Președintele american Donald Trump a cerut revocarea licențelor posturilor de televiziune NBC și ABC, deoarece au refuzat să îi transmită discursul de joi, potrivit AFP.
Trump a sugerat, fără a oferi dovezi, implicarea acestora în tentative de fraudă electorală.
„Fac parte dintr-o conspirație”„Într-o mișcare rară, NBC și ABC au declarat ambele că nu vor difuza acest discurs. (…) Pentru că știu cât de corupt este sistemul nostru și nu vor să-l expună. Ei și alte instituții media fac parte dintr-o conspirație. Vor să continue această fraudă. (…) O fraudă ca aceasta ar trebui să însemne revocarea licențelor lor”, a declarat președintele SUA
NBC și ABC, la fel ca CNN, au decis să nu transmită în direct discursul președintelui SUA. Motivul a fost natura controversată a anunțurilor așteptate privind securitatea sistemului electoral, cu doar câteva luni înainte de alegerile cruciale de la jumătatea mandatului din noiembrie.
Într-un discurs care a durat puțin peste 25 de minute, Trump a atacat în mod special „birocrații corupți”. Liderul de la Casa Albă a reiterat acuzațiile sale nedovedite conform cărora alegerile prezidențiale din 2020 au fost trucate, prin fraude masive în favoarea lui Joe Biden, arată sursa.
Nu există dovezi conform cărora alegerile au fost fraudate„Nu vom mai putea asista niciodată la alte alegeri furate”, a declarat el. Donald Trump nu a furnizat niciodată dovezi ale unor nereguli pe scară largă. Nenumărați experți, institute independente și hotărâri judecătorești au concluzionat că nu a existat nicio fraudă care ar fi putut influența rezultatele.
Potrivit experților, rețelele de televiziune americane au o libertate considerabilă, în temeiul Primului Amendament la Constituția Statelor Unite, de a decide ce difuzează. Cu toate acestea, din punct de vedere istoric, posturile de televiziune au difuzat majoritatea discursurilor președintelui SUA. Motivul a fost că acestea oferă informații de interes public, potrivit aceleiași surse.
Radu Miruță a precizat că existența unor camere de odihnă pentru instructorii aflați în tranzit este prevăzută în contractul colectiv de muncă și reprezintă o practică legitimă. Ministrul a subliniat însă că situația descoperită la Centrul Național de Calificare și Instruire Feroviară (CENAFER) este diferită.
„Problema mea este când acolo, nu pentru acești oameni, ci pentru director, se amenajează un apartament și mai cu seamă peste asta, când într-o astfel de unitate se elaborează un atelier care face aproape industrial ciocolată, pe care directorul îl promovează pe internet spre vânzare. Una este asigurarea cazării pentru instructori, alta este activitatea de producție printr-un atelier de astfel de lucruri. Și mai mult decât atât, sunt 28 de instructori care își desfășoară activitatea în 8 centre din România”, a declarat Miruță.
Potrivit ministrului, directoarea i-ar fi spus că, în toate cele opt centre din țară, instructorii folosesc spațiile de cazare doar 5-6 nopți pe lună.
Miruță a adaugăt că „la București o fi frecvența mai mare, din 5-6 poate sunt 2 nopți. Ce am văzut eu acolo nu are legătură cu asta. Adică e un stat permanent acolo și abordarea asta de a face activitate comercială, ilegală, într-o structură a statului român cu am uitat cheia, dar nu am, dar haideți să veniți mâine, dar vă invit poimâine, nu ține”.
Miruță a mai precizat că a aflat de situație în urma sesizărilor primite.
„Nu va mai funcționa”Întrebat de cât timp funcționa atelierul, ministrul interimar a răspuns că nu a făcut „făcut probă cu Carbon-14, dar probabil că destul de mult timp și oricum nu va mai funcționa”.
Declarațiile vin după controlul efectuat la Centrul Național de Calificare și Instruire Feroviară (CENAFER), unde reprezentanții Ministerului Transporturilor au descoperit ingrediente și echipamente folosite pentru prepararea ciocolatei, precum și un spațiu amenajat ca locuință pentru directoare în interiorul instituției.
În timpul verificărilor, directoarea CENAFER, Anna Maria Dudas, a susținut că produsele găsite urmau să fie oferite cadou la biserică și a negat că le-ar fi folosit pentru consum personal. Ea a recunoscut însă că locuiește în spațiul amenajat din sediu. Directoarea a afirmat că l-a amenajat din fonduri proprii și că a preluat situația de la conducerile anterioare.
Medic primar radiologie și imagistică medicală la Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad, Ramona Putin explică de ce este obligatorie mamografia după vârsta de 40 de ani și când anume se recomandă.
Când este recomandată mamografiaPotrivit acesteia, după vârsta de 40 de ani, mamografia devine investigația de bază și standardul de aur în screeningul cancerului de sân. Ea este capabilă să detecteze tumori incipiente cu până la doi ani înainte ca acestea să poată fi palpate.
Deși mamografia este pilonul principal, ecografia mamară nu este eliminată. Aceasta devine o metodă complementară esențială. Este utilizată în special pentru clarificarea anomaliilor sau pentru examinarea sânilor cu densitate crescută. Ambele metode joacă roluri unice în prevenție. Utilizarea lor combinată oferă cea mai mare rată de acuratețe în depistarea timpurie a cancerului mamar, a transmis ea.
