Distribuția reunește nume sonore precum Dominic West (The Crown), Alexander Dreymon (The Last Kingdom), Ludwig Trepte (Generation War), Ed Speleers (You) și David Kross (The Reader). Filmul este realizat de ESX Entertainment, în coproducție cu FOX Entertainment Studios și Warner Bros.
Dreymon îl interpretează pe chitaristul Rudolf Schenker, Trepte este solistul Klaus Meine, Speleers îl joacă pe chitaristul Matthias Jabs, iar Field este toboșarul Herman Rarebell. Dominic West îl interpretează pe managerul trupei, Doc McGhee.
Inspirat de celebra piesă Wind of Change, filmul urmărește parcursul trupei Scorpions într-un moment istoric — căderea Cortinei de Fier — când muzica lor a devenit simbolul speranței și al reconcilierii dintre Est și Vest.
Scenariul este semnat de Mark Andrews, iar regia este asigurată de Alex Ranarivelo.
Scorpions este una dintre cele mai de succes trupe rock din Germania, cu peste 110 milioane de albume vândute la nivel mondial. Wind of Change a depășit un miliard de ascultări în streaming și este considerat un imn al schimbării istorice din Europa anilor ’90.
Articolul Filmul biografic despre trupa Scorpions, Wind of Change, a intrat în producție la Londra apare prima dată în Mediafax.
Este vorba despre un depozit de reciclat deșeuri. În acesta erau depozitate deșeuri lemnoase, deșeuri textile, deșeuri de cauciuc și alte materiale reciclabile, conform ISU București – Ilfov.
UPDATEPompierii bucureșteni anunță că în acest moment incendiul este localizat.
Se lucrează la stingerea ultimelor focare.
Știrea inițială:Flăcările s-au manifestat violent, cu degajări masive de fum, pe o suprafață de aproximativ 400 de metri pătrați, cu posibilitate de propagare la un alt depozit din apropiere. Potrivit primelor informații, în incinta depozitelor s-ar afla și butelii cu oxigen, ceea ce crește riscul de explozii.
Din cauza degajărilor foarte mari de fum, s-a impus remiterea unui mesaj RO-ALERT.
Până la acest moment nu au fost raportate victime.
Pentru stingerea incendiului și limitarea extinderii acestuia, la fața locului au fost mobilizate zece autospeciale de stingere, o autospecială pentru intervenție și salvare de la înălțime, o autospecială de descarcerare și două echipaje SMURD.
Intervenția este în desfășurare.
Articolul București. Incendiu puternic la un depozit din Sectorul 6. A fost emis mesaj Ro-Alert apare prima dată în Mediafax.
Am citit până la capăt stenograma conferinței de presă a domnului Ilie Bolojan, măsurilor extraordinare pe care le-a luat și le va lua guvernul pentru reducerea deficitului bugetar. A fost pentru mine, cel puțin, nu știu, pentru cititori un efort cumplit. Un efort cumplit pentru că nu numai când vorbește, dar și când compune un text, Ilie Bolojan e un robot.
Deci, din acest punct de vedere, cel puțin când vorbește nu era nici vorbă, că ar pune ceva suflet. Adică poți să pui suflet și în tăierea, nu știu, burselor, elevilor. Dar și în textul propriu-zis, o lălăială cumplită și sentimentul meu a fost faptul că Ilie Bolojan nu reușește să depășească, acum, când este premier al României și a fost și președinte interimar, nu reușește să depășească nivelul de a fi, de a acționa al unui primar dintr-un oraș de provincie.
Nu a unui primar de Oradea, ci au unui primar în general. De ce spun asta? Pentru că, după părerea mea, această primă ieșire fundamentală pentru explicarea unor decizii financiare foarte dure, această comunicare, această conferință de presă nu a avut o esență. Totuși, una e când vorbește ministrul de Finanțe, alta e când vorbește un secretar de stat la Finanțe, alta e când vorbește un contabil și alta este când vorbește prim-ministrul.
Eu nu știu cui i-a trecut prin cap că Ilie Bolojan este bun de premier pentru aceste vremuri de măsuri radicale nepopulare. Și nu văd de ce, tocmai pentru că sunt măsuri nepopulare, tocmai pentru că sunt măsuri dureroase, tocmai pentru că sunt măsuri care îi revoltă pe cei care sunt victime, trebuia un premier politic. Un politician, unul care să aibă un capital politic extraordinar, pe care desigur să și-l pună la bătaie, el nu are capital politic.
El este un simplu funcționar și în același timp n-a reușit, deci nu reușește să închege într-o viziune de ansamblu ce vrea să facă el. Deci problema deficitului bugetar este văzută de opinia publică ca un rezultat al unor cheltuieli nesăbuite, care au fost și cheltuieli, dacă se poate spune așa, de corupție, de cumetrie, de clasă politică, de neamuri. Deci domnul Ilie Bolojan, în acest discurs și în răspunsuri, mi-a lăsat impresia că avem o problemă, în sensul că am cheltuit, că avem un deficit bugetar, că trebuie să reducem cheltuielile, că trebuie să aducem bani.
Deci în niciun moment în tot ceea ce face el în discursuri nu s-a văzut și măsura, cum să zic, opțiunea morală până la urmă.
Și ce mai bine s-a dezvăluit această incapacitate a lui Ilie Bolojan de a fi altceva decât contabil, decât contabil supărat, în atitudinea față în cum a explicat decizia de tăiere a burselor elevilor. A zis așa, că au alocat o anumită sumă și cu câțiva ani au ajuns la miliarde. De ce? Dar ai început cu elevii? Atunci era normal să explice.
Nu știu, poate că bursele erau luate pe nedrept. Deci nu poți să faci reducerea deficitului burselor, să iei măsuri nepopulare fără o semnificație morală a acestor măsuri. Deci oamenii nu văd nimic în măsurile acestea de a pune capăt cheltuielilor de cumetrie politică.
Articolul Ion Cristoiu: Conferința de presă a lui Ilie Bolojan ne-a convins că premierul continuă să confunde România cu primăria unui oraș de provincie apare prima dată în Mediafax.
O analiză a ADN-ului a 131 de schelete vechi din Çatalhöyük, un proto-oraș de acum 9.000 de ani din Turcia, dezvăluie că această societate agricolă timpurie era structurată în jurul descendenței materne, scrie Live Science.
Descoperirile, publicate recent în revista Science, oferă primele dovezi genetice ale unui sistem social centrat pe femei într-o comunitate agricolă, producătoare de hrană.
Legături materneSituat în sudul Turciei centrale, situl arheologic Çatalhöyük a fost construit în jurul anului 7100 î.Hr. și a fost locuit timp de aproape 1.000 de ani.
Așezarea impresionantă se întinde pe aproximativ 13 hectare și este cunoscută pentru casele sale care aveau intrarea prin acoperiș, înmormântările realizate sub podelele locuințelor și simbolismul elaborat, inclusiv picturi murale colorate și o varietate de figurine feminine.
