Sonda New Horizons a NASA a ieșit din modul de hibernare pe 23 iunie, după ce „adormise” pe 7 august 2025. Revenirea la activitate s-a făcut automat, pe baza comenzilor stocate în computerul principal al navei, potrivit CNN. Controlorii de zbor de la Johns Hopkins University Applied Physics Laboratory din Laurel, Maryland, au confirmat că sonda se află într-o stare bună de funcționare. New Horizons urmează acum să transmită către Pământ datele științifice colectate în timpul lunilor petrecute în hibernare.
Distanța la care se află sonda face însă comunicarea extrem de dificilă. La aproximativ 9,5 miliarde de kilometri de planeta noastră, chiar și un semnal radio care călătorește cu viteza luminii are nevoie de aproape nouă ore pentru a ajunge pe Pământ.
Misiunea care ne-a arătat Pluto așa cum nu îl mai văzusem niciodatăNew Horizons a fost lansată în ianuarie 2006. Ea a intrat în istorie nouă ani mai târziu, când a devenit prima sondă spațială care a survolat Pluto de la mică distanță. Imaginile și măsurătorile transmise în 2015 au schimbat radical imaginea pe care astronomii o aveau despre planeta pitică și sateliții săi.
Pluto văzut de sonda spațială New Horizons a NASA. Sursa foto: X/NASA
Aventura nu s-a încheiat însă la Pluto. În 2019, New Horizons a trecut pe lângă Arrokoth, un corp înghețat cu o formă neobișnuită, asemănată cu cea a unui om de zăpadă. A fost cel mai îndepărtat obiect explorat de aproape de o sondă spațială. În prezent, nava traversează regiunile îndepărtate asociate Centurii Kuiper. Acestea sunt populate de corpuri înghețate rămase din perioada formării Sistemului Solar, în urmă cu aproximativ 4,5 miliarde de ani.
New Horizons descoperă indicii despre un Sistem Solar mai mare decât credeamUna dintre surprizele misiunii vine de la instrumentul care măsoară particulele de praf întâlnite de sondă. Echipa se aștepta ca densitatea prafului să scadă pe măsură ce New Horizons depășește limitele cunoscute ale Centurii Kuiper. Sonda continuă însă să detecteze un mediu cu o cantitate neașteptată de praf.
O posibilă explicație este că Centura Kuiper s-ar putea întinde mult mai departe decât indicau estimările anterioare. Pontus Brandt, cercetător în cadrul proiectului New Horizons, consideră că omenirea ar putea fi abia la începutul explorării adevăratei structuri a Sistemului Solar. În aceste regiuni îndepărtate s-ar putea afla sute de planete pitice încă neexplorate și mii de corpuri mai mici.
Sonda studiază și forma, orientarea și rotația obiectelor înghețate pe care le întâlnește. Numărul aparent ridicat de corpuri formate din două componente unite, asemănătoare lui Arrokoth, ar putea oferi indicii importante despre felul în care s-au format planetele din praful și fragmentele existente în Sistemul Solar timpuriu.
O călătorie care ar putea continua dincolo de granițele Sistemului SolarNew Horizons măsoară și mediul de la periferia heliosferei, uriașa „bulă” creată în jurul Sistemului Solar de vântul solar. Instrumentele sale analizează inclusiv razele cosmice galactice. Acestea sunt particule extrem de energetice provenite, printre altele, din explozii stelare. Ele reprezintă un risc important pentru viitoarele misiuni umane de lungă durată.
Poziționarea actuală a sondei spațiale New Horizons a NASA. Sursa foto: NASA
Perioadele repetate de hibernare au fost esențiale pentru longevitatea sondei. În această stare, consumul de resurse este redus, computerul de bord continuă să monitorizeze sistemele, iar New Horizons transmite periodic către Pământ semnale care confirmă că funcționează normal. Din 2007, sonda a intrat în hibernare de peste 20 de ori.
