CNSU a adoptat o hotărâre care stabilește responsabilități clare pentru identificarea soluțiilor tehnice pe termen scurt, mediu și lung.
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor are la dispoziție 7 zile pentru a realiza o evaluare tehnică detaliată privind soluțiile de desalinizare aplicabile stațiilor de tratare din Târnăveni, Fântânele și Suplac.
În paralel, Ministerul Mediului și Ministerul Dezvoltării au primit mandat să identifice în 30 de zile surse alternative de apă, durabile și independente de pârâul Corund, care este afectat de contaminare.
Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Mureș va evalua capacitățile financiare locale pentru sprijinirea implementării soluțiilor, iar Guvernul va iniția o hotărâre pentru acordarea fondurilor necesare din Fondul de rezervă bugetară, în completarea resurselor locale.
Contaminarea cu cloruri a râului Târnava Mică se menține la un nivel constant, afectând alimentarea cu apă potabilă a mai multor localități din județ. Autoritățile locale sunt încurajate să aloce fonduri proprii pentru cofinanțarea soluțiilor tehnice identificate.
Articolul Guvernul a convocat CNSU pentru criza apei din Mureș: soluții de desalinizare în 7 zile apare prima dată în Mediafax.
„În acele zile tragice din iunie 1941, evreii români au fost asasinați cu o cruzime inimaginabilă, sub autoritatea unui regim care a încălcat flagrant orice principiu al umanității. A fost un act de violență sistematică, desfășurat cu sprijinul unor structuri ale statului, care au sfâșiat nu doar o comunitate, ci însăși fibra morală a statului, lăsând răni adânci în conștiința națiunii române.
În numele Guvernului României, doresc să aduc un omagiu memoriei victimelor Pogromului de la Iași. Acest eveniment tragic nu aparține doar trecutului, ci reprezintă un avertisment asupra pericolelor urii, intoleranței și ideologiilor extremiste și o lecție dureroasă despre ce se poate întâmpla atunci când statul se transformă în instrument al urii, iar cetățeanul este lipsit de protecția legii.
Comemorarea Pogromului de la Iași reprezintă, de asemenea, o parte esențială a maturizării noastre democratice și un angajament pentru garantarea, respectarea, protejarea și promovarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului”, reiese din mesajul premierului.
Potrivit lui Bolojan, România a făcut pași importanți de la asumarea trecutului său: „Au fost instituite mecanisme legislative pentru combaterea discursului instigator la ură, a negării și distorsionării Holocaustului și a manifestărilor antisemite și a fost consolidat învățământul despre Holocaust, cel mai recent prin introducerea disciplinei „Istoria evreilor. Holocaustul” drept materie obligatorie. Implementarea corespunzătoare a Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură pentru perioada 2024-2027 va contribui la angajamentul continuu și autentic al României în acest sens. În numele Guvernului României, doresc să reiterez angajamentul ferm de continuare a eforturilor de combatere a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură, de păstrare a memoriei trecutului şi de condamnare a negării și distorsionării Holocaustului, precum și pentru protejarea supraviețuitorilor. De asemenea, Guvernul României va rămâne un partener activ în eforturile globale de prevenire și combatere a acestor fenomene”.
Articolul 84 de ani de la Pogromul de la Iași. Mesajul transmis de premierul Ilie Bolojan apare prima dată în Mediafax.
Cel puțin 34 de palestinieni au fost uciși în atacurile israeliene desfășurate între vineri seara și sâmbătă dimineața în Gaza, în contextul în care președintele american Donald Trump a declarat că un acord de încetare a focului ar putea fi încheiat săptămâna viitoare.
Printre victime se numără 12 persoane ucise la Stadionul Palestine din orașul Gaza, care adăpostea persoane strămutate, și alte opt persoane din apartamente, potrivit personalului de la spitalul Shifa.
În sudul Gazei, șase persoane au fost ucise când un atac a lovit cortul lor din Muwasi, anunță AP.
Trump a anunțat că administrația sa „lucrează la problema Gazei și încearcă să o rezolve”, iar un oficial american a confirmat că ministrul israelian pentru afaceri strategice, Ron Dermer, va ajunge la Washington săptămâna viitoare pentru discuții despre încetarea focului, Iran și alte subiecte.
Războiul, declanșat după atacul Hamas din 7 octombrie 2023, a ucis peste 56.000 de palestinieni, potrivit Ministerului Sănătății din Gaza, care afirmă că peste jumătate dintre victime erau femei și copii. Aproximativ 50 de ostatici se află încă în Gaza, mai puțin de jumătate fiind considerați în viață.