Scheletele îngropate sub locuințele din Çatalhöyük arată că familiile nucleare și extinse împărțeau spații de înmormântare, însă cu o particularitate: cercetătorii au identificat conexiuni intergeneraționale strânse prin filiația maternă, sugerând o organizare matriliniară a gospodăriilor.
Daruri funerare și indicii despre sexul biologicPentru a înțelege mai profund organizarea socială, un nou studiu realizat de o echipă care i-a inclus atât pe Somel, cât și pe Hodder, a analizat ADN-ul a 131 de schelete datate între 7100 și 5800 î.Hr., toate îngropate sub podelele caselor.
Cercetătorii au stabilit conexiuni între 109 indivizi din 31 de clădiri și au descoperit că rudele de gradul I (părinți, copii și frați) erau îngropate împreună în aceeași locuință, în timp ce rudele de gradul II și III erau adesea înhumate în clădiri apropiate. Acest tipar sugerează că gospodăriile din Çatalhöyük erau organizate în jurul familiilor nucleare sau extinse.
Cercetarea a evidențiat și un aspect inedit. Mai multe obiecte funerare erau depuse în mormintele fetițelor decât în cele ale băieților. ADN-ul a permis identificarea sexului biologic al copiilor prea mici pentru a putea fi determinați prin structură osoasă.
Regândirea patriarhatului în preistorieÎn anii 1960, arheologul James Mellaart a fost primul care a excavat situl și a interpretat prezența numeroaselor figurine feminine ca dovadă a unei societăți matriarhale care venera o „zeiță mamă”, posibil un cult agrar menit să asigure recolte bogate după tranziția de la vânătoare la agricultură cerealieră.
În anii ’90, arheologul Ian Hodder de la Universitatea Stanford a reluat cercetările și a propus o perspectivă diferită, că societatea din Çatalhöyük era în mare parte egalitară, fără diferențe sociale sau economice semnificative între bărbați și femei.
Deși primele interpretări sugerau egalitate de gen sau chiar matriarhat, această cercetare oferă dovezi genetice solide despre o societate organizată în jurul femeilor.
Cazul Çatalhöyük pune sub semnul întrebării ipotezele vechi și invită la o reevaluare a dinamicii de gen în comunitățile preistorice din Europa și Orientul Apropiat.
Această descoperire nu doar că schimbă modul în care privim rolurile de gen din antichitate, dar deschide și noi întrebări despre momentul, modul și motivele pentru care sistemele patriarhale au devenit dominante în epocile neolitice ulterioare.
Articolul Matriarhat în Neolitic: Dovezi ADN confirmă o societate condusă de femei acum 9.000 de ani în Turcia apare prima dată în Mediafax.
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat oprirea negocierilor comerciale cu Canada, scrie BBC. Decizia sa a venit pentru că guvernul canadian vrea să pună o taxă nouă pe marile companii de tehnologie.
Anunțul a fost făcut pe rețelele de socializare, în timp ce Canada și SUA încercau să ajungă la un nou acord comercial înainte de mijlocul lunii iulie.
Anterior, președintele american a sugerat că ar putea folosi „forța economică” împotriva Canadei și a lansat amenințări legate de o eventuală anexare economică.
Vineri, Trump a declarat că se retrage din discuții din cauza unei taxe despre care a spus că afectează în mod direct firmele de tehnologie din Statele Unite. El a mai precizat că urmează să introducă noi tarife pentru bunurile importate din Canada.
„Prin prezenta, încheiem TOATE discuțiile privind comerțul cu Canada, cu efect imediat. Vom informa Canada despre tariful pe care îl va plăti pentru a face afaceri cu Statele Unite ale Americii în următoarele șapte zile.”, a scris Trump pe rețelele de socializare.
Articolul Trump oprește negocierile comerciale cu Canada apare prima dată în Mediafax.
Cu toate că evenimentul va avea loc, în pofida încercării Guvernului maghiar de a-l anula, mai multe țări europene au dat avertismente de călătorie pentru cetățenii care doresc să participe la evenimentul de la Budapesta, desfășurat sâmbătă, potrivit Euronews.
Cu toate că premierul Orbán a încercat să interzică evenimentul, invocând chestiuni legate de protecția copiilor, organizatorii așteaptă zeci de mii de participanți de pe tot continentul, inclusiv oficiali din mai multe țări europene.
Țările din Europa au emis avertismente cu privire la participare, informând publicul că desfășurarea evenimentului rămâne în continuare ilegală, potrivit legilor maghiare.
Marea Bitanie a avertizat cetățenii care doresc să participe că ei vor fi identificați pe baza tehnologiei de recunoștere facială și vor fi amendați, conform legii maghiare, dar și că există un risc însemnat pentru siguranța lor în timpul participării, punând accent pe posibilele contra- demonstrații, dar și pe lipsa reglementărilor certe cu privire la desfășurarea evenimentului.
Participanții care vor fi identificați la Pride-ul de sâmbătă de la Budapesta, riscă să fie amendați cu până la 500 de euro.
Ministerul de Externe din Olanda i-a avertizat pe olandezi că ar putea fi amendați pentru participarea la Pride. Și Belgia a emis un avertisment similar, avertizându-și cetățenii despre lipsa de reglementări precise cu privire la participarea la eveniment.
Potrivit informării emise de guvernul olandez: „Circumstanțele desfășurării evenimentului Marșului Pride sunt incerte”, subliniind că participarea la demonstrație este responsabilitatea fiecărui cetățean.
„În sfătuim pe participanți să fie vigilenți și să se informeze cu privire la situația actuală prin intermediul mass-media, dar și al contului oficial al ambasadei din Budapesta”, au informat autoritățile din Olanda.
Posibile contra-demonstații la PrideȘi guvernul Belgiei a anunțat populația cu privire la riscul unor potențiale contra – demonstații.
Partidul „Mi Hazánk Mozgalom” (Mișcarea Patria Noastră), de extremă dreaptă din Ungaria a îndemnat susținătorii să ocupe podurile din centrul Budapestei pentru a opri desfășurarea marșului Pride.
Ba mai mult, reprezentanții partidului au primit autorizație dată de poliție pentru desfășurarea unui protest, care va avea loc pe aceeași rută cu marșul Pride.
Contra-protestul anunțat de formațiune prezintă riscuri de posibile violențe, potrivit oficialilor din Belgia.
„Pentru siguranța lor, participanții sunt sfătuiți să păstreze distanța față de cosibilele contra – proteste și, iar în cazul unor perturbări, să urmeze recomandările date de polițiștii locali”, a informat Ministerul de Externe din Belgia.
Polițiștii din Ungaria nu vor încerca să disperseze mulțimeaAutoritățile maghiare nu vor dispera mulțimea formată din participanții la Pride, însă participarea la demonstrație vor suferi consecințe legale, a declarat premierul Orbán.
„Suntem adulți și cred că fiecare ar trebui să decidă ceea ce dorește, să mențină regulile sau dacă nu fac acest lucru, ei ar trebui să aibă parte de consecințe legale”, a declarat prim-ministrul Orbán Victor.
