Amenințările lui Donald Trump de anexare a Groenlandei au început să aibă efect: Danemarca alege sistemul franco-italian de apărare antiaeriană, în locul Patriot-ului american.
Presa internațională califică acest lucru drept „o victorie uriașă pentru Paris și o lovitură pentru Donald Trump” (politico).
Vineri, Ministerul Apărării din Danemarca a publicat un comunicat în care arată: „Forțele Armate Daneze construiesc o apărare antiaeriană terestră care poate proteja civilii, țintele militare și infrastructura critică de amenințările din aer.
Pentru sistemul cu rază lungă, va fi achiziționat SAMP/T, produs de Franța și Italia, în timp ce pentru sistemele cu rază medie se va alege între unul sau mai multe sisteme: NASAMS, produs de Norvegia, IRIS-T, produs de Germania, și VL MICA, produs de Franța”.
Unde duc politicile fiscale exagerate ale lui Trump și pretențiile sale teritorialeAceastă achiziție are și un simbolism anume, pentru că este primul test al disponibilității Europei de a limita achizițiile din SUA, ca reacție la lipsa de fiabilitate a lui Trump, la care se adaugă și repetatele amenințări ale acestuia de anexare a Groenlandei – o parte autonomă a Regatului Danemarcei.
Sébastien Lecornu, nou-numitul premier francez, înregistrează achiziția Danemarcei drept o victorie strălucită, mai ales că acesta a făcut un lobby puternic pentru sistemele de apărare franco-italiene pe vremea când era ministru al Internelor, promovându-le drept „mult mai bune” decât Patriot.
În afară de Franța și Italia, Danemarca este prima țară europeană care achiziționează sistemul SAMP/T (Sol-Air Moyenne Portée / Terrestre – Sol-Aer-Rază-Medie / Terestru), realizat de MBDA și Thales.
„Sistemele au fost selectate pe baza unei evaluări generale a factorilor operaționali, economici și strategici”, a precizat Ministerul danez al Apărării.
Costurile totale legate de achiziția și operarea sistemelor terestre de apărare antiaeriană și antirachetă sunt estimate la 58 miliarde de coroane (7,7 miliarde de euro).
Ce este sistemul SAMP/TSistemul SAMP/T este un sistem de rachete sol-aer cu rază medie și lungă, dezvoltat în comun de Franța și Italia, construit de consorțiul format din MBDA și Thales, Eurosam.
Sistemul SAMP/T folosește rachete Aster 30 și este conceput să apere atât forțe armate, cât și infrastructură critică, împotriva avioanelor, dronelor, rachetelor de croazieră și rachetelor balistice tactice.
Sistemul a fost dezvoltat între anii 1980 – 1990 de către Franța și Italia, prin consorțiul Eurosam. În deceniul următor au fost testate rachetele Aster 15 și Aster 30, concepute pentru apărarea navală și terestră.
Sistemul SAMP/T a intrat oficial în serviciu în Franța și Italia în 2008.
În funcție de variantă Aster, sistemul are o rază de acțiune de până la 100 – 120 km și are o altitudine maximă de interceptare de peste 20 km.
Poate fi montat ușor pe tancuri 8 x 8 și, de asemenea, poate fi ușor de dislocat. Este dotat cu radar Arabel multifuncțional 3D de la Thales.
În 2016, sistemul SAMP/T a fost trimis în Turcia de către cele două țări, pentru apărarea frontierei NATO de amenințările din Siria.
În 2023, Franța și Italia au trimis un sistem SAMP/T în Ucraina, ca parte a sprijinului european.
Există deja o versiune modernizată, numită SAMP/T NG (Noua Generație), dotată cu un radar mai performant (Kronos Grand Mobile High Power) și rachete Aster 30 Block NT, capabile să intercepteze rachete balistice cu rază medie.
Sistemul SAMP/T este considerat superior celui american. Acesta are costuri mai bune raportate la performanță, este mai mobil, mai flexibil și mai modern, față de Patriot, care e mai vechi și mai uzat.
Achiziționarea sa de către Danemarca este un semnal clar de independență față de SUA și de susținere a industriei europene de apărare.
Articolul Danemarca taxează dur politica lui Trump și alege să cumpere sistemul de apărare franco-italian, în locul celui american apare prima dată în Mediafax.
Nouă cazuri privind interferența străină sunt instrumentate de parchetul din Paris începând din octombrie 2023, potrivit Le Figaro.