Între timp, situația umanitară din Gaza rămâne catastrofală. După ce a blocat toate livrările de alimente timp de două luni și jumătate, Israelul permite doar un flux redus de provizii. Distribuirea ajutoarelor este îngreunată de bande armate care jefuiesc camioanele și de mulțimi disperate care descarcă proviziile din convoaie.
Palestinieni au fost împușcați în timp ce se îndreptau spre punctele de distribuire a ajutoarelor gestionate de Fundația Umanitară din Gaza, susținută de SUA și Israel, conform martorilor oculari.
Articolul 34 de palestinieni uciși în atacuri israeliene în Gaza. Trump anunță progrese pentru armistițiu apare prima dată în Mediafax.
Dan Motreanu a prezentat sâmbătă la Consiliul Național PNL viziunea sa despre direcția doctrinară a partidului, cu două săptămâni înainte de Congresul care va alege noua conducere liberală.
Motreanu a făcut o scurtă istorie a PNL pentru a justifica propunerea sa doctrinară, subliniind că partidul a reușit „să-și regăsească sensul în fiecare etapă istorică”. După 1990, liberalii au trecut prin trei faze: reconstruirea identității liberale în anii ’90, consolidarea prin fuziuni cu partide liberale și social-liberale în a doua decadă, și unificarea dreptei românești în cea de-a treia etapă.
„Au venit lideri cu viziuni conservatoare, liberal-conservatoare, liberal-sociale, chiar național-liberale, și fiecare și-au lăsat amprenta”, a explicat Motreanu.
Liderul PNL a definit partidul ca fiind „liberal din punct de vedere economic”, susținător al „economiei naționale” și „inițiativei private”, dar „conservator în tot ceea ce reprezintă valorile care ne reprezintă ca societate: familia, comunitatea, biserica, educația și identitatea”.
Motreanu a caracterizat PNL ca un „partid de centru-dreapta, profund atașat valorilor europene”, care combină „spiritul reformelor cu accentele conservatoare” și respectă „libertatea ca responsabilitate” și „identitatea națională”.
El a anunțat că a transmis organizațiilor un document programatic pe care le-a cerut să îl dezbată și să și-l însușească, document care va fi supus votului la Congresul din iulie, alături de noul statut și alegerea conducerii.
Articolul Dan Motreanu despre PNL: „Suntem atașați de familie, biserică și educație” apare prima dată în Mediafax.
Partidul liberal elimină aproape jumătate din posturile de conducere și introduce 19 reprezentanți regionali în noua structură executivă care va fi votată la Congresul din iulie.
Comisia de Statut a PNL a propus sâmbătă restructurarea completă a conducerii partidului, prin instituirea unui Birou Executiv redus la 27 de membri, cu aproximativ 50% mai puțin față de structura actuală.
Noua conducere va fi alcătuită din președinte, 4 prim-vicepreședinți, secretar general și 19 reprezentanți regionali, dintre care 8 vor avea și atribuții de vicepreședinți. Această reformă face parte dintr-un pachet de aproape 100 de modificări statutare care vor fi supuse votului la Congresul din iulie.
Alegerea membrilor va fi restructurată complet: președintele și prim-vicepreședinții vor fi aleși direct în cadrul Congresului, reprezentanții regionali vor fi desemnați conform unui regulament aprobat de Biroul Politic Național, iar secretarul general va fi propus de președintele ales și validat ulterior.
De asemenea, se vor coopta două personalități publice cu derogare de vechime, la propunerea președintelui. Biroul Politic Național va include doar membrii Biroului Executiv și președinții organizațiilor județene, ceilalți membri actuali având statut de invitați permanenți.
Articolul Ședință la PNL. Partidul își reduce conducerea la jumătate apare prima dată în Mediafax.
Decizia care a stârnit un veritabil scandal, culmea, mai ales în rândurile electoratului PDL-USR, în rândurile electoratului lui Nicușor Dan, se referă la reducerea spectaculoasă a burselor pentru elevi.
Trebuie precizat că e vorba de o măsură prin care se dă un soi de bursă care ține mai puțin cont de performanță. A fost o întreagă discuție.
De fapt, această măsură a fost luată pentru a aduce copiii la școală. Ca și măsura cu masa caldă, cu cornul, a fost o măsură prin care părinți cu venituri mici sau cu lipsa chefului de a-și trimite copiii la școală au fost îndemnați și ajutați să-i trimită, pentru că, de fapt, luau bursă. Și atunci, de fapt, cu bursa elevul întreținea și părintele.
Nu are importanță faptul că această primă măsură radicală pentru reducerea deficitului bugetar a fost percepută ca fiind reducerea burselor.
Asta a stârnit indignare și dacă vom citi cu atenție sau vom număra cu atenție reacțiile, atât pe social media cât și în presa mainstream ale celor care protestează, vom constata că argumentul lor e temeinic din punctul lor de vedere.