Articolul Cinci țări din Europa au emis avertismente de călătorie pentru cetățenii care participă la marșul Pride din Budapesta apare prima dată în Mediafax.
Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis vineri seară două alerte Cod portocaliu de furtună pentru municipiul București și mai multe localități din județul Ilfov, valabile în intervalul 21:30 – 22:40.
Potrivit meteorologilor, în zonele vizate se vor semnala vijelii puternice, cu rafale de vânt ce pot atinge 70–90 km/h, grindină de dimensiuni medii (2–4 cm), averse torențiale ce pot acumula 25–40 l/mp, precum și descărcări electrice frecvente.
Localitățile din Ilfov aflate sub incidența alertei sunt: Jilava, Măgurele, Bragadiru, Domnești, 1 Decembrie, Clinceni, Ciorogârla, Cornetu și Dărăști-Ilfov.
Articolul Alertă cod portocaliu de furtună în București și județul Ilfov apare prima dată în Mediafax.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, atrage atenția vineri că România are nevoie de intervenții rapide pentru a evita consecințe grave asupra economiei și finanțelor publice, în contextul în care deficitul bugetar continuă să crească.
„Nu am o misiune simplă, însă voi spune cu toată responsabilitatea: România are nevoie de măsuri ferme și urgente pentru a-și păstra credibilitatea internațională și stabilitatea economică”, a declarat Nazare, după publicarea vineri a execuției bugetare la finalul lunii mai 2025.
Datele oficiale arată că deficitul bugetar a crescut în termeni nominali cu 4,13 miliarde de lei față de aceeași perioadă din 2024, ajungând la 64,23 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 3,39% din PIB, nivel apropiat de anul precedent. Veniturile au înregistrat o creștere de 13,6%, însă cheltuielile au avansat mai rapid, cu 12,2%, generând o presiune tot mai mare asupra finanțelor publice, arată ministrul.
„Cheltuielile au crescut într-un ritm mai accelerat decât a reușit să crească economia țării în ultimul an. Dacă nu corectăm urgent acest dezechilibru, accesul României la finanțare avantajoasă poate fi compromis, cu consecințe dramatice pentru economie, dobânzi, investiții și locuri de muncă”, a subliniat ministrul.
România este în prezent monitorizată atent de agențiile de rating și de Comisia Europeană, care a cerut un plan credibil de corecție fiscală până la sfârșitul lunii iunie, altfel riscând suspendarea fondurilor europene.
Articolul Nazare, ministrul Finanțelor: România are nevoie de măsuri urgente pentru a-și păstra credibilitatea apare prima dată în Mediafax.
Vineri, președintele Donald Trump a fost prezent la Casa Albă pentru o conferință de presă succintă pe mai multe subiecte, de pe o agendă mai largă, inclusiv conflictul Israel – Iran.
În cadrul acestei conferințe de presă, Donald Trump i-a adresat un mesaj liderului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, după ce acesta a susținut că Iranul a învins Israelul și Statele Unite. Trump a cerut ca liderul iranian să fie sincer în privința rezultatului confruntării.
„Uite, ești un om de mare credință, om care este foarte respectat în această țară”, a declarat Trump. „Trebuie să spui adevărul. Ai fost bătut până în iad, iar Israelul a fost și el bătut. Amândoi au fost bătuți, și a fost un moment grozav pentru a pune capăt. A fost rapid”.
Trump a susținut că ambele tabere au trecut printr-o perioadă grea în timpul celor 12 zile de conflict. În opinia lui, acest război a funcționat ca o descărcare a tensiunilor acumulate.
„O mulțime de ură, o mulțime de ură. Ar fi minunat dacă nu ar avea această ură, dar ultimul lucru la care se gândesc acum sunt armele nucleare”, a adăugat președintele.
Cu o zi înainte, Karoline Leavitt, secretarul de presă al Casei Albe, a declarat că afirmațiile lui Khamenei nu reflectă realitatea, ci reprezintă doar o încercare de a salva aparențele în fața publicului intern.
Articolul Donald Trump, mesaj pentru liderul suprem al Iranului: „Trebuie să spui adevărul” apare prima dată în Mediafax.
Decizia reprezintă o victorie pentru administrația Trump, care a criticat frecvent aceste intervenții judiciare ca fiind obstacole în implementarea agendei sale.
Cu toate acestea, Curtea nu a clarificat soarta ordinului executiv controversat al lui Trump care urmărește să limiteze cetățenia prin naștere pentru copiii născuți pe teritoriul SUA din părinți aflați ilegal în țară. Blocajele judecătorești asupra acestei politici rămân în vigoare, iar cazul va continua să fie analizat în instanțele inferioare.
Președintele Trump a salutat decizia drept o „victorie uriașă” și a anunțat că va continua să promoveze restricții similare. În reacție, grupurile care contestă ordinul său au reluat demersurile judiciare pentru a împiedica punerea în aplicare a acestuia.
Pe lângă acest caz, Curtea Supremă a emis și alte decizii majore, susținând drepturile părinților cu obiecții religioase față de materiale școlare, menținând o parte esențială a legii Obamacare privind asigurările de sănătate, aprobând o lege pentru protejarea copiilor de accesul la pornografia online și păstrând o taxă care susține serviciile de telefonie și internet în școli, biblioteci și zone rurale.
Articolul Curtea Supremă a SUA limitează ordinele judecătorești naționale. Trump consideră decizia o victorie apare prima dată în Mediafax.
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a spus vineri că nu ar exclude posibilitatea unor noi atacuri asupra facilităților nucleare din Iran, dacă situația o va impune, scrie CNN.
Trump a fost întrebat vineri de reporteri dacă ar lua în calcul o astfel de acțiune în cazul în care viitoarele rapoarte ale serviciilor de informații ar arăta o evoluție periculoasă în privința programului nuclear iranian.
„Sigur, fără îndoială, absolut, trebuie să fie incredibil”, a declarat președintele din sala de ședințe a Casei Albe.
El a mai spus că nu crede că Iranul poate „reveni la nuclear prea curând”, făcând referire la atacurile recente lansate de armata americană asupra mai multor obiective nucleare din această țară.
Deși Casa Albă continuă să afirme că aceste lovituri au fost eficiente, nu au fost făcute publice date concrete care să confirme afirmația președintelui că programul nuclear iranian a fost „șters”.
Întrebat despre existența unor situri nucleare ascunse în Iran, Trump a afirmat că nu este „cu adevărat” îngrijorat de această chestiune.
„Pot să vă spun – ei sunt epuizați. Și Israelul este, de asemenea, epuizat. Am avut de-a face cu amândoi și amândoi au vrut să se rezolve – amândoi – și am făcut o treabă excelentă. Dar ei sunt epuizați. Ultimul lucru la care se gândesc acum este nuclear. Știți la ce se gândesc? Se gândesc la ziua de mâine, încercând să trăiască”, a spus președintele.