Procurorul Laure Beccuau a declarat vineri, la BFMTV, că toate cazurile analizate privesc „Parisul și regiunea pariziană, deoarece alte cazuri au fost preluate de instanțe periferice”.
Procurorii analizează apariția unor simboluri și mesaje în zonele publice, legate de Israel, Gaza, Ucraina și Rusia.
„Unii sponsori au fost identificați (…) așa că suntem pe deplin convinși că aceste acte sunt operațiuni intenționate. De ce? Pentru că modul lor de operare este similar. Este vorba de persoane de origine străină care sosesc din Europa de Est și care stau pe teritoriul francez pentru scurt timp pentru a-și săvârși acțiunile. Uneori, fac fotografii cu ceea ce au făcut și le trimit peste granițe sponsorilor”, a explicat procurorul din Paris.
Unii dintre cei implicați în astfel de operațiuni au fost prinși și extrădați.
Articolul Interferențe străine în Franța. Procurorii din Paris au deschis nouă dosare apare prima dată în Mediafax.
âÎn perioada ianuarie-iulie 2025 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 17.226 milioane euro, comparativ cu 14.691 milioane euro în perioada ianuarie-iulie 2024.
În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 1.942 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 330 milioane euro, balanța veniturilor primare a consemnat un deficit mai mare cu 96 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 827 milioane euro.
Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat 4.269 milioane euro (comparativ cu 3.244 milioane euro în perioada ianuarie – iulie 2024), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au însumat valoarea netă de 2.339 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 1.930 milioane euro.
În perioada ianuarie – iulie 2025, datoria externă totală a crescut cu 15.264 milioane euro, până la 220.157 milioane euro.
În structură: datoria externă pe termen lung a însumat 171.099 milioane euro la 31 iulie 2025 (77,7 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 10,4 la sută față de 31 decembrie 2024; datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 iulie 2025 nivelul de 49.058 milioane euro (22,3 la sută din totalul datoriei externe), în scădere cu 1,7 la sută față de 31 decembrie 2024.
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 14,6 la sută în perioada ianuarie – iulie 2025, comparativ cu 19,6 la sută în anul 2024.
Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 31 iulie 2025 a fost de 5,6 luni, comparativ cu 5,7 luni la 31 decembrie 2024.
Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 iulie 2025 a fost de 100,4 la sută, comparativ cu 99,1 la sută la 31 decembrie 2024.
Articolul BNR: Datoria externă totală a crescut cu 15.264 milioane euro de la începutul anului apare prima dată în Mediafax.
Guvernatorul regiunii Leningrad, Alexander Drozdenko, a confirmat că incendiile declanșate la bordul unei nave și la o stație de pompare din portul Primorsk au fost stinse și a precizat că nu există risc de scurgere de produse petroliere.
Conform Reuters, atacul este primul de acest fel raportat asupra terminalului situat pe Golful Finlandei, în apropiere de Sankt Petersburg.
Drozdenko a declarat pe Telegram că peste 30 de drone au fost distruse de apărarea aeriană în regiune.
În total, Ministerul Apărării de la Moscova a anunțat interceptarea a 221 de drone ucrainene peste noapte, inclusiv nouă în zona Moscovei.
Autoritățile ruse nu au menționat explicit războiul din Ucraina, iar Kievul nu a comentat imediat.
Primorsk este un nod major pentru exporturile de petrol rusesc prin Marea Baltică, iar atacul vine pe fondul intensificării loviturilor ucrainene asupra infrastructurii energetice rusești în ultimele săptămâni.
Alte porturi importante, precum Ust-Luga și Novorossiisk, au fost vizate în mod repetat în lunile recente.
Din cauza atacurilor asupra rafinăriilor interne, Rusia a revizuit în creștere planurile de export de țiței din porturile occidentale la 2,1 milioane de barili pe zi în septembrie, cu 11% mai mult decât programarea inițială.
Incidentul a dus la suspendarea temporară a operațiunilor pe aeroportul Pulkovo din Sankt Petersburg vineri dimineață, potrivit agenției ruse de transport aerian Rosaviatsia.
Locuitorii din zonă și-au exprimat îngrijorarea pe rețelele sociale, relatând nopți nedormite și teamă după zgomotele exploziilor.
Articolul Atac cu drone la portul rusesc Primorsk, un hub important de export petrolier apare prima dată în Mediafax.
Instrumentele de inteligență artificială, precum ChatGPT, transformă profund modul în care elevii și studenții abordează învățarea, iar profesorii sunt obligați să regândească metodele de evaluare, potrivit unei analize publicate vineri de Associated Press (AP).