Și anume, argumentul este acesta: Băi, aveți pensii nesimțite, salarii uriașe, o superclasă de români care nu produce nimic, dar ia salarii uriașe, are venituri uriașe. Și măsurile de reducere a deficitului bugetar au fost văzute ca măsuri și mai ales morale. Adică trebuie să punem capăt acestor risipe, acestor cumetrii.
Revolta, nu numai a electoratului lui Nicușor Dan, ci a tuturor românilor simpli, a venit din faptul că locul la stat, salariul la stat, funcția la stat a devenit un fel de afacere de corupție. Adică ajung la putere, înființez nu știu ce institut sau nu știu ce consiliu și salariile de acolo sunt uriașe, care sunt un fel de plată pentru clientela politică. Nu întâmplător presa a atacat absența unei decizii privind subvenționarea partidelor.
Deci este clar că reducerea deficitului bugetar a fost văzută și este văzută ca o chestiune în primul rând de morală publică. Adică hai să punem capăt acestor cheltuieli de cometrie vecine cu corupția. În loc să îi dai, ca pe vremuri, un contract cu statul, că e mai greu acum un contract generos, acum îi dai cumnatei unui lider de partid sau unui primar care ți-a adus voturi, îi dai o funcție pe care nu o merită, dar care îi aduce foarte mulți bani.
Ilie Bolojan, care nu depășește gândirea și felul de a fi al unui contabil, nu a pornit cu această chestiune morală. De exemplu, la elevi el ne-a spus că, uitați, în conferința de presă, că am dezvoltat un pachet de burse care acum trei ani de zile a plecat de la 188 milioane de lei pe toată țara și a ajuns la 4,7 miliarde de lei în trei ani de zile. O creștere imensă, deci trebuie să le reducem.
Bine, n-a venit să explice, nu știu, că e o sursă de corupție, deși nu este. Această viziune a intrat în conflict și cu opțiunile electorale. Nici în campania electorală pentru parlamentare, nici în cea pentru prezidențiale, nu s-a pus problema la un moment dat a reducerii în sine, a deficitului bugetar, ca o chestiune strict economică.
Dacă ne uităm la sloganul lui Nicușor Dan, este România onestă. România onestă înseamnă România în care tai de la ăia care iau bani pe nedrept, tai cheltuielile nesăbuite, ca să zic așa, și, mă rog, lași pe ceilalți să trăiască. Deci, absența acestei dimensiuni morale omoară clar aceste măsuri care sunt văzute strict contabilicește.
Articolul Ion Cristoiu: O eroare fatală: Reducerea deficitului bugetar e gîndită ca o Operațiune strict contabilicească apare prima dată în Mediafax.
Ilie Bolojan a prezentat sâmbătă la ședința PNL schimbările radicale pe care le propune pentru partidul liberal în vederea Congresului din iulie. Principala noutate: reintroducerea demisiei de onoare pentru președinții de organizații care obțin ultimele 10 locuri la alegeri.
„Reintroducem în statut demisia de onoare a președinților de organizații care a obținut la ultimele alegeri locale și parlamentare ultimele 10 locuri. Asta nu înseamnă că vor fi imediat demiși, ci înseamnă că, dacă ai obținut rezultate proaste, este o chestiune de onoare. Îți depui demisia. Poate sunt din cauza ta, poate nu sunt din cauza ta. Cei care mă știți, vă aduceți aminte că în 2016 am fost secretarul general al PNL și pentru că PNL în 2016 n-au obținut rezultate așa cum ne-am așteptat, mi-am depus demisia. Nu s-a întâmplat nimic”, a explicat Bolojan.
Noul statut elimină sistemul de alianțe interne și introduce performanța drept criteriu principal. În loc să fii „prieten cu președintele partidului”, trebuie să fii „prieten cu cetățenii din comunitățile pe care le reprezinți”.
Din cei 25 de membri ai biroului executiv, 19 vor fi reprezentanți regionali aleși proporțional cu rezultatele obținute.
Bolojan a anunțat și măsuri financiare: toți aleșii locali vor contribui la acoperirea datoriilor partidului, jumătate din sumă rămânând la filialele județene, iar cealaltă jumătate mergând la centru. „Nu putem să le spunem românilor că redresăm țara dacă nu dovedim că redresăm PNL”, a argumentat el.
Partidul va rezerva aproximativ 10% din posturile de conducere pentru personalități din afara partidului, pentru a atrage „capital de profesionalism”.