De ce este obligatorie după 40 de ani
Sunt mai mulți factori care recomandă efectuarea unei mamografii de control de la vârsta de 40 de ani, precum:
Sursa foto: SCJU Arad
După vârsta de 40 de ani, mamografia rămâne partenerul de încredere al mamografiei în următoarele situații:
În prima parte a acestui an, au fost realizate peste 1.300 de mamografii la SCJU Arad, în Laboratorul de Radiologie și Imagistică Medicală. Aproximativ 700 de paciente au beneficiat de aceste mamografii.
După efectuarea investigațiilor, medicul radiolog a recomandat prelevarea de probe pentru un rezultat de certitudine în cazul a 33 de paciente.
Timp de decenii, giganți precum McKinsey, Boston Consulting Group, Bain, Deloitte, PwC, EY sau KPMG au construit un model de business bazat pe echipe numeroase de consultanți juniori, care realizau analize, rapoarte, prezentări și cercetări, în timp ce experții seniori coordonau proiectele și relația cu clienții, arată puiblicația Il Post. Astăzi, o mare parte din această muncă poate fi făcută în câteva minute de sisteme bazate pe inteligență artificială.
AI face munca de rutină în locul consultanțilorMarile firme de consultanță nu au ales să lupte împotriva inteligenței artificiale, ci să o transforme într-un avantaj competitiv. În loc să folosească platforme publice precum ChatGPT sau Gemini, multe dintre ele și-au dezvoltat propriii asistenți AI pentru a proteja datele confidențiale ale clienților. McKinsey utilizează intern sistemul Lilli, folosit deja de aproximativ trei sferturi dintre angajați și capabil să reducă timpul necesar cercetării și documentării cu aproximativ 30%.
AI face munca de rutină în locul consultanților. Imagine ilustrativa. Sursa foto: Pixabay
Boston Consulting Group a creat Deckster, un instrument care generează prezentări complexe în doar câteva minute, în timp ce Deloitte și PwC dezvoltă sisteme AI capabile să execute sarcini tot mai complexe aproape autonom. Rezultatul este simplu: aceeași muncă poate fi realizată mai rapid, cu mai puțini oameni și la costuri mai mici.
Primele victime: angajații junioriSchimbarea începe deja să se vadă în organigramele companiilor. Mai multe dintre cele mai mari firme de consultanță au redus ritmul angajărilor și au început restructurări. McKinsey a anunțat încă din 2025 un plan de reducere a aproximativ 10% din personal, vizând în special posturile de suport, analiștii juniori și cercetătorii. Situații similare au fost raportate și la Boston Consulting Group, Bain, dar și în rândul celor patru mari firme de audit și consultanță – Deloitte, PwC, EY și KPMG – unde automatizarea activităților contabile și fiscale reduce constant nevoia de personal.
Clienții nu mai vor să plătească pentru ore de muncăInteligența artificială schimbă și modul în care sunt facturate proiectele. În trecut, companiile de consultanță își bazau veniturile pe numărul de ore lucrate de echipe întregi de consultanți. Acum însă, clienții știu că o parte importantă din aceste activități poate fi realizată în câteva minute cu ajutorul AI și sunt tot mai puțin dispuși să accepte aceleași costuri. Din acest motiv, multe firme renunță la modelul tradițional și trec la contracte în care plata depinde de rezultatele obținute, nu de timpul investit. McKinsey estimează că aproximativ o treime din proiectele sale sunt deja remunerate după acest principiu.
Companiile își construiesc propriile sisteme AIPresiunea vine și dintr-o altă direcție. Tot mai multe organizații dezvoltă propriile instrumente bazate pe inteligență artificială și nu mai au nevoie să externalizeze anumite analize sau procese către firmele de consultanță. Această schimbare afectează inclusiv companii consacrate. Accenture, unul dintre cei mai mari jucători din industrie, a înregistrat o scădere puternică a valorii bursiere în ultimii doi ani, pe fondul temerilor investitorilor privind impactul AI asupra modelului său de afaceri.
Cum încearcă marile firme să se reinventezeÎn loc să vândă doar consultanță tradițională, multe companii încearcă să devină parteneri pentru implementarea inteligenței artificiale. Ele ajută organizațiile să integreze soluțiile dezvoltate de OpenAI, Anthropic sau alți furnizori în procesele interne, să pregătească angajații și să creeze aplicații personalizate. Practic, consultanții nu mai oferă doar recomandări de business, ci devin o parte a transformării digitale bazate pe AI.
Piramida se transformă într-un „obelisc”Cea mai mare schimbare nu este însă tehnologică, ci organizațională. Modelul clasic al firmelor de consultanță, construit pe o bază foarte largă de angajați juniori și un număr redus de parteneri seniori, începe să fie înlocuit de structuri mult mai compacte. În industrie se vorbește deja despre trecerea de la modelul „piramidă” la modelul „obelisc”: mai puțini angajați la bază, echipe bine specializate și recrutări orientate direct către competențe în inteligență artificială.
Evident, această schimbare nu se va produce peste noapte, însă direcția pare clară. Inteligența artificială nu elimină complet consultanța, dar redefinește cine va avea un loc în această industrie și ce competențe vor conta în următorii ani.
