Studiul, coordonat de organizația Sapien Labs, a evaluat starea psihică a populației din 84 de țări prin indicatorul „Mind Health Quotient” (MHQ). Acest instrument măsoară abilitățile sociale, cognitive și funcționale necesare pentru o viață echilibrată, arată Euronews.
Persoanele de peste 55 de ani au un scor mediu de 100, valoare considerată în limite normale.
Tinerii între 18 și 34 de ani înregistrează un scor de doar 36. Mai mult, 41% dintre aceștia declară că se confruntă cu probleme psihice serioase. Tara Thiagarajan, fondatoarea Sapien Labs, subliniază că nu este vorba doar despre anxietate sau depresie. Declinul include scăderea capacității de concentrare, dificultăți în controlul emoțiilor și în gestionarea interacțiunilor sociale.
Raportul evidențiază un fapt surprinzător: tinerii din Europa și America de Nord au rezultate mai slabe decât cei din Africa subsahariană, în ciuda resurselor economice superioare. Deși statele bogate au investit masiv în servicii de suport psihic, starea generală de bine a tinerelor generații nu s-a îmbunătățit.
În clasamentul european, pozițiile variază considerabil:
Cercetătorii au identificat patru factori determinanți pentru această criză generațională:
Fragilitatea legăturilor familiale: Tinerii care nu beneficiază de relații solide în familie au un risc de patru ori mai mare de a dezvolta suferințe psihice.
Diminuarea spiritualității: Lipsa unei conexiuni cu o dimensiune spirituală sau a unui sens mai larg al existenței este asociată cu scoruri MHQ mai mici. Acest trend este vizibil mai ales în Germania, Spania și Marea Britanie.
Utilizarea precoce a smartphone-ului: Majoritatea tinerilor din Generația Z au primit primul telefon în jurul vârstei de 12-14 ani. Există o legătură directă între accesul timpuriu la tehnologie și problemele emoționale apărute ulterior.
Dieta bazată pe alimente ultra-procesate: Consumul ridicat de produse procesate industrial în ultimele două decenii este responsabil pentru o parte semnificativă (15-30%) din problemele de sănătate mintală raportate.
Concluzia raportului este că terapia și tratamentele medicale nu sunt suficiente pentru a opri acest declin. Autorii consideră că sunt necesare schimbări structurale care să vizeze mediul digital, obiceiurile alimentare și consolidarea suportului social și familial. Este esențial să fie tratați factorii de mediu care modelează psihicul tinerilor, nu doar simptomele acestora.
Parisul va exclude explicit ideea unui control nuclear european comun, dar va clarifica ce poate oferi Franța statelor europene îngrijorate de fiabilitatea umbrelei nucleare americane sub administrația președintelui Donald Trump, scrie Reuters.
Franța și Marea Britanie sunt singurele puteri nucleare din Europa, însă majoritatea statelor europene se bazează pe Statele Unite pentru descurajarea nucleară, un pilon esențial al securității transatlantice de zeci de ani. Relațiile tensionate dintre Washington și aliații săi, precum și apropierea SUA de Rusia în contextul războiului din Ucraina, au amplificat temerile europene.
În cadrul Conferinței de Securitate de la München, cancelarul german Friedrich Merz a confirmat deschiderea unor discuții cu Franța privind un posibil rol nuclear european. Macron a descris această abordare drept una „holistică”, care să includă atât apărarea nucleară, cât și cea convențională.
Totuși, oficiali europeni ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea Franței de a-și extinde umbrela nucleară asupra întregului continent. Printre principalele preocupări se numără costurile, controlul deciziei de lansare și riscul ca investițiile nucleare să diminueze fondurile destinate apărării convenționale.
Franța alocă aproximativ 5,6 miliarde de euro anual pentru întreținerea arsenalului său de circa 290 de focoase nucleare, al patrulea ca mărime din lume.
Relația cu NATO și SUASecretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat că renunțarea la umbrela nucleară americană ar priva Europa de „garantul suprem al libertății sale”. În prezent, Statele Unite mențin aproximativ 100 de bombe nucleare pe teritoriul unor state europene, în cadrul doctrinei de „nuclear sharing”.
Oficialii francezi subliniază însă că Parisul nu intenționează să înlocuiască rolul SUA sau să concureze cu NATO.
Potrivit analistului Etienne Marcuz, doctrina nucleară franceză vizează descurajarea prin capacitatea de a provoca „daune inacceptabile” adversarilor, necesitând un număr mai redus de focoase.
Un principiu fundamental rămâne neschimbat: doar președintele Franței poate ordona utilizarea armelor nucleare. De asemenea, Parisul insistă asupra „ambiguității strategice” privind circumstanțele unei eventuale utilizări, aspect care nu oferă tuturor partenerilor europeni un sentiment de siguranță deplină.
Actualizarea doctrinei vine pe fondul intensificării retoricii nucleare a Rusiei după invazia Ucrainei din 2022. Macron va susține discursul la baza de submarine nucleare din Bretania, reafirmând ideea că interesele vitale ale Franței au și o dimensiune europeană, însă fără a ceda controlul suveran asupra descurajării nucleare.