Bolojan a mai anunțat că în 2027 va fi organizat un congres pentru a decide dacă actuala conducere trebuie înlocuită înainte de alegerile din 2028: „Este foarte posibil ca după un an, un an și jumătate, să apară o uzură puternică la guvernare. De aceea le-am propus la colegi ca în 2027, când se încheie un mandat de guvernare ipotetic, cu reprezentare a PNL, să avem un congres care practic să închidă alegerile județene care se vor desfășura până atunci, în așa fel încât să puteți decide conducerea care are capacitatea să ducă partidul mai departe, dacă nu, trebuie înlocuită, pentru că în 2028 trebuie să creăm condiții pentru ca partidul nostru, dacă confirmă în guvernările naționale și locale, să aibă capacitatea să obțină un scor bun”.
„Trebuie să permitem ca pe lângă noi să ridicăm oameni care să fie noile generații care performează pentru PNL”, a concluzionat liderul liberal.
Articolul Bolojan pregătește revoluția în PNL: demisia de onoare pentru șefii cu rezultate slabe apare prima dată în Mediafax.
Președintele Poloniei, Andrzej Duda, aflat la final de mandat, a ajuns sâmbătă la Kiev pentru o întâlnire cu liderul ucrainean Volodimir Zelenski.
Vizita vine ca un ultim gest oficial înainte ca Andrzej Duda să părăsească funcția în luna august. Informația a fost transmisă chiar de el printr-o postare pe rețelele sociale.
„Președintele Duda a fost alături de Ucraina în cele mai dificile momente ale agresiunii la scară largă a Rusiei”, a spus Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, pe platforma X, chiar în ziua în care Ucraina marchează Ziua Constituției.
„Îi suntem recunoscători lui și tuturor polonezilor care au arătat o adevărată solidaritate cu Ucraina.”, a mai spus Andrii Sybiha.
După declanșarea războiului de către Rusia în 2022, Polonia s-a numărat printre țările care au susținut cel mai mult Ucraina.
În prima parte a lunii iunie, Polonia a organizat al doilea tur al alegerilor prezidențiale.
Karol Nawrocki, un istoric cu vederi conservatoare, a câștigat cu 50,89% din voturi. El a declarat că sprijină independența Ucrainei, dar s-a arătat împotriva integrării țării în Uniunea Europeană și NATO.
Articolul Președintele Poloniei se întâlnește cu Zelenski la Kiev, înainte de plecarea sa din funcție apare prima dată în Mediafax.
Rogobete a explicat că România a semnat contracte pentru 24 de spitale, deși indicatorul Comisiei Europene era de 19, supracontractând deliberat pentru a putea respecta ținta în cazul în care anumite șantiere se blochează.
„Vom păstra în PNRR spitalele care se pot face și aici discutăm de cele 14 care astăzi au această posibilitate, iar diferența vor fi finalizate cu alte surse de finanțare”, a spus ministrul, fără să precizeze ce surse alternative de finanțare va folosi guvernul.
Ministrul și-a fundamentat strategia pe rezoluția Parlamentului European de prelungire a PNRR-ului, dar a recunoscut că decizia finală aparține Comisiei Europene.
Articolul 14 spitale din PNRR sunt în construcție. Rogobete nu garantează finalizarea lor până în 2026 apare prima dată în Mediafax.
Premierul israelian și ministrul apărării au calificat drept „minciuni rău intenționate” un articol din Haaretz care susținea că armata a primit instrucțiuni să deschidă focul asupra civililor care căutau ajutoare umanitare în Gaza.
Ei au calificat concluziile articolului drept „minciuni rău intenționate menite să defăimeze” armata, scrie AP.
Controversa izbucnește în contextul în care peste 500 de palestinieni au fost uciși și sute răniți în timp ce căutau hrană la punctele de distribuție ale Fundației Umanitare din Gaza, în ultimele patru săptămâni. Martorii palestinieni susțin că trupele israeliene deschid focul asupra mulțimilor care se îndreaptă spre locurile de ajutor.
Armata israeliană a confirmat că investighează incidentele în care civili au fost răniți, dar a respins acuzațiile privind „focuri deliberate asupra civililor”.
Militarii susțin că au tras doar focuri de avertisment pentru a controla mulțimile care traversează zonele militare.
Organizația Medici fără Frontiere a condamnat sistemul actual de distribuție ca fiind „un masacru deghizat în ajutor umanitar”, cerând închiderea imediată a acestuia.
Articolul Netanyahu respinge acuzațiile că soldații israelieni au primit ordin să tragă în palestinieni apare prima dată în Mediafax.
Radu Oprea, fost ministru al Economiei în Guvernul Ciolacu și membru PSD, a fost numit în funcția de secretar general al Guvernului.
El o înlocuiește pe Cristina Trăilă, care a fost eliberată din funcție prin aceeași decizie.
Funcția de secretar general al Guvernului este una dintre cele mai influente poziții din administrația centrală. El avizează toate proiectele de hotărâri și ordonanțe, organizează ședințele de guvern și gestionează circuitul documentelor oficiale.