Analiza pornește de la o situație tot mai comună: temele pentru acasă, precum redactarea unui eseu despre condiția socială în opere literare studiate la clasă, sunt acum adesea rezolvate cu ajutorul AI-ului. ChatGPT oferă în câteva secunde idei, exemple, citate din text și chiar sugestii de structurare a eseului.
Temele se mută în clasă, de teamă că AI-ul le face acasăProfesorii intervievați de AP semnalează că trișatul atinge niveluri fără precedent, iar utilizarea AI-ului acasă este practic imposibil de controlat. „Nivelul de copiat a atins cote nemaivăzute. Este cel mai grav fenomen pe care l-am întâlnit în întreaga mea carieră”, consideră profesori cu peste 20 de ani de experiență, citați în analiză.
În Statele Unite, cei mai mulți dintre dascăli au reacționat adaptându-și metodele. Scrierea eseurilor se face tot mai mult în clasă, sub supraveghere, iar unii profesori aleg să integreze AI-ul ca instrument pedagogic, în loc să îl interzică.
Elevii intervievați spun că inteligența artificială este tentantă, iar limitele între ajutor și fraudă academică sunt neclare: „E trișat dacă folosesc ChatGPT ca să-mi fac un plan de eseu? Sau dacă mă ajută să-mi editez lucrarea?”
Universitățile încep să traseze limiteConfuzia crește din cauza lipsei unor reguli clare. De cele mai multe ori, fiecare profesor decide singur cum se folosește AI-ul, iar asta duce la diferențe mari între clase: „Iar asta e derutant”, spun elevii.
În schimb, universitățile încep să reacționeze instituțional. Universitatea din California, Berkeley, a transmis profesorilor ghiduri oficiale privind includerea clară a politicilor AI în planul de curs, oferind trei variante prin care profesorii pot stabili regulile: interzicerea totală a folosirii inteligenței artificiale, utilizarea parțial permisă sau chiar încurajarea AI-ului ca parte din curs.
Controlul revine profesorilor, nu AI-uluiÎn unele cazuri, abaterile academice legate de utilizarea AI-ului apar din neînțelegerea instrumentelor folosite. Un exemplu oferit de sursa citată este al unui student care a folosit DeepL pentru a traduce o lucrare, fără să știe că AI-ul modifică și stilul textului. Un detector AI a indicat ulterior că lucrarea ar fi fost scrisă, cel puțin parțial, cu ajutorul inteligenței artificiale.
Pentru a face față provocărilor, tot mai mulți profesori renunță la temele de scris pentru acasă și le înlocuiesc cu teste realizate în clasă, pe laptopuri, folosind browsere securizate care blochează accesul la alte site-uri. Alții aleg să evite complet evaluările tradiționale și mută activitățile de învățare în clasă, folosind modelul „flipped classroom”, în care elevii lucrează activ în timpul orelor.
Se consideră că astfel de măsuri pot reduce tentația de a folosi AI-ul în mod abuziv: „Să te aștepți ca un tânăr de 18 ani să dea dovadă de o autodisciplină exemplară e nerealist. De aceea, revine profesorilor sarcina de a impune limite clare”.
Articolul Școala sub presiunea AI-ului: cum se rescrie granița între studiu și copiat apare prima dată în Mediafax.
„Deși procesul de consultare trebuia să fie un mecanism real de integrare a expertizei industriei în politica publică, în realitate, acesta s-a dovedit a fi doar un exercițiu formal, fără consecințe practice. În ciuda numeroaselor observații transmise în scris, a documentelor tehnice fundamentate și a discuțiilor purtate în cadrul consultării oficiale, niciuna dintre propunerile de fond nu a fost preluată”, se arată într-un comunicat transmis vineri de APIA.
Mai mult, APIA a avut și o întâlnire directă cu ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, în cadrul căreia am prezentat argumente detaliate și soluții concrete, inclusiv necesitatea majorării ecotichetului pentru vehicule electrice la 27.500 lei.
„Am apreciat deschiderea și tonul constructiv al dialogului, însă ghidul final publicat dovedește că aceste argumente au fost în cele din urmă ignorate. Practic, documentul rămâne neschimbat față de versiunea inițială, ceea ce transmite un semnal îngrijorător: vocea specialiștilor și a pieței auto nu contează în procesul decizional”, se mai arată în document.