Actuala etapă extinsă a misiunii este programată să continue până în 2029. Dacă New Horizons va rămâne într-o stare tehnică bună și va continua să furnizeze date valoroase, aventura sa ar putea fi prelungită. Traiectoria pe care se află în prezent o conduce către exteriorul heliosferei. Într-un asemenea scenariu, New Horizons ar putea urma drumul legendarelor sonde Voyager și, într-un viitor îndepărtat, să pătrundă în spațiul interstelar.
Marfa, estimată la peste 41.000 de lei, era transportată de un cetățean bulgar care se îndrepta spre Germania.
Țigaretele, ascunse într-un transport de băuturi răcoritoarePotrivit Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu, microbuzul, înmatriculat în Bulgaria, a fost oprit pentru control vineri dimineață, în jurul orei 06:30, pe DN 5, de polițiștii de frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Giurgiu, împreună cu lucrători ai Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu. La volan se afla un cetățean bulgar, în vârstă de 51 de ani, care circula pe ruta Bulgaria – Germania.
În urma verificărilor efectuate asupra autovehiculului, polițiștii au descoperit 27.600 de țigarete (1.380 de pachete) cu timbru fiscal bulgăresc, ascunse în interiorul unor cutii de băuturi răcoritoare.
Marfa, confiscată
Șoferul nu a putut prezenta documente de proveniență pentru produsele din tutun, astfel că întreaga cantitate de țigarete, estimată la aproximativ 41.400 de lei, a fost ridicată în vederea confiscării și indisponibilizată la sediul Poliției de Frontieră.
Dosar penalÎn cauză a fost întocmit dosar penal pentru deținerea, în afara antrepozitului fiscal, sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării fără a fi marcate corespunzător ori cu marcaje false, peste limita legală de 10.000 de țigarete.
Polițiștii de frontieră continuă cercetările, urmând ca la finalizarea acestora să fie dispuse măsurile legale.
Reprezentanții Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu precizează că astfel de acțiuni sunt desfășurate în mod constant, în cooperare cu celelalte instituții competente, pentru prevenirea și combaterea faptelor ilegale, în contextul aplicării acquis-ului Schengen și al protejării frontierelor României și ale Uniunii Europene.
Problema deșeurilor din plastic de unică folosință este că obiectele sunt utilizate doar câteva minute sau ore, însă rămân în mediu zeci sau chiar sute de ani. O posibilă soluție vine de la cercetătorii chinezi, care au dezvoltat un nou tip de „plastic viu”, descris de ScienceDaily.
Noul material încorporează spori ai bacteriei Bacillus subtilis – folosită frecvent în cercetare datorită siguranței și rezistenței sale – modificați genetic pentru a produce două enzime care descompun plasticul în etape. Sporii rămân inactivi până când sunt activați, moment în care încep să producă enzimele necesare degradării.
Cum funcționează „plasticul viu”Plasticul este alcătuit din polimeri, adică lanțuri foarte lungi de molecule care îi conferă rezistență și îl fac să se descompună foarte greu în natură. Noul material a fost conceput în așa fel încât aceste lanțuri să poată fi distruse controlat.
Bacteriile modificate genetic produc două enzime care lucrează împreună. Prima taie lanțurile lungi de polimer în fragmente mai mici, iar cea de-a doua le descompune complet până la unitățile lor de bază, numite monomeri. Astfel, plasticul nu se fragmentează în microplastice, ci se descompune complet.
„Faptul că plasticul convențional persistă timp de secole, în timp ce multe dintre utilizările sale, precum ambalajele, sunt de foarte scurtă durată, ne-a făcut să ne întrebăm dacă nu am putea integra degradarea direct în ciclul de viață al materialului”, a explicat Zhuojun Dai, de la Institutul de Tehnologie Avansată din Shenzhen al Academiei Chineze de Științe, coordonatorul cercetării.
