MediaFax.ro

Declarațiile au fost făcute de vicecancelarul și ministrul german de Finanțe, Lars Klingbeil, înaintea reuniunii miniștrilor de Finanțe din cadrul G7, organizată la Paris, scrie Anadolu.

Oficialul german a descris conflictul din Orientul Mijlociu drept o „amenințare serioasă pentru economia mondială”, subliniind că instabilitatea regională produce deja efecte negative asupra dezvoltării economice internaționale și asupra comerțului global.

Potrivit lui Klingbeil, comunitatea internațională trebuie să depună toate eforturile necesare pentru a pune capăt conflictului și pentru a asigura stabilitatea în regiune. În același timp, acesta a insistat asupra importanței menținerii liberei circulații maritime, în special prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute comerciale pentru transportul mondial de petrol și gaze naturale.

Vicecancelarul german a declarat că Europa trebuie să continue să prioritizeze cooperarea în detrimentul confruntării și să susțină soluții diplomatice pentru reducerea tensiunilor din Orientul Mijlociu.

Reuniunea G7 de la Paris are ca principal subiect impactul economic al conflictului și consecințele pe care acestea le-ar putea avea asupra piețelor internaționale și lanțurilor globale de aprovizionare.

Lars Klingbeil a mai afirmat că actualele crize internaționale demonstrează necesitatea ca Germania și Uniunea Europeană să devină mai independente și mai reziliente din punct de vedere economic. Oficialul a menționat în mod special domenii precum energia, materiile prime și securizarea lanțurilor de aprovizionare.

În cadrul reuniunii de la Paris vor participa și miniștri de Finanțe din state precum Brazilia, India, Coreea de Sud și Kenya, semn că îngrijorările legate de efectele economice ale conflictului depășesc spațiul european și afectează economia globală în ansamblu.

Analiștii avertizează că o eventuală blocare a Strâmtorii Ormuz ar putea provoca noi scumpiri la energie și combustibili, într-un moment în care multe economii încearcă încă să stabilizeze inflația și să reducă presiunile asupra consumatorilor.

Conform publicației, Kaja Kallas s-a opus de mult timp negocierilor directe cu Rusia. Cu toate acestea, săptămâna trecută s-a propus ca și candidată pentru rolul de negociator, susținând că va fi „capabilă să vadă prin capcanele pe care le întinde Rusia”. Cu toate acestea, trei diplomați UE anonimi au declarat pentru Politico că poziția anti-rusă dură a Kajei Kallas ar „determina o respingere rapidă” din partea lui Vladimir Putin. „Din păcate, ea s-a exclus din cursă”, a explicat un oficial de rang înalt.

Potrivit Politico, Bruxelles-ul „continuă să caute” alți candidați pentru rolul de negociator UE cu Rusia.

De exemplu, fosta cancelară a Germaniei Angela Merkel, președintele finlandez Alexander Stubb și fostul prim-ministru italian Mario Draghi sunt luați în considerare pentru acest rol.

Președintele Vladimir Putin l-a numit pe fostul cancelar german Gerhard Schröder negociator potrivit pentru dialogul dintre Rusia și Europa. Kaja Kallas i-a respins candidatura. Guvernul german se opune, de asemenea.

Cancelarul german Friedrich Merz a declarat săptămâna trecută că Europa însăși va stabili cine o va reprezenta în eventualele negocieri cu Rusia.

Investitorii se tem că negocierile dintre Washington și Teheran pentru încheierea războiului stagnează, iar riscul unei noi escaladări militare rămâne ridicat, scrie AP.

Cotația petrolului Brent a urcat cu 0,7%, până la 110,05 dolari pe baril, după ce Trump a transmis pe rețelele sociale că „ceasul ticăie” pentru Iran și că Teheranul „trebuie să se miște rapid, altfel nu va mai rămâne nimic”. Petrolul american WTI a crescut și el cu 1%, până la 106,49 dolari pe baril. Înainte de izbucnirea conflictului cu Iranul, la finalul lunii februarie, petrolul se tranzacționa în jurul valorii de 70 de dolari pe baril. Creșterea vine și pe fondul blocajelor persistente din Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii. SUA au impus luna trecută o blocadă maritimă asupra porturilor iraniene, iar traficul comercial din zonă rămâne afectat.