Funcția vine și cu o putere reală asupra aparatului guvernamental: secretarul general are în subordine zeci de instituții și companii publice.
Mihai Jurca, numit în funcția de șef al Cancelariei Prim-MinistruluiTotodată, Mihai Jurca, un apropiat al premierului și fost city manager al municipiului Oradea, a fost numit în funcția de șef al Cancelariei Prim-Ministrului, cu rang de ministru.
În februarie 2025, preşedintele interimar Ilie Bolojan l-a numit pe Mihai Jurca consilier prezidenţial pentru colaborarea cu instituţiile din administraţia publică centrală şi locală.
Articolul Radu Oprea, numit de premierul Bolojan în funcția de secretar general al Guvernului apare prima dată în Mediafax.
Sicriele generalului Hossein Salami, șeful Gărzii, generalului Amir Ali Hajizadeh, șeful programului de rachete balistice, și ale altor persoane au fost transportate pe camioane de-a lungul străzii Azadi din capitală, în timp ce mulțimea scanda „Moarte Americii” și „Moarte Israelului”, potrivit AP.
Salami și Hajizadeh au fost uciși în prima zi a războiului, pe 13 iunie, când Israelul a lansat o campanie care, potrivit declarațiilor sale, avea scopul de a distruge programul nuclear al Iranului, vizând comandanții militari, oamenii de știință și instalațiile nucleare.
Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, nu a fost văzut în transmisiunea televizată a funeraliilor. Khamenei nu a mai apărut în public de înainte de izbucnirea războiului.
30 de comandanți iranieni ucișiIsraelul a afirmat că a ucis aproximativ 30 de comandanți iranieni și 11 oameni de știință din domeniul nuclear, lovind opt instalații nucleare și peste 720 de obiective militare. Peste 1.000 de persoane au fost ucise, dintre care cel puțin 417 civili, potrivit grupului Human Rights Activists din Washington.
Iranul a lansat peste 550 de rachete balistice asupra Israelului, majoritatea fiind interceptate, dar cele care au trecut au provocat pagube și au ucis 28 de persoane.
Ceremoniile de sâmbătă au fost primele înmormântări publice ale comandanților de rang înalt de la încetarea focului de marți. Televiziunea de stat iraniană a raportat că au fost înmormântate în total 60 de persoane, printre care patru femei și patru copii. Autoritățile au închis birourile guvernamentale pentru a permite funcționarilor să participe.
Joi, Khamenei a difuzat un videoclip preînregistrat, primul său mesaj de la sfârșitul războiului, plin de avertismente la adresa Statelor Unite și Israelului. Bărbatul în vârstă de 86 de ani a minimizat atacurile asupra siturilor nucleare iraniene și a revendicat victoria asupra Israelului.
Șeful agenției de supraveghere nucleară ONU, Rafael Grossi, a caracterizat daunele provocate de bombele americane asupra sitului nuclear iranian Fordo ca fiind „foarte, foarte, foarte considerabile”.
Articolul Mii de iranieni la funeraliile comandanților uciși în războiul de 12 zile cu Israelul apare prima dată în Mediafax.
Uniunea Scriitorilor din România a anunțat încetarea din viață, la 26 iunie 2025, a scriitorului și regizorului Virgil Tănase.
„Prin dispariția lui Virgil Tănase literatura română și arta teatrală suferă o ireparabilă pierdere”, a transmis Uniunea Scriitor pe pagina de Facebook.
Cine a fost Virgil TănaseS-a născut la Galați la 16 iulie 1945. A studiat filologia la Universitatea din București (1963-1968) și regia de teatru la Institutul de Teatru „I.L. Caragiale” (1970-1974).
A făcut parte din mișcarea literară onirică, constituită în anul 1964, ulterior interzisă de autoritățile comuniste.
Virgil Tănase a publicat în Franța primul său roman, interzis în România, Portrait d’homme à la faux dans un paysage marin, Flammarion, 1976, apoi Apocalypse d’un adolescent de bonne famille, Flammarion, 1980; (tradus în română ca Apocalipsa unui adolescent de familie), București, 1992.
I s-a impus să plece cu familia sa în străinătate și, la începutul anului 1978, s-a stabilit în Franța, unde nu a cerut azil politic, rămânând cetățean român și după ce a obținut naționalitatea franceză.
La Paris, Virgil Tănase a obținut un doctorat în sociologia și semiologia artei (1979) sub conducerea lui Roland Barthes și a desfășurat o amplă activitate de scriitor, de jurnalist și de regizor de teatru.