Rezistent în utilizare, dar programat să disparăExperții chinezi au combinat sporii bacterieni cu policaprolactonă, un polimer biodegradabil folosit, printre altele, în imprimarea 3D și în unele fire chirurgicale. Testele au arătat că noul material are proprietăți mecanice similare cu cele ale plasticului obișnuit și își păstrează rezistența în condiții normale.
Pentru a începe procesul de degradare, oamenii de știință au introdus materialul într-un lichid care conține substanțe nutritive necesare bacteriilor, încălzit la 50 de grade Celsius. Bacteriile s-au activat și au produs enzimele care au descompus complet plasticul în numai șase zile. Procesul nu a dus la formarea microplasticelor.
Dispozitiv purtabil care dispare după utilizarePentru a demonstra utilitatea tehnologiei, echipa a realizat din acest material un electrod flexibil care se aplică pe piele pentru monitorizarea unor funcții ale organismului. Dispozitivul a funcționat normal, iar după declanșarea procesului de degradare s-a descompus complet în aproximativ două săptămâni.
Cercetătorii speră ca, în viitor, tehnologia să poată fi adaptată și altor tipuri de plastic, inclusiv celor utilizate în produsele de unică folosință. De asemenea, ei lucrează la o metodă prin care bacteriile să poată fi activate direct în apă, unde ajunge o mare parte din poluarea cu plastic.
Președintele american Donald Trump a cerut revocarea licențelor posturilor de televiziune NBC și ABC, deoarece au refuzat să îi transmită discursul de joi, potrivit AFP.
Trump a sugerat, fără a oferi dovezi, implicarea acestora în tentative de fraudă electorală.
„Fac parte dintr-o conspirație”„Într-o mișcare rară, NBC și ABC au declarat ambele că nu vor difuza acest discurs. (…) Pentru că știu cât de corupt este sistemul nostru și nu vor să-l expună. Ei și alte instituții media fac parte dintr-o conspirație. Vor să continue această fraudă. (…) O fraudă ca aceasta ar trebui să însemne revocarea licențelor lor”, a declarat președintele SUA
NBC și ABC, la fel ca CNN, au decis să nu transmită în direct discursul președintelui SUA. Motivul a fost natura controversată a anunțurilor așteptate privind securitatea sistemului electoral, cu doar câteva luni înainte de alegerile cruciale de la jumătatea mandatului din noiembrie.
Într-un discurs care a durat puțin peste 25 de minute, Trump a atacat în mod special „birocrații corupți”. Liderul de la Casa Albă a reiterat acuzațiile sale nedovedite conform cărora alegerile prezidențiale din 2020 au fost trucate, prin fraude masive în favoarea lui Joe Biden, arată sursa.
Nu există dovezi conform cărora alegerile au fost fraudate„Nu vom mai putea asista niciodată la alte alegeri furate”, a declarat el. Donald Trump nu a furnizat niciodată dovezi ale unor nereguli pe scară largă. Nenumărați experți, institute independente și hotărâri judecătorești au concluzionat că nu a existat nicio fraudă care ar fi putut influența rezultatele.
Potrivit experților, rețelele de televiziune americane au o libertate considerabilă, în temeiul Primului Amendament la Constituția Statelor Unite, de a decide ce difuzează. Cu toate acestea, din punct de vedere istoric, posturile de televiziune au difuzat majoritatea discursurilor președintelui SUA. Motivul a fost că acestea oferă informații de interes public, potrivit aceleiași surse.
Radu Miruță a precizat că existența unor camere de odihnă pentru instructorii aflați în tranzit este prevăzută în contractul colectiv de muncă și reprezintă o practică legitimă. Ministrul a subliniat însă că situația descoperită la Centrul Național de Calificare și Instruire Feroviară (CENAFER) este diferită.