Potrivit APIA, ministerul a ales să păstreze nivelul ecotichetului pentru vehicule electrice la 18.500 lei. Pe hârtie, asta ar însemna că, din cele 120 milioane lei alocate, s-ar putea finanța un număr mai mare de mașini.
În realitate însă, experiența ultimului an este clară: cererea a fost slabă, bugetul a rămas neconsumat, iar electromobilitatea a stagnat.
APIA atrage atenția că menținerea aceluiași nivel de sprijin va conduce, inevitabil, la același rezultat – bani blocați în conturi, în loc de mașini electrice noi pe șosele.
Soluțiile industriei auto pentru o derulare optimă a programului„De aici apare întrebarea legitimă: se dorește un program de succes sau doar bifarea unui exercițiu birocratic? Industria auto a venit cu o propunere clară și fundamentată: majorarea ecotichetului la 27.500 lei pentru vehicule electrice și pe hidrogen; repartizarea a 70% din buget (140 milioane lei) pentru electrice și plug-in hibride, restul de 60 milioane lei pentru celelalte tehnologii. Suntem conștienți că nici în acest scenariu nu s-ar fi consumat integral bugetul. Însă, diferența majoră este că, printr-un sprijin mai puternic, penetrarea pieței ar fi fost net superioară, iar electromobilitatea ar fi primit șansa de a intra pe o traiectorie de creștere”, se mai arată în comunicatul citat.
Un alt punct major adus în discuție de APIA a fost predictibilitatea programului pe termen mediu și lung.
„Doar printr-un calendar clar și stabil consumatorii și companiile își pot planifica investițiile, iar industria își poate adapta strategiile. Ministerul a fost de acord, în principiu, că predictibilitatea este esențială și a promis discuții viitoare dedicate acestui subiect. Totuși, dacă aceste promisiuni nu se vor transforma în măsuri concrete, încrederea industriei în dialogul cu autoritățile va fi grav afectată. Concluzia APIA? România are nevoie de un program RABLA care să fie un instrument real de transformare, nu o schemă care repetă greșelile trecutului. APIA cere un program eficient, echilibrat și curajos, care să pună electromobilitatea acolo unde îi este locul: în centrul politicilor de mediu și de transport ale României”; conform sursei citate.
Articolul Rabla 2025: Producătorii și importatorii de automobile critică programul. Se dorește „doar bifarea unui exercițiu birocratic” apare prima dată în Mediafax.
Fosta șefă a Curții Supreme din Nepal, Sushila Karki, urmează să fie numită premier interimar, au declarat vineri surse apropiate discuțiilor, după ce demisia prim-ministrului K.P. Sharma Oli a pus capăt celor mai grave tulburări din ultimii ani.
Protestele declanșate de interdicția temporară a rețelelor sociale, între timp anulată, au degenerat în violențe care au provocat moartea a 34 de persoane și rănirea a peste 1.300 în această săptămână, în timp ce poliția încerca să disperseze mulțimile.
„Sushila Karki va fi numită prim-ministru interimar. Asta se va întâmpla astăzi”, a declarat un expert constituțional consultat de președintele Ramchandra Paudel și de șeful armatei, Ashok Raj Sigdel, sub protecția anonimatului.
Potrivit sursei, numirea vine pe fondul sprijinului puternic al tinerilor protestatari cunoscuți drept „Gen Z”.
Articolul Revolta violentă a „Gen Z” din Nepal: Fosta șefă a Curții Supreme ar putea deveni premier interimar apare prima dată în Mediafax.
Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (12.061 lei) și în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea țițeiului (12.012 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (3.397 lei) și în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3.507 lei).
Iulie 2025 comparativ cu iulie 2024Comparativ cu luna iulie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 5,2%.
Câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum:
În cursul anului se înregistrează fluctuații ale câştigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale şi a primelor de sărbători, în special în lunile luate ca bază de comparaţie (decembrie, martie/aprilie).
Acestea influenţează creșterile sau scăderile în funcţie de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuațiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an.
Evoluția câștigului salarial real depinde atât de fluctuațiile câștigului salarial mediu net, cât și de rata inflației.
Iulie 2025 comparativ cu Iunie 2025În luna iulie 2025, comparativ cu luna precedentă, nivelul câştigului salarial mediu net a fost influențat, în aproape egală măsură, atât de scăderi, cât și de creşteri.
Astfel, scăderile câştigului salarial mediu net din activităţile sectorului economic au fost determinate de acordarea în lunile precedente de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale sau pentru performanțe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare), dar și de nerealizările de producție ori încasările mai mici (în funcţie de contracte/proiecte).
Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează:
Creșterile câştigului salarial mediu net faţă de luna iunie 2025 s-au datorat acordării de premii ocazionale (prime trimestriale, anuale sau pentru performanțe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).
De asemenea, creșterile câştigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (în funcţie de contracte/proiecte).
Unde au fost creșteri semnificaticeCele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează:
În sectorul bugetar, în luna iulie 2025 s-au înregistrat scăderi ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în învăţământ (-4,7%, în principal ca urmare a reducerii sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice pe perioada vacanței şcolare), respectiv în administraţia publică (-2,8%).
Câştigul salarial mediu net a crescut uşor comparativ cu luna precedentă în sănătate şi asistență socială (+0,4%).
Articolul INS: Câștigul salarial mediu brut pe economie a fost în iulie mai mic cu 45 de lei decât în iunie apare prima dată în Mediafax.
Analiza pe semestre arată mai bine: în semestrul I 2025 investițiile nete realizate în economia națională au însumat 83.813,0 milioane lei, în creștere cu 1,0%, comparativ cu semestrul I 2024.
În trimestrul II 2025, comparativ cu trimestrul II 2024, investițiile nete realizate în economia națională au scăzut cu 0,5%, ca urmare a scăderii înregistrate la utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 11,9%.
Creșteri s-au înregistrat la elementele de structură alte cheltuieli de investiții1 cu 28,7% și lucrări de construcții noi cu 1,1%.
În semestrul I 2025, comparativ cu semestrul I 2024, investițiile nete realizate în economia națională au crescut cu 1,0%, creștere înregistrată la elementele de structură: lucrări de construcții noi cu 4,0% și la alte cheltuieli cu 2,1%.
Scădere s-a înregistrat la elementul de structură utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 6,0%.
Articolul INS: Au scăzut investițiile nete realizate în economia națională apare prima dată în Mediafax.
Mai bine de 13 drone kamikaze de tip „delta-wing” și 16 platforme de lansare au fost identificate lângă aeroportul din Nyala, în regiunea Darfur, potrivit imaginilor satelitare obținute de Yale Humanitarian Research Lab și verificate de Reuters.
Dronele, capabile să se prăbușească direct în țintă, au fost fotografiate pe 6 mai, în timpul unui atac aerian major asupra armatei sudaneze, și au dispărut până pe 9 mai, deși rampele de lansare au rămas vizibile până la începutul lui septembrie.
Cu o rază de acțiune estimată la aproximativ 2.000 de kilometri, aceste drone ar putea lovi orice punct din Sudan și depășesc cu mult capabilitățile cunoscute anterior ale RSF.
Specialiștii suspectează că ar putea fi modele chinezești, deși drone similare sunt produse și în Rusia sau Iran. Beijingul nu a comentat până acum.
Conflictul dintre armata sudaneză și RSF durează de peste doi ani și a provocat una dintre cele mai grave crize umanitare la nivel global, alimentând interese străine și riscând fragmentarea țării de la Marea Roșie, important producător de aur.
Până acum, RSF se bazase mai ales pe atacuri terestre, dar și-a extins capacitățile aeriene pe măsură ce a pierdut teritorii în centrul și estul Sudanului.
Articolul Dronă kamikaze „delta-wing” cu rază lungă, observată lângă o bază RSF din Sudan apare prima dată în Mediafax.
Potrivit The Guardian, Harry a efectuat o vizită surpriză la Kiev, unde a declarat că vrea „să facă tot posibilul” pentru a sprijini recuperarea celor mii de soldați ucraineni răniți grav în cei trei ani de război cu Rusia.
Însoțit de o echipă a Fundației Invictus Games, Harry urmează să prezinte inițiative menite să ajute reabilitarea veteranilor prin sport, cu obiectivul de a extinde sprijinul la nivel național.
Într-un interviu acordat în trenul de noapte spre capitala ucraineană, prințul a spus că, deși nu poate opri războiul, poate contribui la procesul de vindecare și la menținerea atenției asupra suferinței umane.
Vizita vine după ce, la începutul anului, autoritățile ucrainene au estimat că aproximativ 130.000 de persoane au rămas cu dizabilități permanente din cauza conflictului, iar guvernul a inclus sportul ca element central al politicii de sprijin pentru veterani.
Harry a povestit că a fost invitat la Kiev de Olga Rudnieva, fondatoarea centrului de traume Superhumans din Liov, pe care l-a vizitat anterior.