Din 1999 a predat Istoria civilizațiilor la Institutul Internațional de Imagine și Sunet de la Paris. Între 1993-1997 și 2001-2005 a fost directorul Centrului Cultural Român de la Paris.
Virgil Tănase a publicat numeroase romane și piese de teatru, unele dintre acestea reprezentate pe scenă în Franța și România. Romanele sale au apărut la edituri franceze de prestigiu ca Flammarion, Hachette, Non Lieu.
A pus în scenă specacole de teatru în România și Franța.
Pentru activitatea sa literară, a primit Premiul de dramaturgie al Academiei Române (1997), Premiul de literatură al Uniunii Latine (2004), Premiul Șerban Cioculescu al Muzeului literaturii române pentru memorialistică (2012).
A fost Doctor honoris causa al Universității Dunărea de Jos, Galați.
Lui Virgil Tănase i-au fost conferite Ordinul Artelor și Literelor din Franța (1987) și Ordinul Național „Serviciu credincios” în grad de cavaler (2002).
Articolul Scriitorul Virgil Tănase a încetat din viață la vârsta de 79 de ani apare prima dată în Mediafax.
Un grup consultativ științific al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) a publicat vineri un raport privind originile COVID-19, concluzionând că dovezile disponibile sugerează că pandemia a fost cauzată de „transmiterea zoonotică”, fie direct de la lilieci, fie prin intermediul unei gazde intermediare.
Raportul Grupului consultativ științific pentru originile noilor agenți patogeni (SAGO), format din 27 de experți independenți, internaționali și multidisciplinari, a precizat că multe dintre informațiile necesare pentru a evalua pe deplin toate ipotezele nu au fost furnizate.
Cu toate acestea, directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat că „toate ipotezele trebuie să rămână pe masă, inclusiv răspândirea zoonotică și scurgerea din laborator”, potrivit Fox News.
China refuză să furnizeze informațiiConcluziile vin pe fondul unor activități suspecte. OMS s-a deplasat în China la începutul anului 2021 împreună cu zoologul britanic Dr. Peter Daszak, care a fost exclus anul trecut din baroul avocaților și acuzat că a utilizat banii contribuabililor americani pentru a finanța cercetări privind câștigul de funcționalitate la laboratorul din Wuhan. Odată ajunși la laboratorul din Wuhan, Daszak și alții ar fi fost împiedicați să facă cercetările necesare pentru investigație.
OMS a declarat că a cerut Chinei să împărtășească sute de secvențe genetice ale persoanelor infectate cu COVID-19 la începutul pandemiei, informații mai detaliate despre animalele vândute pe piețele din Wuhan și informații despre activitatea și condițiile de biosecuritate din laboratoarele din Wuhan. Până în prezent, China nu a împărtășit aceste informații nici SAGO, nici OMS.
Casa Albă a evidențiat că publicația „The Proximal Origin of SARS-CoV-2″ – folosită în mod repetat pentru a discredita teoria scurgerii din laborator – a fost inspirată de dr. Anthony Fauci pentru a promova narațiunea conform căreia COVID-19 are origini naturale.
Cel mai recent raport actualizează evaluarea pe baza articolelor evaluate de colegi, informațiilor nepublicate și studiilor de teren. Membrii SAGO s-au reunit de 52 de ori în diverse formate.
„Înțelegerea originilor SARS-CoV-2 și a modului în care acesta a declanșat o pandemie este necesară pentru a preveni viitoare pandemii”, a scris Marietjie Venter, președinta grupului. „Munca de înțelegere a originilor SARS-CoV-2 rămâne neterminată”.
Articolul Originea COVID-19: OMS susține transmiterea de la animale, dar China refuză să furnizeze informații apare prima dată în Mediafax.
Singura excepție rămâne YouTube, decizie care stârnește controverse.
Toate platformele vor trebui să verifice vârsta utilizatorilor cu sisteme riguroase, de la tehnologii biometrice la recunoaștere facială. Companiile care nu se conformează riscă amenzi de până la 50 de milioane de dolari australieni.
Excepția făcută pentru YouTube creează dispute. Google Australia definește platforma ca „un serviciu de streaming cu conținut gratuit”, nu o rețea socială. Însă comisarul pentru securitate online, Julie Inman Grant, consideră excluderea „o greșeală strategică”, întrucât și acolo minorii sunt expuși la misoginie, provocări periculoase și conținut extremist.
Restricțiile vin ca răspuns la utilizarea obsesivă a rețelelor sociale în rândul adolescenților. Datele arată creșterea tulburărilor de dispoziție, a celor alimentare și a izolării sociale.
„Trebuie să protejăm sănătatea mintală a copiilor. Este un pas istoric”, a declarat ministrul sănătății, Mark Butler.
Legea australiană ar putea deschide calea către restricții globale.