Articolul Trump: „Absolut” aș putea ordona din nou bombardarea siturilor nucleare iraniene apare prima dată în Mediafax.
„Prezență și personalitate distinsă, actrița Anca Bejenaru a însuflețit scena Teatrului Nottara mai bine de 40 de ani. Un om liber, dedicat, pasionat de teatru și de frumos. Dumnezeu să o odihnească în pace!”, scriu reprezentanții UNITER.
Cei care doresc să-i aducă un ultim omagiu o pot face sâmbătă, între orele 10:00–12:00, în foaierul Teatrului Nottara, din București, unde va fi depus trupul neînsuflețit al artistei.
Ulterior, la ora 13:00, sicriul va fi transportat la Capela Cimitirului Bellu. Duminică, la ora 12:00, va avea loc slujba religioasă, iar înmormântarea va avea loc la ora 14:00, la Cimitirul Străulești 2.
Articolul A murit actrița Teatrului Nottara Anca Bejenaru apare prima dată în Mediafax.
Ministrul iranian de Externe recunoaște că au fost provocate „daune excesive și serioase” siturilor nucleare ale țării în urma recentelor bombardamente americane și israeliene, potrivit bbc.com.
Abbas Araghchi a declarat, joi seară, pentru un post de televiziune de stat, că Organizația pentru Energie Atomică a Iranului efectuează o evaluare a pagubelor.
Cu doar câteva ore mai devreme, liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, afirmase că atacurile nu au afectat programul nuclear al țării. Khamenei reacționa astfel la afirmația președintelui american Donald Trump, care susținuse că bombele au „distrus complet” trei situri nucleare.
Khamenei a spus că atacurile americane nu au reușit „să obțină ceva semnificativ”.
„Nu a fost încheiat niciun acord, aranjament sau discuție pentru începerea unor noi negocieri”Liderul suprem, aflat în ascunzătoare de la începutul războiului cu Israelul, pe 13 iunie, a insistat că Trump a „exagerat” impactul bombardamentelor și a proclamat victoria asupra SUA și Israelului.
Însă declarațiile lui Araghchi conturează o altă imagine.
Ministrul de Externe a mai spus că nu există planuri pentru reluarea negocierilor nucleare cu SUA. Iranul anulase cea de-a șasea rundă programată de discuții în momentul în care Israelul a început atacurile.
„Aș dori să afirm clar că nu a fost încheiat niciun acord, aranjament sau discuție pentru începerea unor noi negocieri”, a declarat el.
El a adăugat că guvernul analizează ceea ce este în „interesul poporului iranian”, menționând că abordarea diplomatică va lua „o formă nouă”, fără a oferi detalii.
Într-o încercare de a readuce Iranul la masa negocierilor, administrația Trump a discutat posibilitatea de a ajuta Iranul să acceseze 30 de miliarde de dolari pentru a construi un program nuclear civil, de relaxare a sancțiunilor și de deblocare a miliardelor de dolari din fonduri iraniene restricționate, potrivit CNN.
Iranul ar putea să oprească accesul inspectorilor nucleari internaționali în facilitățile saleÎnsă evoluțiile din Iran ar putea împiedica un astfel de demers.
Miercuri, Parlamentul Iranului a aprobat un proiect de lege care vizează oprirea cooperării cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), organismul nuclear global.
Dacă va fi pusă în aplicare, măsura ar însemna că Iranul nu va mai permite accesul inspectorilor nucleari internaționali în facilitățile sale.
Israelul a declarat că ofensiva împotriva Iranului a fost necesară pentru a împiedica presupusele planuri iraniene de dezvoltare a armelor nucleare.
Iranul a susținut întotdeauna că programul său nuclear are doar scopuri civile.
SUA au devenit implicate direct în conflict weekendul trecut, lovind facilități din Fordo, Natanz și Isfahan, înainte ca președintele Trump să încerce rapid să medieze un armistițiu între Israel și Iran.
Articolul Ministrul iranian de Externe recunoaște „daune excesive și serioase” ale bombardamentelor americane și israeliene asupra siturilor sale nucleare apare prima dată în Mediafax.
Documentul a fost semnat la sediul Reprezentanței Transgaz din București de către Ion Sterian, Directorul General al companiei românești, și Dušan Bajatović, omologul său din Serbia.
Memorandumul prevede realizarea unei interconectări între Sistemul Național de Transport gaze naturale din România și cel din Serbia, printr-o conductă care să lege magistrala BRUA de Nodul Tehnologic Mokrin. De asemenea, planurile includ dezvoltarea conductei Mokrin–Banatski Dvor–Pančevo–Belgrad.
„Această colaborare are o importanță strategică majoră pentru ambele țări, în special în contextul diversificării surselor de aprovizionare și al consolidării securității energetice în regiune”, se arată în comunicatul Transgaz. Un plan de acțiune detaliat urmează să fie prezentat în luna septembrie 2025.
Grupul Transgaz, care include și operatorul Vestmoldtransgaz din Republica Moldova, a încheiat primul trimestru al anului cu un profit net de 515,58 milioane de lei – dublu față de aceeași perioadă din 2024. Veniturile au provenit în mare parte din activitatea de transport intern al gazelor, care a generat 607,2 milioane de lei.
Articolul Transgaz și Srbijagas au semnat memorandum pentru interconectarea rețelelor de gaze România–Serbia apare prima dată în Mediafax.
După o perioadă de absență, Marcel Boloș a revenit la conducerea Agenției de Dezvoltare Regională (ADR) Nord-Vest, în funcția de director general.
Acesta a anunțat că își reia mandatul cu aceeași viziune care i-a definit activitatea din ultimii ani: folosirea fondurilor europene pentru a crea investiții concrete, cu efect real în comunitățile locale.
„România are nevoie de instituții care nu doar administrează fonduri europene, ci le transformă în investiții care schimbă vieți,” a declarat Boloș.
El a prezentat și cele trei direcții strategice imediate pe care instituția le va urmări sub conducerea sa. El menționează sprijinirea proiectelor de dezvoltare economică, prin crearea unei rețele de parcuri de specializare inteligentă, menită să atragă investitori și să creeze locuri de muncă în regiune, valorificarea potențialului turistic al regiunii Nord-Vest, prin implementarea de proiecte de agrement și dezvoltarea unor experiențe locale autentice, care să transforme zona într-o destinație europeană de top, precum și digitalizarea serviciilor publice locale, pentru a oferi cetățenilor acces rapid, sigur și facil la informațiile și serviciile de care au nevoie, reducând birocrația și timpul pierdut la ghișee.
Marcel Boloș a transmis un mesaj clar către autoritățile locale, mediul de afaceri și societatea civilă: „Vă cunosc provocările. Veți găsi în mine un partener care înțelege ritmul, miza și presiunea cu care lucrați.”
Articolul Marcel Boloș revine la conducerea ADR Nord-Vest: Un nou început, aceeași direcție apare prima dată în Mediafax.
Intervenția pompierilor este dificilă din cauza vântului puternic din zonă și a vegetației uscate, care duce la răspândirea rapidă a flăcărilor.