În programul său se află întâlniri cu aproximativ 200 de veterani, o vizită la Muzeul Național de Istorie a Ucrainei în Al Doilea Război Mondial și o discuție cu premierul ucrainean, Iulia Sviridenko.
Miercuri, Prințul Harry a luat ceaiul alături de tatăl său, Regele Charles, la Palatul Buckingham.
Articolul Prințul Harry ajunge la Kiev și promite sprijin pentru mii de răniți ai războiului din Ucraina apare prima dată în Mediafax.
După ce 19 drone rusești au pătruns în Polonia, țară membră NATO, analiștii avertizează că alianța nu este pregătită să facă față unui atac aerian de amploare și de durată, scrie Newsweek.
Experții atrag atenția asupra lipsei sistemelor de apărare aeriană, a stocurilor redirecționate către Ucraina și a timpilor lungi de achiziție, considerând acestea vulnerabilități majore.
Deși Europa are sisteme eficiente, numărul lor nu este suficient pentru a face față unui atac îndelungat.
Investițiile și apărarea stratificată sunt necesare pentru a contracara amenințarea tot mai mare a dronelor și a munițiilor de tip loitering.
Ucraina raportează peste un milion de pierderi în rândul trupelor ruseștiStatul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a raportat pe 12 septembrie că Rusia a pierdut 1.092.780 de militari de la lansarea invaziei pe 24 februarie 2022. Numărul include 890 de pierderi înregistrate doar în ultimele 24 de ore.
Pe lângă pierderile de personal, raportul detaliază și pierderile de echipamente ale Rusiei: 11.177 tancuri, 23.266 vehicule blindate, 61.403 vehicule și rezervoare de combustibil, 32.668 sisteme de artilerie, 1.485 sisteme de lansare multiplă de rachete, 1.217 sisteme de apărare antiaeriană, 422 avioane, 341 elicoptere, 58.467 drone, 28 nave și ambarcațiuni și un submarin.
Drone ucrainene au lovit Moscova și facilități petroliere ruseștiUn atac de amploare cu drone ucrainene a vizat Moscova și mai multe obiective petroliere din Rusia, scrie The Kyiv Independent.
Guvernatorul regiunii Leningrad, Aleksandr Drozdenko, a confirmat că atacul a provocat un incendiu pe o navă din Portul Primorsk, cel mai mare port de încărcare a petrolului din Rusia la Marea Baltică.
Polonia se aliază cu Ucraina și partenerii europeni pentru a-și consolida apărarea aeriană, anunță TuskPremierul polonez Donald Tusk a anunțat că Polonia va colabora cu Ucraina pentru a-și întări apărarea anti-dronă după recentul atac rusesc.
Franța, Marea Britanie, Suedia și Țările de Jos vor furniza echipamente militare, inclusiv avioane de luptă și baterii Patriot, pentru a sprijini eforturile Poloniei.
Reprezentanți ai armatei poloneze vor fi instruiți în Ucraina pentru apărarea împotriva dronelorPolonia va trimite reprezentanți militari în Ucraina pentru instruire practică și consultări în neutralizarea dronelor rusești, a anunțat președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe 11 septembrie.
Trump sugerează că incursiunea dronelor rusești în Polonia ar fi putut fi accidentalăÎntrebat despre recentul incident cu drone în Polonia, președintele american Donald Trump a spus că „ar fi putut fi o greșeală”, adăugând că este nemulțumit de „tot ce ține de această situație”, potrivit The Kyiv Independent.
Zelenski și Kellogg discută despre sprijin militar și sancțiuni mai dure împotriva RusieiÎn cadrul unei întâlniri la Kiev, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și trimisul lui Trump, Keith Kellogg, au discutat despre furnizarea de armament suplimentar Ucrainei și intensificarea presiunii economice asupra Rusiei, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale a Ucrainei.
Articolul Războiul din Ucraina, ziua 1297. Drone ucrainene au lovit Moscova și facilități petroliere rusești / Zelenski și Kellogg discută despre sprijin militar și sancțiuni mai dure împotriva Rusiei apare prima dată în Mediafax.
Pe medii de rezidență, în trimestrul II 2025, cele mai multe locuințe au fost construite în mediul urban (52,9 %).
Repartiția pe fonduri de finanțare a locuințelor terminate relevă faptul că, în trimestrul II 2025, față de trimestrul II 2024, a scăzut numărul locuințelor realizate atât din fonduri private cu 764 locuințe, cât si din fonduri publice cu 165 locuințe.