Partidul de extremă dreapta Alternative für Deutschland (AfD) se află sub o presiune crescândă din cauza acuzațiilor de nepotism din interiorul formațiunii, potrivit Politico. Controversa apare într-un „super an electoral”, cu cinci scrutinuri regionale și numeroase alegeri locale.
AfD și-a construit popularitatea prezentându-se drept o alternativă curată la partidele tradiționale. Criticii susțin însă că practicile interne contrazic mesajul anti-sistem promovat de formațiune.
Acuzațiile se extind în mai multe filialeScandalul a început în urma unei investigații a televiziunii publice din landul Saxonia-Anhalt. Potrivit reportajului, rude ale unor politicieni AfD ar fi fost angajate de alți parlamentari ai partidului. Ulterior, au apărut acuzații similare privind membri AfD din mai multe parlamente regionale și chiar din Parlamentul European.
Legea germană interzice parlamentarilor să își angajeze propriile rude din fonduri publice. Totuși, angajarea rudelor altor politicieni este permisă în prezent. Liderii AfD susțin că nu a fost încălcată nicio lege și califică acuzațiile drept exagerate.
Co-liderul AfD, Alice Weidel, a declarat că partidul analizează cazurile individuale. Tino Chrupalla, membru al Parlamentului german Bundestag, a recunoscut că astfel de practici pot lăsa un „gust amar” alegătorilor, dar a subliniat că nu încalcă regulamentele.
Mize politice în Saxonia-AnhaltSubiectul este deosebit de sensibil în Saxonia-Anhalt, unde AfD este cotat la aproximativ 40% în sondaje. Partidul speră să obțină prima majoritate guvernamentală la alegerile din 6 septembrie. Candidatul principal, Ulrich Siegmund, a apărat angajarea rudelor, susținând că încrederea este esențială într-un climat politic ostil.
Ulterior, Siegmund a catalogat acuzațiile drept „fake news” și parte a unei campanii de discreditare. Între timp, alte partide din parlamentul regional iau în calcul modificarea regulamentului pentru a restricționa astfel de angajări.
Impactul asupra sondajelor și imaginii partiduluiDeocamdată, sondajele nu indică o scădere semnificativă a sprijinului pentru AfD. Analiștii consideră că electoratul partidului rămâne loial și consolidat. Cu toate acestea, apar tensiuni interne.
Aproximativ 150 de membri AfD din Saxonia-Anhalt au cerut convocarea unui congres extraordinar pentru a discuta situația. Conducerea regională a anunțat însă formarea unei comisii care să elaboreze recomandări privind standardele de angajare.
O fotografie cu fizicianul britanic Stephen Hawking alături de două femei în bikini a fost inclusă într-un nou set de documente legate de ancheta asupra lui Jeffrey Epstein, publicate de Departamentul de Justiție al SUA. Familia savantului precizează că imaginea a fost realizată în 2006, la un simpozion științific, iar cele două femei erau îngrijitoarele sale, arată People.
Evenimentul, intitulat „Confronting Gravity”, a beneficiat de finanțare din partea lui Jeffrey Epstein. În cadrul conferinței, fizicianul britanic a prezentat o comunicare privind cosmologia cuantică.
Stephen Hawking, diagnosticat cu scleroză laterală amiotrofică (ALS), a decedat în anul 2018.
Stephen Hawking, prezență frecventă în dosarePotrivit datelor examinate de jurnaliștii americani, numele celebrului om de știință apare în aproximativ 250 de referințe din arhiva Epstein. Cu toate acestea, simpla menționare în aceste documente nu constituie dovezi de vinovăție sau implicare în activități ilegale.
Un email prezentat anterior, în contextul procesului intentat de Virginia Giuffre împotriva Ghislaine Maxwell, dezvăluie că Epstein oferea o recompensă pentru contracararea unei acuzații false potrivit căreia Hawking ar fi luat parte la o orgie implicând minori în Insulele Virgine Britanice. Afirmația respectivă nu este confirmată de nicio probă, iar omul de știință nu a fost inculpat pentru nicio infracțiune legată de Epstein.
Ce mai apare în dosarele EpsteinDocumentele recent dezvăluite de instituțiile americane se înscriu într-un volum extensiv de materiale referitoare la investigația asupra lui Jeffrey Epstein, găsit decedat în 2019 într-un penitenciar din New York, caz clasificat oficial ca sinucidere, după ce a fost condamnat pentru crime sexuale.
Simpozionul din 2006 nu reprezintă singura apariție a lui Hawking în evidențele miliardarului. Anterior, au fost difuzate și alte fotografii cu savantul participând la diverse evenimente împreună cu alte personalități, printre care și o plimbare cu submarinul în apropierea insulei private deținute de Epstein.
Familia lui Hawking nu a dorit să adauge alte declarații pentru presa americană, însă a reconfirmat că imaginea recent redistribuită reflectă o situație profesională și că femeile prezente îndeplineau funcții de îngrijire medicală.