La fața locului se află și un echipaj de poliție care dirijează circulația rutieră pe drumul E87, la intrarea în localitatea Babadag, pentru a permite accesul pompierilor.
Autoritățile fac un apel la populație pentru responsabilitate și discernământ, solicitând să nu incendieze vegetația uscată sau resturile vegetale din curți și să curețe terenurile. Aceasta ar limita răspândirea unui posibil incendiu la anexe gospodărești, locuințe sau culturi agricole.
Articolul Babadag. Incendii de vegetație cuprind culturile de cereale apare prima dată în Mediafax.
La feminin, CSM București a fost repartizată în Grupa B, unde va întâlni adversare precum Odense (Danemarca), finalistă în ediția precedentă, Brest Bretagne (Franța) și FTC Rail-Cargo (Ungaria), în vreme ce Gloria Bistrița va juca în Grupa A, alături de campioana Norvegiei Storhamar, dar și de deținătoarea titlului, Györ (Ungaria), și Metz (Franța).
Grupele Ligii Campionilor la feminin:
• Grupa A: Storhamar Handball Elite (Norvegia), Metz Handball (Franța), Gyori Audi ETO KC (Ungaria), BV Borussia Dortmund (Germania), Team Esbjerg (Danemarca), Gloria Bistrița (România), OTP Group Buducnost (Muntenegru), DVSC Schaeffler (Ungaria)
• Grupa B: HB Ludwigsburg (Germania), Odense Handbold (Danemarca), CSM București (România), Brest Bretagne (Franța), FTC Rail-Cargo (Ungaria), HC Podravka (Croația), Krim Mercator Ljubljana (Slovenia), Ikast Handbold (Danemarca)
La masculin, Dinamo București va evolua în Grupa A, alături de nume grele precum Veszprem (Ungaria), Füchse Berlin (Germania), Aalborg (Danemarca) și Industria Kielce (Polonia).
Grupele Ligii Campionilor la masculin:
• Grupa A: Aalborg Handbold (Danemarca), Fuchse Berlin (Germania), Veszprem HC (Ungaria), Industria Kielce (Polonia), HBC Nantes (Franța), Sporting Clube de Portugal (Portugalia), Dinamo București (România), Kolstad Handball (Norvegia)
• Grupa B: Orlen Wisla Plock (Polonia), Barcelona (Spania), Paris Saint-Germain (Franța), GOG (Danemarca), SC Magdeburg (Germania), OTP Bank-PICK Szeged (Ungaria), HC Zagreb (Croația), HC Eurofarm Pelister (Macedonia de Nord)
Articolul CSM București, Bistrița și Dinamo și-au aflat adversarele din grupele Ligii Campionilor la handbal apare prima dată în Mediafax.
În nord-estul Canadei, de-a lungul țărmurilor golfului Hudson, o centură de roci vulcanice ce se întinde în apropierea comunității inuit Inukjuak ascunde o descoperire geologică remarcabilă: cele mai vechi roci cunoscute de pe Pământ. Acestea aparțin Centurii de roci verzi Nuvvuagittuq, o formațiune rară care păstrează fragmente din scoarța terestră primitivă.
Noile analize au stabilit o vârstă de 4,16 miliarde de ani pentru aceste roci, datându-le astfel din eonul Hadean, așa cum este denumită cea mai veche perioadă din istoria Pământului, care a început odată cu formarea planetei, acum aproximativ 4,5 miliarde de ani, și s-a încheiat în urmă cu circa 4,03 miliarde de ani. „Aceste roci și centura Nuvvuagittuq, fiind singurele dovezi geologice din eonul Hadean, oferă o fereastră unică către cele mai timpurii momente ale planetei noastre, pentru a înțelege mai bine cum s-a format prima scoarță terestră și care au fost procesele geodinamice implicate”, a explicat profesorul Jonathan O’Neil, geolog la Universitatea din Ottawa și autorul principal al analizei publicată în revista Science, citată de Reuters.
Numele eonului, desemnând cea mai lungă unitate de timp în scala geologică a Pământului, provine de la zeul grec al lumii subpământene, Hades, și reflectă condițiile extreme, care se presupune că dominau atunci: temperaturi foarte ridicate, activitate vulcanică intensă, frecvente ciocniri cu asteroizi și absența unei scoarțe terestre stabile. Atmosfera era complet diferită de cea de azi, probabil toxică, fără oxigen, alcătuită din dioxid de carbon, metan, amoniac și vapori de apă. Spre sfârșitul perioadei, planeta a început să se răcească suficient cât să permită formarea primelor oceane, prin condensarea aburilor atmosferici. În paralel, se formează timid scoarța terestră, subțire, instabilă și supusă unui proces continuu de refacere.
Vârsta rocilor a stabilită prin datarea izotopicăRocile testate, numite „intruziuni”, s-au format atunci când magma, rocă topită, a pătruns în straturi de roci preexistente, apoi s-a răcit și solidificat în subteran. Acestea sunt, în principal, roci vulcanice metamorfizate, cu o compoziție bazaltică, transformate de-a lungul timpului de căldură și presiune.
Cercetătorii au utilizat două metode de datare bazate pe analiza dezagregării radioactive a elementelor samariu și neodim, elemente chimice din grupa pământurilor rare. Ambele au condus la aceeași concluzie: 4,16 miliarde de ani. „Intruziunea ar avea 4,16 miliarde de ani. Deoarece rocile vulcanice trebuie să fie mai vechi decât aceasta, cea mai probabilă vârstă a lor este de 4,3 miliarde de ani”, au explicat cercetătorii.
„Pot ajuta la înțelegerea mediului în care început viața pe Pământ”Noua cercetare aduce claritate într-o dispută veche de peste un deceniu. Testele anterioare au oferit rezultate contradictorii, unele datând rocile la 4,3 miliarde de ani, altele la doar 3,3-3,8 miliarde. Experții consideră că metoda care a produs vârstele mai mici ar fi putut fi influențată de evenimente termice ulterioare care au distorsionat rezultatele.
Dincolo de vârstă, aceste roci oferă indicii esențiale despre cum arăta planeta noastră în vremurile de început. Este posibil ca ele să se fi format atunci când ploaia, care rezulta din evaporarea apelor primordiale, a căzut peste lava încinsă, răcind-o și solidificând-o aproape instant: „Deoarece unele dintre aceste roci s-au format și prin precipitare din apa de mare antică, ele pot oferi informații despre compoziția și temperatura primelor oceane și pot ajuta la înțelegerea mediului în care ar fi putut începe viața pe Pământ”, a prrecizat autorul studiului citat de Reuters.
Pământul nu a fost niciodată doar o minge de lavăContrar ideii că Pământul era un glob incandescent în totalitate în acea perioadă, cercetătorii susțin că lucrurile erau deja mai stabilizate: „Pământul nu a fost, cu siguranță, o minge uriașă de lavă topită pe tot parcursul perioadei Hadean. În urmă cu aproape 4,4 miliarde de ani, exista deja o scoarță stâncoasă pe Pământ, probabil în mare parte bazaltică și acoperită de oceane puțin adânci și calde. Exista și o atmosferă, însă total diferită față de cea de astăzi.”