„Problema mea este când acolo, nu pentru acești oameni, ci pentru director, se amenajează un apartament și mai cu seamă peste asta, când într-o astfel de unitate se elaborează un atelier care face aproape industrial ciocolată, pe care directorul îl promovează pe internet spre vânzare. Una este asigurarea cazării pentru instructori, alta este activitatea de producție printr-un atelier de astfel de lucruri. Și mai mult decât atât, sunt 28 de instructori care își desfășoară activitatea în 8 centre din România”, a declarat Miruță.
Potrivit ministrului, directoarea i-ar fi spus că, în toate cele opt centre din țară, instructorii folosesc spațiile de cazare doar 5-6 nopți pe lună.
Miruță a adaugăt că „la București o fi frecvența mai mare, din 5-6 poate sunt 2 nopți. Ce am văzut eu acolo nu are legătură cu asta. Adică e un stat permanent acolo și abordarea asta de a face activitate comercială, ilegală, într-o structură a statului român cu am uitat cheia, dar nu am, dar haideți să veniți mâine, dar vă invit poimâine, nu ține”.
Miruță a mai precizat că a aflat de situație în urma sesizărilor primite.
„Nu va mai funcționa”Întrebat de cât timp funcționa atelierul, ministrul interimar a răspuns că nu a făcut „făcut probă cu Carbon-14, dar probabil că destul de mult timp și oricum nu va mai funcționa”.
Declarațiile vin după controlul efectuat la Centrul Național de Calificare și Instruire Feroviară (CENAFER), unde reprezentanții Ministerului Transporturilor au descoperit ingrediente și echipamente folosite pentru prepararea ciocolatei, precum și un spațiu amenajat ca locuință pentru directoare în interiorul instituției.
În timpul verificărilor, directoarea CENAFER, Anna Maria Dudas, a susținut că produsele găsite urmau să fie oferite cadou la biserică și a negat că le-ar fi folosit pentru consum personal. Ea a recunoscut însă că locuiește în spațiul amenajat din sediu. Directoarea a afirmat că l-a amenajat din fonduri proprii și că a preluat situația de la conducerile anterioare.
Medic primar radiologie și imagistică medicală la Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad, Ramona Putin explică de ce este obligatorie mamografia după vârsta de 40 de ani și când anume se recomandă.
Când este recomandată mamografiaPotrivit acesteia, după vârsta de 40 de ani, mamografia devine investigația de bază și standardul de aur în screeningul cancerului de sân. Ea este capabilă să detecteze tumori incipiente cu până la doi ani înainte ca acestea să poată fi palpate.
Deși mamografia este pilonul principal, ecografia mamară nu este eliminată. Aceasta devine o metodă complementară esențială. Este utilizată în special pentru clarificarea anomaliilor sau pentru examinarea sânilor cu densitate crescută. Ambele metode joacă roluri unice în prevenție. Utilizarea lor combinată oferă cea mai mare rată de acuratețe în depistarea timpurie a cancerului mamar, a transmis ea.
De ce este obligatorie după 40 de ani
Sunt mai mulți factori care recomandă efectuarea unei mamografii de control de la vârsta de 40 de ani, precum:
Sursa foto: SCJU Arad
După vârsta de 40 de ani, mamografia rămâne partenerul de încredere al mamografiei în următoarele situații:
În prima parte a acestui an, au fost realizate peste 1.300 de mamografii la SCJU Arad, în Laboratorul de Radiologie și Imagistică Medicală. Aproximativ 700 de paciente au beneficiat de aceste mamografii.
După efectuarea investigațiilor, medicul radiolog a recomandat prelevarea de probe pentru un rezultat de certitudine în cazul a 33 de paciente.
Timp de decenii, giganți precum McKinsey, Boston Consulting Group, Bain, Deloitte, PwC, EY sau KPMG au construit un model de business bazat pe echipe numeroase de consultanți juniori, care realizau analize, rapoarte, prezentări și cercetări, în timp ce experții seniori coordonau proiectele și relația cu clienții, arată puiblicația Il Post. Astăzi, o mare parte din această muncă poate fi făcută în câteva minute de sisteme bazate pe inteligență artificială.