Piețele bursiere au reacționat imediat la tensiunile geopolitice și la creșterea prețurilor energiei. Indicele japonez Nikkei 225 a scăzut cu 1%, după ce săptămâna trecută atinsese maxime istorice. Bursa din Hong Kong a pierdut 1,1%, iar indicele australian S&P/ASX 200 a coborât cu 1,5%. În Europa, bursa de la Paris a deschis în scădere cu 0,9%, iar indicele DAX din Germania a pierdut 0,1%. Contractele futures de pe Wall Street au indicat, la rândul lor, deschideri negative pentru piețele americane.

Tensiunile au crescut și după un atac cu dronă produs în weekend asupra unei centrale nucleare din Emiratele Arabe Unite, incident care a amplificat temerile privind extinderea conflictului în regiune. Analiștii ING avertizează că „riscurile unei reescaladări cresc”, iar situația din Strâmtoarea Ormuz „se poate schimba foarte rapid”. În paralel, randamentele obligațiunilor de stat au crescut puternic. Dobânda pentru obligațiunile americane pe 10 ani a urcat la aproximativ 4,60%, față de aproape 4% înaintea războiului cu Iranul.

Investitorii urmăresc și lipsa unor progrese diplomatice după summitul de săptămâna trecută dintre Donald Trump și președintele chinez Xi Jinping, desfășurat la Beijing. Casa Albă a transmis că SUA și China sunt de acord că Strâmtoarea Ormuz trebuie redeschisă, însă până acum nu au apărut măsuri concrete. Washingtonul speră că Beijingul, principal cumpărător de petrol iranian, ar putea influența Teheranul pentru reluarea negocierilor și reducerea tensiunilor. Deocamdată însă, piețele financiare par să mizeze mai degrabă pe risc și incertitudine decât pe o soluție diplomatică rapidă.

„Noi susținem mai multe variante. Oricare dintre ele poate până la urmă să fie aleasă de președintele Nicușor Dan. Sigur că prima variantă cu care am venit este cea pe care o știți cu toții, că putem să facem parte din aceeași coaliție, dar fără Ilie Bolojan ca prim-ministru”, a spus Lia Olguța Vasilescu la Antena 3 CNN.

Ea a afirmat că PSD ar putea accepta și un premier politic din partea PNL, în condițiile în care liberalii „trebuiau să guverneze până la finalul acestui an”.

„Dacă nu își asumă, PSD sigur că poate să-și asume o nominalizare. Există și varianta unui guvern minoritar în jurul PSD și cred că putem să strângem voturile necesare”, a declarat Vasilescu.

Lia Olguța Vasilescu a mai spus că PSD nu respinge ideea unui premier tehnocrat, dar a precizat că acesta ar trebui să cunoască „realitățile din România”.

„Există și varianta unui premier tehnocrat, dar nu orice fel de variantă. Nu respingem din start ideea de a exista un premier tehnocrat, cu o majoritate consolidată în Parlament din partidele pro-europene, dar nu s-a discutat deocamdată niciun nume”, a spus primarul Craiovei.

Ea a declarat că nu știe cine este Delia Velculescu, nume vehiculat pentru funcția de premier tehnocrat, după ce surse politice consultate de Gândul au indicat că aceasta ar fi propunerea lui Nicușor Dan.

Întrebată dacă PSD ar putea lua în calcul o majoritate cu AUR sau un guvern minoritar susținut de AUR, în cazul în care nu se poate forma o majoritate cu PNL și USR, Lia Olguța Vasilescu a spus că nu crede că se va ajunge la această situație.

„Președintele Nicușor Dan a fost foarte categoric și anume că nu va accepta niciun fel de combinație cu AUR. Dar tocmai v-am spus că există și varianta unui guvern minoritar PSD și eu cred că putem să strângem voturile necesare în Parlament”, a declarat Lia Olguța Vasilescu.

Cetățeanul a încercat să treacă granița duminică, la miezul nopții. El s-a prezentat la vama Albița, PTF Iași, pentru control. Bărbatul de 38 de ani conducea o mașină înmatriculată în Republica Moldova.

Polițiștii de frontieră i-au controlat mașina bărbatului. În timpul controlului, oamenii legii au găsit sub mașină trei componente de motor legate de țeava de țeava de eșapament. Polițiștii au mai găsit și un compresor de aer condiționat ascuns în portiera din dreapta.

Pentru că a încercat să treacă granița cu aceste componente ascunse, bărbatul a fost amendat cu 8.000 de lei.

Componentele transportate au fost evaluate la 3.500 de lei.

Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat luni, la finalul consultărilor de la Palatul Cotroceni cu președintele Nicușor Dan privind formarea unui nou guvern, că liberalii nu vor mai susține și nu vor participa la o guvernare alături de PSD, acuzând social-democrații că au blocat reformele și au întreținut politici bugetare nesustenabile.