Articolul Cele mai vechi roci de pe Pământ au 4,3 miliarde de ani și se află în Quebec apare prima dată în Mediafax.
Simptomele sunt evidente. Rata de creștere economică este redusă, nu mai asigură convergență. Investițiile reduse în cercetare-dezvoltare, tehnologie și capital uman fac imposibilă tranziția către o economie bazată pe inovare. Pierderea ”avantajului competitiv” al forței de muncă ieftine nu este compensată de investiții în capitalul uman, România se deprofesionalizează în multe domenii. Se perpetuează o dependență excesivă de sectoare tradiționale și de exporturi cu valoare adăugată redusă în condițiile unor importuri cu valoare adăugată ridicată.
Arhitectura instituțională a României este încă imatură, reactivă, fără algoritmi de avertizare timpurie eficienți. Dependența aproape exclusivă de intrările de capital străin ajută în unele sectoare dar îngreunează în altele. După 20 de ani în care s-a manifestat un proces de investire (intrările de capitaluri străine erau mai mari decât ieșirile), în ultimii 7 ani cel puțin are loc procesul de dezinvestire (ies capitaluri străine din România într-o măsură mai mare decât intră). Pe termen mediu, lipsa unui model românesc bazat pe Productivism va dezgoli toate vulnerabilitățile sistemului actual de funcționare a economiei și societății românești.
Plasa de siguranță socială este volatilă, au fost câțiva ani în care s-a consolidat și mulți ani în care arată precum o ”sită cu care vrei să cari apă”. 10% dintre cetățenii români cei mai bogați dețin 59% din averea netă a României, iar 50% dintre cetățenii români cei mai săraci dețin 4% din averea netă (vezi World Inequality Database, 2025). Cu toate că au existat creșteri consistente de venituri în ultimii ani, lipsa unui mecanism de impozitare progresivă a accentuat polarizarea. Polarizarea economică și socială accentuată conduce la tensiuni sociale și politice și mai pronunțate decât cele de până acum.
Tabloul prezent al economiei românești nu asigură premisele unei dezvoltări sustenabile viitoare. Nu avem motoarele pentru a ieși din stagnarea specifică “sindromului portughez” și a face tranziția către o economie bazate pe creștere endogenă, cu valoare adăugată mare – forță de muncă creativă, calificată și bine plătită, inovare și cercetare – dezvoltare.
Modelul economic promovat de doctrina neoliberală a ajuns la saturație de ani buni în România. Haosul provocat în economie prin credința exclusivă în virtuțile pieței libere a condus la o formă de capitalism primitiv, caracterizat de crize profunde, eliminarea a milioane de locuri de muncă, distrugerea clusterelor industriale de competitivitate, pierderea masivă de anvergură economică, polarizare continuă şi degradarea plasei de siguranţă socială.
Nu se mai poate continua utilizând modelul economic centrat pe dependența cvasitotală de intrările de capital străin, pe un model bazat prea puțin pe producție și prea mult pe importuri. România nu mai poate vinde și ultimele companii de stat profitabile, aflate în domeniile strategice. România nu mai poate continua să se îndatoreze accelerat din cauza unui sistem de tip paradis fiscal, cu o colectare redusă a unor taxe și impozite printre cele mai mici din UE și evaziune fiscală anuală cât bugetele agregate ale educației, sănătății și agriculturii. Toate acestea conduc la distrugerea totală a firavei suveranități economice – cea care a mai rămas.
Continuarea implementării acestui model va conduce la țintuirea României în periferie și accentuarea decalajelor față de țările din regiune – Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia și chiar Bulgaria. Concretizarea acțiunilor privind privatizarea educației și a sănătății precum și privatizarea unor companii strategice din economie ar transforma economia românească într-una complet dependentă de strategii și politici externe. Se va ajunge la situația în care viitoarele guverne – indiferent de culoarea politică – vor suferi de fenomenul tye hands “legării mâinilor autorităților decidente de politici publice”, fiind din ce în ce mai dificilă construirea unei viziuni de dezvoltare economică.
Am trecut în revistă 10 argumente pentru care modelul economic actual și-a terminat potențialul, ”sufocând” economia și societatea românească. Analizez factorii creșterii economice din funcția de producție Solow-Swan completată de funcția Lucas, care să includă motoare ale creșterii economice endogene. Concret, voi avea în vedere elementele calitative și cantitative ale factorilor de producție clasici muncă și capital dar și neofactorii cuprinși în Productivitatea totală a factorilor (progresul tehnologic, calitatea instituțiilor, a educației, inovarea si cercetarea, gradul de intermediere financiară, alocarea eficientă a resurselor, libertatea economică etc).
1. Imaturitatea instituționalăLipsește o viziune asupra modernizării instituționale, afectate fiind libertatea economică și motoarele ”distrugerii creatoare” teoretizate de Joseph Schumpeter. Deși România a implementat acquis-ul comunitar, arhitectura instituțională arată mai degrabă a ”formă fără fond”. Sistemul instituțional este încă lent, reactiv, cu proceduri și reglementări greoaie. Există suprareglementare acolo unde nu este nevoie și subreglementare unde ar trebui ca procesul să fie foarte strict. Rezolvarea unor probleme pe terme scurt (stilul pompieristic) consumă peste 90% din activitatea guvernamentală la nivel central și local. Inovația impusă de intrările de capital uman tânăr și pregătit este marginală. Cooperarea între instituții se face dificil și durează mult, efectele unor dezechilibre afectând deja atât economia cât și societatea. Sistemul anticipativ, preventiv, se regăsește doar pe alocuri în sistemul public. Unitățile de politici publice nu mai există. Deși au existat mici progrese, România a rămas imatură instituțional. Așa cum arată dinamica indicatorului eficacității guvernamentale, România se află mult sub scorul înregistrat în țările europene dezvoltate. De fapt, suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană la acest indicator.
Sursa World Bank, 2025
2. Deprofesionalizarea României
Capitalul uman în degradare. Insule de excelență într-o mare de mediocritate în sistemul de învățământ românesc. Un statut al profesorilor încă lipsit de demnitate, motivare și de instrumentele asigurării unui proces educațional cu valoare adăugată. Birocrație care suprimă dezvoltarea, sistem de stimulare ineficient și egalitarist – factori care frânează creșterea performanței. Câțiva elevi și studenți merituoși – din ce în ce mai puțini – care sunt ”furați” de potențialul de dezvoltare din țările occidentale. O masă consistentă de elevi și studenți fără pasiune pentru carte și cunoaștere, ”acaparați” de rețele sociale pline de nonvalori ”populare” și manipulați de fake-news.