Locuințe terminate pe regiuni de dezvoltare în trimestrul II 2025, comparativ cu trimestrul II 2024Distribuția în profil regional în trimestrul II 2025, comparativ cu trimestrul II 2024, evidențiază scăderea numărului locuințelor terminate în următoarele regiuni de dezvoltare: București–Ilfov (- 896 locuințe), Centru (-589), Sud–Vest Oltenia (-216), Vest (-55), Sud–Muntenia (-38) și Sud-Est j(-32). Creșteri ale numărului de locuințe terminate s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare Nord–Est (+459 locuințe) și Nord–Vest (+438).
Semestrul I 2025 față de semestrul I 2024În semestrul I 2025 au fost date în folosință 24.609 locuințe, în scădere cu 1.327 locuințe, față de semestrul I 2024.
Pe medii de rezidență, în semestrul I 2025, cele mai multe locuințe au fost date în folosință în mediul urban, ca pondere reprezentând 55,2% din total. Repartiția pe surse de finanțare a locuințelor terminate relevă faptul că, în semestrul I 2025, față de semestrul I 2024, a scăzut atât numărul locuințelor realizate din fonduri private (-1.270 locuințe), cât și numărul celor realizate din fonduri publice (-57 locuințe).
Locuințe terminate pe regiuni de dezvoltare în semestrul I 2025, comparativ cu semestrul I 2024Distribuția în profil regional în semestrul I 2025 față de semestrul I 2024, pune în evidență o scădere a numărului de locuințe terminate, în următoarele regiuni de dezvoltare după cum urmează: Centru (-575 locuințe), Vest (-398), București–Ilfov (-239), Sud–Est (-212), Sud-Muntenia (-200), Sud–Vest Oltenia (-140).
Articolul INS: Numărul de locuințe date în folosință în 2025, mai mic decât în 2024 apare prima dată în Mediafax.
„Am votat în Parlamentul European reguli mai bune pentru fermierii care se confruntă cu costuri în creștere, schimbări climatice extreme și piețe volatile”, spune Gabriela Firea, vineri, pe Facebook.
Acest raport prevede:
„PAC post-2027 este mai mult decât un program de sprijin – este un angajament pentru fermieri, pentru mediu și pentru viitorul rural al Europei”, mai spune Firea.
Articolul Firea, despre programul PAC: Plăți directe, stimulente pentru agricultura ecologică apare prima dată în Mediafax.
Apelurile pentru reapelarea rezerviștilor în vederea invaziei planificate a Gazei au întâmpinat o rezistență tot mai vocală în Israel: nu doar militari aflați pe locuri de muncă civile, ci și grupuri de mame cer ca fiii lor să nu fie trimişi din nou în luptă.
Nu există cifre oficiale care să arate amploarea fenomenului, însă au apărut organizații noi care fac public refuzul de a se supune ordinelor, asumându-și riscul de a fi trimise în fața instanțelor militare.
Până acum, această opoziție nu a perturbat, aparent, operațiunile militare, dar transmite un semnal politic și social puternic într-un război care aproape a împlinit doi ani de la atacul Hamas din 7 octombrie 2023.
Conform AP, criticii mobilizării susțin că premierul Benjamin Netanyahu prelungește conflictul în scopuri politice, în loc să negocieze eliberarea ostaticilor.
Sunt 48 de persoane încă reținute de Hamas, dintre care aproximativ 20 sunt considerate în viață, potrivit estimărilor citate pe fondul discuțiilor publice.
Societatea civilă – pe aceeași linie cu critica internaționalăFoști oficiali de securitate avertizează că noua ofensivă riscă să producă rezultate limitate și să pună în pericol viața ostaticilor.
Răspunsul societății civile include marile proteste care acuză guvernul că nu caută soluții reale pentru recuperarea celor deținuți și că ignoră tragedia umanitară din Gaza provocată de conflict și de blocada impusă de Israel.
Critica internațională la adresa consecințelor umanitare ale războiului rămâne foarte dură.
Un exemplu izbitor al reticenței este grupul format din mame care nu vor ca fiii lor să se întoarcă pe front.
„Nu-mi puteam scoate din cap cum să îi rup un picior, un braț… orice pentru ca el să nu poată pleca înapoi”, a spus Noorit Felsenthal-Berger, în timp ce își ștergea lacrimile, exprimându-și frica că cel mai tânăr fiu al ei va fi obligat să revină pe linia frontului.