Acesta a precizat că PNL respinge inclusiv varianta unui executiv condus de un premier tehnocrat dacă PSD ar face parte din coaliția de guvernare.

„Așa cum știți din deciziile pe care le-am luat anterior, Partidul Național Liberal nu va mai susține un guvern și nu va mai participa la un guvern în care se va regăsi și Partidul Social-Democrat. De asemenea, nu vom susține un guvern cu premier tehnocrat în care se va regăsi Partidul Social-Democrat. În condițiile în care PSD va fi la guvernare, Partidul Național Liberal va fi în opoziție. De ce suntem puși să avem această poziție? Ea nu este luată dintr-un calcul politic, ci este luată dintr-un interes legitim pentru țara noastră”, a spus Bolojan.

În discursul său, Ilie Bolojan a enumerat ceea ce a numit „trei erori majore” ale clasei politice: crearea unor așteptări bugetare care nu puteau fi susținute, formarea unor coaliții largi fără reforme și menținerea în funcții publice a unor persoane care „au folosit aceste funcții în scop extractiv pentru a extrage rente de la statul român”.

„În ultimii ani, lumea politică a făcut câteva greșeli majore. În primul rând, din punct de vedere al comunicării publice, a creat așteptări cetățenilor țării noastre care nu pot fi onorate în mod normal, depășind posibilitățile reale pe care le are România din punct de vedere bugetar. (…) A doua eroare majoră a fost să se creeze coaliții mari, cum a fost coaliția PSD-PNL, care au avut peste 60%, care doar au administrat mai bine sau mai rău lucrurile, dar nu au făcut reformele care trebuiau făcute pentru țara noastră. (…) A treia eroare a fost să permitem ca pe poziții importante, în companii și în unele locuri, să ajungă persoane care au folosit aceste funcții pentru a extrage rente de la statul român”, a explicat Bolojan.

El a mai precizat faptul că actualul guvern „a căzut pentru că a încercat să blocheze risipa din statul român”, iar continuarea unei formule comune cu PSD ar însemna „să continuăm erorile care au fost în perioada trecută”.

„Vom încerca în perioada următoare să facem ceea ce este nevoie pentru țara noastră în această formulă de interimat”, a spus acesta, adăugând că PNL va rămâne „un partid responsabil, care atunci când se vine cu soluții reale, este la masă și-și asumă răspunderea pentru România”.

Localnicii au raportat prăbușirea dronei duminică seară în comitatul Utena, potrivit Live Ukraine. Nu au fost găsiți explozibili la fața locului, iar autoritățile continuă să caute resturile.

Centrul Național de Management al Crizelor din Lituania a declarat că oficialii încearcă acum să determine cum a intrat drona pe teritoriul lituanian, la ce altitudine zbura și „ce lacune există în sistemul de detectare”. Sistemele radar nu au detectat nicio încălcare a spațiului aerian pe parcursul zilei.

Postul de televiziune lituanian LRT a sugerat că drona ar fi putut devia de la cursul său din cauza sistemelor electronice ale rușilor. În martie, o altă dronă militară ucraineană lansată spre Rusia a căzut și ea în Lituania.

Datele prezentate luni de Eurostat arată că, în 2024, 95% dintre copiii cu vârste cuprinse între 3 ani și vârsta de începere a învățământului primar obligatoriu în țările UE erau înscriși în învățământul preșcolar.

Procentul a crescut față de 2014, când doar 91,2% din copii erau înscriși la astfel de forme de învățământ.

Creșterea aduce Uniunea Europeană mai aproape de atingerea obiectivului stabilit, care vizează ca, până în 2030, cel puțin 96% dintre copii să beneficieze de educație și îngrijire în perioada preșcolară.

Cele mai ridicate rate de participare ale copiilor la învățământul preșcolar s-au înregistrat în Franța (100%), Belgia (98,1%), Lituania și Ungaria (97,9% fiecare).

La polul opus, cele mai scăzute rate sunt în România (76,5%), Slovacia (81,8%) și Cehia (86,4%).

Datele mai arată că, la nivelul UE, 95,1% dintre cadrele didactice din învățământul preșcolar erau femei.

Cele mai mari ponderi de cadre femei au fost înregistrate în România (99,7%), Slovacia (99,6%) și Ungaria (99,5%). La celălalt capăt al spectrului, dar cu ponderi totuși ridicate, s-au situat Țările de Jos (87,8%), Franța (91,6%) și Danemarca (92,5%).