AI face munca de rutină în locul consultanțilorMarile firme de consultanță nu au ales să lupte împotriva inteligenței artificiale, ci să o transforme într-un avantaj competitiv. În loc să folosească platforme publice precum ChatGPT sau Gemini, multe dintre ele și-au dezvoltat propriii asistenți AI pentru a proteja datele confidențiale ale clienților. McKinsey utilizează intern sistemul Lilli, folosit deja de aproximativ trei sferturi dintre angajați și capabil să reducă timpul necesar cercetării și documentării cu aproximativ 30%.
AI face munca de rutină în locul consultanților. Imagine ilustrativa. Sursa foto: Pixabay
Boston Consulting Group a creat Deckster, un instrument care generează prezentări complexe în doar câteva minute, în timp ce Deloitte și PwC dezvoltă sisteme AI capabile să execute sarcini tot mai complexe aproape autonom. Rezultatul este simplu: aceeași muncă poate fi realizată mai rapid, cu mai puțini oameni și la costuri mai mici.
Primele victime: angajații junioriSchimbarea începe deja să se vadă în organigramele companiilor. Mai multe dintre cele mai mari firme de consultanță au redus ritmul angajărilor și au început restructurări. McKinsey a anunțat încă din 2025 un plan de reducere a aproximativ 10% din personal, vizând în special posturile de suport, analiștii juniori și cercetătorii. Situații similare au fost raportate și la Boston Consulting Group, Bain, dar și în rândul celor patru mari firme de audit și consultanță – Deloitte, PwC, EY și KPMG – unde automatizarea activităților contabile și fiscale reduce constant nevoia de personal.
Clienții nu mai vor să plătească pentru ore de muncăInteligența artificială schimbă și modul în care sunt facturate proiectele. În trecut, companiile de consultanță își bazau veniturile pe numărul de ore lucrate de echipe întregi de consultanți. Acum însă, clienții știu că o parte importantă din aceste activități poate fi realizată în câteva minute cu ajutorul AI și sunt tot mai puțin dispuși să accepte aceleași costuri. Din acest motiv, multe firme renunță la modelul tradițional și trec la contracte în care plata depinde de rezultatele obținute, nu de timpul investit. McKinsey estimează că aproximativ o treime din proiectele sale sunt deja remunerate după acest principiu.
Companiile își construiesc propriile sisteme AIPresiunea vine și dintr-o altă direcție. Tot mai multe organizații dezvoltă propriile instrumente bazate pe inteligență artificială și nu mai au nevoie să externalizeze anumite analize sau procese către firmele de consultanță. Această schimbare afectează inclusiv companii consacrate. Accenture, unul dintre cei mai mari jucători din industrie, a înregistrat o scădere puternică a valorii bursiere în ultimii doi ani, pe fondul temerilor investitorilor privind impactul AI asupra modelului său de afaceri.
Cum încearcă marile firme să se reinventezeÎn loc să vândă doar consultanță tradițională, multe companii încearcă să devină parteneri pentru implementarea inteligenței artificiale. Ele ajută organizațiile să integreze soluțiile dezvoltate de OpenAI, Anthropic sau alți furnizori în procesele interne, să pregătească angajații și să creeze aplicații personalizate. Practic, consultanții nu mai oferă doar recomandări de business, ci devin o parte a transformării digitale bazate pe AI.
Piramida se transformă într-un „obelisc”Cea mai mare schimbare nu este însă tehnologică, ci organizațională. Modelul clasic al firmelor de consultanță, construit pe o bază foarte largă de angajați juniori și un număr redus de parteneri seniori, începe să fie înlocuit de structuri mult mai compacte. În industrie se vorbește deja despre trecerea de la modelul „piramidă” la modelul „obelisc”: mai puțini angajați la bază, echipe bine specializate și recrutări orientate direct către competențe în inteligență artificială.