În Franța, Emmanuel Macron a relansat ipoteza interzicerii pentru copiii sub 15 ani, iar Norvegia vrea să ridice vârsta minimă de la 13 la 15 ani. În SUA, mai multe state introduc reguli restrictive, iar China filtrează deja accesul prin algoritmi și restricții nocturne.
Rămâne însă întrebarea principală: cum să oprești un copil de 12 ani cu profil fals? Premierul Anthony Albanese a fost categoric: „Da, vor fi șmecheri care vor găsi scurtături. Dar, între timp, dăm un semnal. Rețelele sociale nu sunt locul potrivit pentru a crește”.
Articolul Decizie radicală în Australia: Minorii sub 16 ani nu vor mai avea acces la rețelele sociale apare prima dată în Mediafax.
Lauren a purtat o rochie Dolce & Gabbana, iar Jeff un smoking de la aceeași marcă.
Ceremonia a fost deschisă de Matteo Bocelli care a cântat „Can’t help falling in love”. Cei 200 de invitați au asistat la schimbul de verighete la Teatro Verde, cu vedere la lagună, scrie ANSA.
Canal Grande s-a transformat într-o „seară a Oscarurilor” pe apă, cu bărci cu motor și echipe de securitate escortând vedete ca DiCaprio, Orlando Bloom, familia Kardashian, prințesa Rania a Iordaniei, Bill Gates și Oprah Winfrey. DiCaprio și-a ținut mereu șapca pe cap pentru a evita pozele.
View this post on Instagram
A post shared by Lauren Sánchez Bezos (@laurensanchezbezos)
Nunta a durat trei zile, începând cu o petrecere joi seara la Madonna dell’Orto. Se zvonește că Lauren ar fi avut 27 de schimburi de rochii în aceste trei zile.
Evenimentul a stârnit proteste din partea comitetelor antagoniste care au organizat acțiuni anti-Bezos, inclusiv proiecții laser cu sloganuri pe clopotnița San Marco și un cortegiu de protest pentru „Veneția vândută magnatului” care a pornit de la gara Santa Lucia către Ponte di Rialto.
Vineri, familia Kardashian a ieșit la cumpărături prin Veneția, urmărită de fane care au sărbătorit ziua de naștere a lui Khloè, care a împlinit 41 de ani.
Inelul de logodnă al lui Lauren, un diamant roz de 30 de carate, este evaluat la peste 3 milioane de euro și se zvonește că Jeff i-ar fi dăruit și un colier de diamante de valoare și mai mare.
Articolul Jeff Bezos și Lauren Sanchez s-au căsătorit. Canal Grande s-a transformat într-o „seară de Oscar” apare prima dată în Mediafax.
Studiul CARDIA a urmărit participanții timp de trei decenii, evaluându-le dieta la începutul cercetării și apoi după 7 și 20 de ani.
Cercetătorii au analizat în special consumul de băuturi dietetice și îndulcitori artificiali precum aspartamul și sucraloza, conform Men’s Journal.
Rezultatele sunt surprinzătoare: persoanele care consumau cele mai multe băuturi dietetice aveau un risc cu 129% mai mare de a dezvolta diabet comparativ cu cele care băteau cel mai puțin. Diabetul a fost definit prin niveluri ridicate de glucoză în sânge sau utilizarea medicamentelor pentru diabet.
„Consumul mai mare de băuturi dietetice și sacarină a fost asociat cu un risc crescut de diabet”, au declarat autorii studiului. Aceștia subliniază necesitatea evaluării efectelor metabolice pe termen lung ale îndulcitorilor artificiali asupra metabolismului glucozei.
Descoperirea pune sub semnul întrebării ideea că băuturile dietetice sunt o alternativă sănătoasă la sodele obișnuite cu zahăr.
Articolul Oamenii care beau această băutură populară au de două ori mai mult risc de diabet, arată un studiu apare prima dată în Mediafax.
Pe 28 iunie 1940, România a fost forțată să cedeze Uniunii Sovietice Basarabia, nordul Bucovinei și Ținutul Herța, în urma unui ultimatum transmis de guvernul sovietic cu două zile mai devreme.
Ultimatumul a invocat pretinse drepturi istorice asupra Basarabiei, teritoriu anexat de Imperiul Țarist în 1812 și revenit la România în 1918, prin decizia Sfatului Țării de la Chișinău.
Uniunea Sovietică a adăugat și revendicarea nordului Bucovinei, teritoriu care nu făcuse niciodată parte din Imperiul Rus, ci din Imperiul Austro-Ungar până în 1918.