Articolul Tot mai mulți soldați israelieni refuză să se întoarcă pe front pentru ofensiva din Gaza apare prima dată în Mediafax.
Comitetul, sub conducerea lui Barry Loudermilk (Georgia), îi include pe republicanii Morgan Griffith (Virginia), Troy Nehls (Texas), Harriet Hageman (Wyoming) și Clay Higgins (Louisiana).
Din partea democraților, au fost confirmați Eric Swalwell (California), Jasmine Crockett (Texas) și Jared Moskowitz (Florida).
Noua structură funcționează ca un subcomitet al Comisiei Juridice a Camerei, dar Loudermilk va avea puteri de citare complete, ceea ce îi conferă autonomie în desfășurarea anchetei.
Democrații au criticat noua inițiativă, pe care o consideră o încercare a republicanilor de a rescrie memoria colectivă privind atacul asupra Capitoliului.
Ca răspuns la afirmațiile președintelui Trump privind fraudarea alegerilor din 2020, în data de 6 ianuarie 2021, o mulțime a atacat Capitoliul, cu scopul de a opri certificarea alegerilor.
Articolul Un nou comitet pentru a investiga atacul din 6 ianuarie format de republicani apare prima dată în Mediafax.
Atacul ar fi urmărit furtul de date personale și financiare sensibile, inclusiv informații despre plăți, analize de risc și date privind cardurile de credit.
CIC a transmis într-o scrisoare adresată instituțiilor financiare că gruparea Shiny Hunters, cunoscută pentru atacuri asupra unor companii globale precum Google, Microsoft și Qantas, ar putea fi responsabilă.
Autoritățile au subliniat că incidentul nu a afectat funcționarea sistemului de servicii de credit, care rămâne complet operațional.
Nu a fost dezvăluit câte conturi ar putea fi compromise.
Articolul Autoritățile din Vietnam investighează un atac cibernetic asupra unei baze de date bancare apare prima dată în Mediafax.
.Conform comunicatului emis de Marina chineză, „Fujian a tranzitat recent Strâmtoarea Taiwan în drum spre Marea Chinei de Sud pentru a efectua studii de cercetare științifică și misiuni de antrenament”.
De asemenea, s-a specificat că aceste manevre nu sunt îndreptate împotriva unui anumit stat, ci fac parte din procesul normal de pregătire al navei.
Joi, ministerul Apărării din Japonia a declarat că Fujian a intrat în Marea Chinei de Est, îndreptându-se spre sud-vest către Taiwan, însoțit de două distrugătoare cu rachete chineze.
În ultimii ani, China a intensificat prezența militară în jurul Taiwanului, desfășurând exerciții și simulări de război pentru a-și susține pretențiile teritoriale.
Articolul China trimite portavionul Fujian prin Strâmtoarea Taiwan spre Marea Chinei de Sud apare prima dată în Mediafax.
Reprezentantul Andrew Clyde a declarat joi că susține inițiativa colegei sale Anna Paulina Luna, care a cerut oficial ca o statuie a lui Charlie Kirk să fie amplasată în Capitoliu.
Acesta și-a motivat susținerea, exemplficând că în Capitoliu există o statuie cu Martin Luther King Jr.
Anna Paulina Luna, o apropiată a activsitului conservator a trimis o scrisoare președintelui Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, în care susține că grupările politice de stânga sunt responsabile pentru retorica violentă din spațiul public.
Miercuri, Charlie Kirk a fost asasinat la un eveniment public găzduit de Utah Valley University.
Articolul Republicani cer statuie cu Charlie Kirk în Capitoliu, comparându-l cu Martin Luther King Jr. apare prima dată în Mediafax.
Președintele Trump a declarat că „radicalii de stânga” reprezintă o amenințare și că „trebuie să-i batem zdravăn”.
Într-un videoclip postat miercuri pe rețelele sociale, acesta a blamat discursul stângii pentru moartea lui Kirk: „Acest tip de retorică este direct responsabil pentru terorismul pe care îl vedem astăzi în țara noastră”.
În același timp, el a subliniat că răspunsul comunității conservatoare ar trebui să fie unul pașnic, menționând „Kirk a fost un susținător al nonviolenței”.
În plus, președintele Trump a anunțat că îi va acorda post-mortem lui Charlie Kirk Medalia Prezidenţială pentru Libertate.
Articolul Trump, dezlănțuit după uciderea lui Charlie Kirk: Trebuie să-i batem zdravăn pe radicalii de stânga apare prima dată în Mediafax.