Indicele capitalului uman calculat de Banca Mondială arată o stare suboptimal în România. Un copil născut astăzi ar urma urma să atingă doar 58% din potențialul său productiv în condiții ideale de educație și sănătate. Este un nivel semnificativ sub media regiunii Europa și Asia Centrală (69%) și a țărilor cu venituri ridicate (71%). Aceasta indică deficiențe majore în educație, sănătate și dezvoltare timpurie comparativ cu standardele internaționale.
Sursă foto: Sursa World Bank, 2025
3. Cercetarea – dezvoltarea – inovarea, ultima pe lista de priorități, atât la nivel public cât și în majoritatea companiilor private
Ultimele date Eurostat arată că România se află pe ultimul loc în UE în ceea ce privește procentul cheltuielilor (publice și private) cu cercetarea-dezvoltarea-inovarea în PIB (0,5% din PIB România, față de media UE 2,2% din PIB, Bulgaria 0,8%, Ungaria 1,4% iar Polonia 1,6% din PIB). Potrivit ultimului Raport al Băncii Mondiale Enterprise Surveys 2023, doar 7,6% dintre firmele din România cheltuiesc pentru cercetare-dezvoltare inovare (mult în urma mediei din Europa și Asia Centrală = 19,6%). Situația este și mai gravă în ceea ce privește procentul companiilor din România care au introdus o inovație de proces (2%, semnificativ în urma mediei din Europa și Asia Centrală = 19,1%). România se află pe ultimul loc în UE în ceea ce privește Indicele Economiei și Societății Digitale (DESI) 2022. Are cele mai mici scoruri la toate cele patru componente: Capital uman (educație digitală), Conectivitate, Integrarea tehnologiilor digitale în afaceri și Serviciile publice digitale. România are un decalaj semnificativ față de media UE. România se îndepărtează de țările aflate pe frontiera tehnologică, aceasta indicând șanse reduse pentru tranziția către o economie bazată pe inovare.
Susă foto: Eurostat, 2024
Sursa Comisia Europeană, 2024
4. Raritatea, sărăcia și slaba calificare a forței de muncă
Raritatea forței de muncă specializate. Eșecul reformelor privind ucenicia și parțial, a învățământului dual. Discrepanța dintre nevoia de forță de muncă specifică din anumite domenii și oferta de forță de muncă existentă. Lipsa programelor de formare continuă. In timp ce există deficit de forță de muncă acut în anumite sectoare economice, conform datelor Eurostat pentru anul 2024, România a avut a treia cea mai mică rată de ocupare dintre țările UE, cu 69,5% (față de media UE de 75,8%). Unul din patru tineri din România este șomer. Ponderea lucrătorilor care au venituri ce se află sub pragul stabilit pentru riscul de sărăcie în total lucrători (in work at-risk-of-poverty -rate) este de 10,9% in Romania, media UE este de 8%. Suntem pe locul 4 în UE, în baza clasamentului făcut de Eurostat cu date din anul 2024.
Sursa: Eurostat, 2025
Sursa: Eurostat, 2025
Modelul economic românesc este încă focusat pe sectoare cu valoare adăugată mică, bazat pe avantajul forței de muncă ieftine. “90% din valoarea adăugată este produsă în sectoarele cu valoare adăugată medie și scăzută, fiind exploatat avantajul comparativ al forței de muncă relativ ieftină și astfel avem o delocalizare a activităților de producție intensive în factorul muncă dinspre statele dezvoltate din Vest spre Estul Europei.“ (Stefan G., Aspecte structurale ale economiei românești, lucrare prezentată în cadrul Consiliului de Programare Economică, www.cnp.ro, 2019). Modelul economic românesc este mai puțin bazat pe producție și mai mult pe importuri. Datele Băncii Mondiale (Enterprises Surveys, World Bank, 2023) arată că România avea printre cele mai mici ponderi ale firmelor cu capital străin care apelau la inputuri din economia internă – în jur de 31,2% – mult sub Polonia (53,2%) și Bulgaria, unde ponderea inputurilor provenite din economia internă era de 50,6%. De asemenea, inadecvarea structurală se observă chiar și în rândul companiilor domestice, care apelau în proporție de 64,1% la inputuri din România (peste 70% în Bulgaria și Polonia).
5. Un model economic bazat pe inegalități nu poate funcționa sustenabilConform ultimelor date Eurostat: 33,8% dintre copiii din România (1,3 milioane de copii) trăiesc sub pragul de sărăcie și excluziune socială (locul 3 în UE, media UE27=24,2%); 5,3 milioane români au risc de sărăcie şi excluziune socială; 3,3 milioane români trăiesc în deprivare materială severă. În anul 2024, totalul veniturilor unei cincimi din populaţia ţării (cu veniturile cele mai mari) (raportul S80/S20) era de 4,6 ori mai mare decât totalul veniturilor celor 20% de persoane cele mai sărace (cu veniturile cele mai mici). Indicele Gini – ce măsoară distribuţia inegalităţii veniturilor a fost estimat, în anul 2024, la 28%, aproape de media UE. Conform INS, veniturile băneşti ce revin pe o persoană din cele 10% cele mai bogate gospodării (înregistrate statistic, oficial) sunt de 10,5 ori mai mari decât cele ce revin pe o persoană din cele 10% cele mai sărace gospodării din România. Tot în anul 2023, lipsa resurselor financiare a determinat o mare parte a gospodăriilor să nu poată plăti la timp pentru consumul utilităţilor. Astfel, 39,3% din totalul acestor gospodării, 39,9% din gospodăriile din mediul urban şi 38,8% din gospodăriile din mediul rural nu au posibilitatea plăţii la timp a serviciilor legate de întreţinerea locuinţei.
Vezi Galeria foto 2 Imagini var gallery_25297fd62e4fd20336ef81719f6f6423 = {"23573666":"https:\/\/media.mediafax.ro\/9e6Nxc109scXLzYh_-bhq7H3Ylc=\/1200x1164\/smart\/filters:contrast(5):format(webp):quality(80)\/https:\/\/www.mediafax.ro\/\/wp-content\/uploads\/2025\/06\/sursa-institutul-national-de-statistica-2025-2.jpeg","23573667":"https:\/\/media.mediafax.ro\/p4I3p6RYQesBY9hmVPDPu9k6Bx8=\/1200x1181\/smart\/filters:contrast(5):format(webp):quality(80)\/https:\/\/www.mediafax.ro\/\/wp-content\/uploads\/2025\/06\/sursa-institutul-national-de-statistica-2025-1.jpeg"}; 6. Slaba capitalizare a firmelor românești și dependența ridicată de capitalul străinAstăzi, capitalul românesc este slab reprezentat. “Capitalul privat românesc deține 44% din cifra de afaceri din economie, capitalul străin 52% iar statul deține 4%” (supliment Ziarul Financiar – Capitalul Privat Românesc). Statul deține deja o pondere mică față de ceea ce ar fi necesar pentru a juca un rol decent în construirea unui model economic de dezvoltare. În România, Consiliul Fiscal definește 781 companii de stat. Acestea reprezintă 0,09% din numărul total de companii din România, aduc 9,7% din valoare adăugată brută totală din economie și angajează 5,9% din numărul total de salariați. Datele arată că sectorul public din România, reprezentat de companiile de stat, deținea sub o treime din totalul activității economice din sectoarele poștal și curierat, energie și gaz, apă, minerit, transport, industria chimică și agricultura.