Evident, această schimbare nu se va produce peste noapte, însă direcția pare clară. Inteligența artificială nu elimină complet consultanța, dar redefinește cine va avea un loc în această industrie și ce competențe vor conta în următorii ani.
Republicanii din Camera Reprezentanților a SUA au făcut un nou pas pentru aprobarea unui pachet bugetar de 95 de miliarde de dolari, din care aproximativ 60 de miliarde ar urma să fie alocate operațiunilor militare legate de conflictul cu Iranul, potrivit AP.
Propunerea, susținută de președintele Donald Trump, include și fonduri pentru agricultură, servicii de informații și noi măsuri privind organizarea alegerilor.
Comisia pentru Buget a Camerei Reprezentanților a aprobat joi proiectul cu 20 de voturi la 14, exclusiv pe linie de partid, în timp ce democrații s-au opus în bloc.
60 de miliarde de dolari pentru operațiunile militarePreședintele Comisiei pentru Buget, republicanul Jodey Arrington, a declarat că cea mai mare parte a fondurilor este destinată asigurării resurselor necesare armatei americane.
„Sunt doar bombe, gloanțe și pregătirea pentru câmpul de luptă, astfel încât bărbații și femeile noastre în uniformă să își termine misiunea și să se întoarcă acasă în siguranță”, a spus Arrington.
Pe lângă cele aproximativ 60 de miliarde de dolari destinate războiului din Iran, proiectul prevede: 13 miliarde de dolari pentru comunitatea de informații, 12 miliarde de dolari pentru agricultură,10 miliarde de dolari pentru administrația responsabilă de alegeri și sistemul electoral.
Mike Johnson încearcă să impună planul lui TrumpPachetul reprezintă al treilea proiect de reconciliere bugetară promovat de republicani în actuala sesiune a Congresului, procedură care permite adoptarea cu majoritate simplă și evitarea blocajului provocat de opoziția democrată.
Președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, încearcă să obțină aprobarea proiectului înainte de alegerile de la jumătatea mandatului din 2026. În ultimele zile, acesta a avut mai multe întâlniri cu Donald Trump la Casa Albă și o reuniune cu parlamentarii republicani la Camp David pentru a încerca să consolideze sprijinul pentru inițiativă.
Totuși, proiectul se confruntă cu rezerve inclusiv în interiorul Partidului Republican, unde unii congresmeni îl consideră insuficient, iar alții îl critică pentru impactul asupra deficitului bugetar.
Democrații: americanii vor plăti nota de platăDemocrații au respins proiectul și au acuzat administrația Trump că ignoră problemele economice ale populației.
Brendan Boyle, principalul democrat din Comisia pentru Buget, a declarat că documentul nu abordează problema costului vieții, una dintre principalele preocupări ale alegătorilor americani.
La rândul său, congresmanul Lloyd Doggett a afirmat că războiul cu Iranul contribuie la creșterea prețurilor la carburanți și alimente.
Democrații au propus mai multe amendamente, inclusiv restabilirea finanțării pentru programele de asistență alimentară și reducerea unor cheltuieli pentru a limita creșterea datoriei publice, însă toate au fost respinse.
Viitorul proiectului rămâne incertProiectul urmează să fie supus votului în plenul Camerei Reprezentanților săptămâna viitoare, însă adoptarea sa este departe de a fi garantată.
Republicanii dețin o majoritate fragilă, iar liderul majorității din Senat, John Thune, a declarat că senatorii republicani au „multe întrebări” legate de propunere și nu există garanții că aceasta va trece și de camera superioară a Congresului.
Dacă va fi aprobat de Camera Reprezentanților, proiectul va intra în dezbaterea Senatului, în timp ce comisiile de specialitate vor continua să lucreze la forma finală a legislației în perioada vacanței parlamentare din august.