Sub presiunea militară a Uniunii Sovietice și în contextul internațional nefavorabil – prăbușirea Franței, alianța temporară între Germania nazistă și URSS prin Pactul Ribbentrop-Molotov (semnat la 23 august 1939) – guvernul român a decis, la 27 iunie 1940, să accepte condițiile sovietice și să evacueze administrația și armata din teritoriile vizate.
Începând cu dimineața zilei de 28 iunie 1940, trupele sovietice au început ocuparea Basarabiei, a nordului Bucovinei și a Ținutului Herța. Operațiunea s-a desfășurat în condiții de tensiune, cu incidente izolate între populație și militari, precum și cazuri de umilire a trupelor române în retragere.
Populația totală a teritoriilor cedate la 28 iunie 1940 era de aproximativ 3,2 milioane de locuitori, iar suprafața pierdută de România a fost de circa 50.800 kilometri pătrați.
După anexarea teritoriilor la 28 iunie 1940, autoritățile sovietice au declanșat un proces sistematic de epurare politică, socială și etnică, care a inclus arestări, execuții și deportări în masă.
Dictatul de la Viena, abdicarea lui Carol al II-lea și instaurarea Statului Național-LegionarDouă luni mai târziu, pe 30 august 1940, România a pierdut și Ardealul de Nord, în urma Dictatului de la Viena impus de Germania nazistă și Italia fascistă. Prin acest act, România a cedat 43.492 km² către Ungaria, teritoriu locuit de aproximativ 2,6 milioane de oameni. Guvernul român a fost constrâns să accepte arbitrajul pentru a evita un conflict militar direct.
Pe 7 septembrie 1940, România a cedat și Cadrilaterul (sudul Dobrogei) către Bulgaria, prin Tratatul de la Craiova, sub presiunea Berlinului. Pierderea a fost însoțită de un schimb forțat de populații între cele două țări.
Valul de cedări teritoriale a provocat o gravă criză politică internă. În fața protestelor și a pierderii încrederii publice, regele Carol al II-lea l-a numit pe generalul Ion Antonescu la conducerea guvernului, pe 4 septembrie 1940. La scurt timp, Carol a fost forțat să abdice în favoarea fiului său, Mihai I, pe 6 septembrie. Carol a părăsit țara în ziua următoare.
Pe 14 septembrie 1940, noul conducător al statului, Ion Antonescu, a proclamat instaurarea Statului Național-Legionar, în parteneriat cu Mișcarea Legionară, condusă de Horia Sima. România a intrat astfel într-o nouă etapă politică, marcată de alianța cu Germania nazistă și de abandonarea democrației.
În mai puțin de trei luni, România a pierdut aproape o treime din teritoriu și și-a schimbat complet conducerea și regimul politic.
Articolul 85 de ani de la ocuparea Basarabiei și a nordului Bucovinei de către Uniunea Sovietică apare prima dată în Mediafax.
Potrivit CNN, administraţia Trump ar fi analizat în ultimele zile posibile stimulente economice pentru Iran, în schimbul opririi de către Teheran a îmbogăţirii uraniului. Relatările se bazau pe surse.
„Cine din presa Fake News este Mizerabilul care spune că ‘Preşedintele Trump vrea să dea Iranului 30 de miliarde de dolari pentru a construi facilităţi nucleare non-militare’? N-am auzit niciodată de această idee ridicolă”, a scris Trump pe Truth Social vineri seara, numind articolele „o minciună”.
Începând din aprilie, Iranul şi SUA au purtat negocieri indirecte în încercarea de a găsi o soluţie diplomatică nouă privind programul nuclear al Iranului. Teheranul susţine că programul său este paşnic, iar Washingtonul afirmă că doreşte să se asigure că Iranul nu va putea construi o armă nucleară.
Articolul Trump respinge informaţiile potrivit cărora SUA analizează un acord nuclear civil cu Iranul apare prima dată în Mediafax.
„Inundaţiile bruşte au ucis 11 persoane, inclusiv patru copii şi trei femei, şi au rănit alte şase persoane vineri, în timp ce 56 de case au fost avariate, dintre care şase au fost complet distruse”, arată un raport al autorităţii provinciale Khyber-Pakhtunkhwa.
Documentul a precizat că 10 dintre persoanele ucise se aflau în valea Swat, unde, potrivit presei locale, o inundaţie bruscă a unui râu a afectat familiile care se aflau pe malurile acestuia.
Serviciul meteorologic naţional avertizează că riscul de ploi abundente şi de posibile inundaţii bruşte rămâne ridicat cel puţin până marţi, potrivit AFP.
În mai, cel puţin 24 de persoane au fost ucise în urma unor furtuni violente în Pakistan, care s-a confruntat cu mai multe fenomene meteorologice extreme în această primăvară.
Articolul Cel puţin 11 morţi în urma unor inundaţii bruşte în Pakistan apare prima dată în Mediafax.