7. Decapitalizarea economiei reale. Raritatea afacerilor de succesActivitatea de producție din numeroase sectoare economice nu se califică pentru a primi credite de investiții. Conform studiilor BNR (Raportul de stabilitate financiară, 2024), din cele 832.000 de companii active, 258.000 sunt cu capitaluri negative. O treime din firmele din economie sunt subcapitalizate. Capitaluri negative ale firmelor din România de 29 mld euro la 31 dec 2023 și datorii față de acționari de cca. 54 mld euro. Gradul de îndatorare (datorii pe capitaluri) este de 158% în Romania , Spania are 60%, Germania și Belgia (89%), Austria (93%), Portugalia (96%), Franța (97%). Polonia are un grad de îndatorare de 111%, 128% în Ungaria, 162% în Germania și 170% în Franța. În Raportul asupra stabilității financiare 2024, firmele bancabile din România sunt în număr de 22455 (2,7% din numărul companiilor), din care 11 700 au un grad de îndatorare mai mic de 100% (cu un potențial de îndatorare de 213 mld. lei). Din cele 22455, circa 19000 sunt firme având capital privat autohton, 2 600 sunt firme străine și 291 sunt companii de stat. Companiile de succes din România, identificate de Direcția de Stabilitate Financiară (BNR), caracterizate de creștere rapidă, de peste 20% pe an timp de cel puțin 3 ani și cu mai mult de 10 salariați (conform metodologiei OECD), sunt în număr de 2642 companii (0,3% din 832.000 companii pe total), 13% din ele fiind corporații, 10% firme de mărime medie și 4% firme mici.
8. Finanțarea economiei reale se face anevoios. Intermedierea financiară este cea mai scăzută din UEDezechilibrele din economia reală conduc la o slabă dezvoltare a sectorului financiar. Accesul la finanțarea bancară este extrem de scăzut. Creditul ca pondere în PIB era de 24% din PIB în 2024, în Ungaria 31%, Polonia 38%, Bulgaria 51% și Cehia 52. Germania are 80%, Franța 107%, Italia 66%, Spania 72% iar Țările de Jos 94%. Raportul de Stabilitate Financiară al BNR 2024 mai arată subdezvoltarea sectorului financiar, exprimată prin indicatorul active sector bancar în PIB. Astfel, România are 51% din PIB în T4 2024, Polonia și Bulgaria 93%, Ungaria 106%, Cehia 131%, Germania 220%, Italia 139%, Spania 270% iar Țările de Jos 253%. În plus, se menține dependența companiilor nefinanciare de împrumuturile de la nerezidenți – datoria externă a companiilor nefinanciare este ridicată (80% provenind de la companiile nerezidente membre ale grupului din care fac parte companiile din România).
Sursa BNR, Raportul de stabilitate financiară, 2024
9.Dependența încă ridicată de băncile cu capital străin
Deși evoluția din ultimul an arată o consolidare a băncilor cu capital românesc (majoritar de stat sau privat), în România anului 2024, băncile cu capital majoritar străin dețin o pondere semnificativă a activelor nete în total, de 62,4%. Cele cu capital majoritar privat românesc au 23,3%, iar cele cu capital majoritar de stat 14,3% din total active nete deținute de sistemul bancar. Profitabilitatea este puternic concentrată, băncile mari din Top 10 obțin 85% din profiturile totale.
Conform Institutului Bruegel, la sfârșitul anului 2015 sectorul public (inclusiv ca efect al naționalizării unor bănci private) din zona euro deținea 16% din activele băncilor cu importanță sistemică. În totalul activelor deținute la nivel național de către băncile sistemice, băncile controlate de către stat reprezintă 80% în Slovenia, 68% în Portugalia, 57% în Luxemburg, 54% în Belgia, 50% în Irlanda, 32% în Olanda, 31% în Germania, 21% în Finlanda și 0% în Grecia. În Ungaria, cota medie de piață (2006-2016) a băncilor controlate de către stat a fost de 15,9%, iar în Polonia de 21%, conform FMI (2019).
Privind în viitor, apar multe întrebări și dileme. Cum se poziționează România în lumea de mâine, având în vedere perioada de ciocnire a două cicluri lungi Kondratieff și lupta marilor puteri pentru supremația tehnologică, economică și militară ? Are România o viziune, are nevoie de o nouă Strategie de tip Snagov 2.0 ? Care trebuie să fie rolul statului român în sectoarele strategice ale economiei? Care ar trebui să fie rolul capitalului privat autohton? Cât este prea mult în ceea ce privește procesele de liberalizare și privatizare? Cum se poate construi o strategie națională și dacă se pot consensualiza interesele capitalului străin cu cele ale capitalului autohton și cu o strategie economică guvernamentală?
Este eficient să vinzi activele cele mai de preț ale României și dacă da, avantajul unor venituri mici pe termen scurt este mai mare decât pierderea unui flux de venituri viitoare permanente la bugetul de stat? Cum stimulăm economia, capitalul uman, dezvoltarea instituțională și financiară precum și creșterea intensității tehnologice ? Cum putem crea campioni regionali și europeni? Care este rolul jucat de România în arhitectura geopolitică europeană și globală?
Articolul Lecția de macroeconomie: Zece argumente despre ”sufocarea” modelului economic românesc actual apare prima dată în Mediafax.
Pe 27 iunie, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat un decret care stabilește coordonarea sancțiunilor împotriva Rusiei cu cele impuse de Uniunea Europeană și Grupul celor Șapte, G7, conform unui anunț publicat pe pagina Administrației Prezidențiale.
Cu o zi mai devreme, liderii statelor din Uniune au fost de acord să extindă sancțiunile deja aplicate Rusiei pentru războiul declanșat împotriva Ucrainei, transmite Kyiv Independent. Totuși, noul pachet de sancțiuni, cel cu numărul 18, nu a fost aprobat, din cauza unui veto exprimat de Slovacia. Acesta ar fi vizat în special domeniile energetic și bancar ale Rusiei.
Decretul semnat de Volodimir Zelenski pune în aplicare o decizie a Consiliului pentru Securitate Națională și Apărare al Ucrainei (NSDC), care cere sincronizarea sancțiunilor ucrainene cu cele introduse de partenerii din Uniune și G7.
Potrivit documentului, măsurile restrictive adoptate de țările partenere trebuie prezentate Consiliului NSDC pentru aprobare în termen de cel mult 15 zile de la data intrării lor în vigoare.
Guvernul, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) și Banca Națională trebuie să asigure implementarea sancțiunilor aprobate de partenerii internaționali.
Articolul Zelenski adoptă un decret pentru alinierea sancțiunilor contra Rusiei cu cele ale UE și G7 apare prima dată în Mediafax.
