Premierul Ilie Bolojan se întâlnește miercuri, de la ora 14.00, cu reprezentanții primarilor de comune, orașe și municipii, dar și cu cei ai președinților de consilii județene. La discuții vor lua parte și delegați din cadrul structurilor asociative.
Tema discuției va fi cea legată de reforma administrației publice locale, aflată în dezbatere la nivelul coaliției în acest moment. Întâlnirea de miercuri vine la două zile după ce premierul a discutat cu reprezentanții bugetarilor care au protestat luni în fața Palatului Victoria.
Surse care au luat parte la acea întâlnire au precizat pentru Gândul că „discuția a fost pur formală, cu nimic concret ca intenții privind proiectul de lege, față de forma cu care s-a intrat în blocaj cu două săptămâni în urmă”.
În ceea ce privește întâlnirea de miercuri, una dintre persoanele care va lua parte la discuții a declarat pentru Gândul că una dintre cerințele care îi va fi adresată premierului Ilie Bolojan va fi aceea de „a ne pune la dispoziție centralizarea posturilor pe țară, după refacerea acesteia prin prefecții de săptămâna trecută, cea prezentată public fiind profund eronată ca și structură și interpretare”.
De asemenea, delegația care va merge la Palatul Victoria îi va mai solicita premierului, printre altele, și ca Executivul să preia „la bugetul statului cei 102.000 de asistenți personali ai persoanelor cu handicap, care ne dublează acum numărul posturilor ocupate și ne consumă cheltuieli de personal din bugetele locale”.
Reforma administrației publice locale a creat un blocaj în coalițiePe de o parte, premierul Ilie Bolojan își dorește o reducere cu 10% a posturilor ocupate din administrație. În traducere, aceasta ar însemna concedierea a aproximativ 13.000 de persoane din administrația publică locală.
De cealaltă parte, însă, PSD nu este de acord cu concedierile, ci cu reducerea cheltuielilor. Mai exact, social-democrații miează pe o reducere a anvelopei de cheltuieli cu personalul, lăsând la decizia instituțiilor cum să se realizeze aceste reduceri.
„Este exact ceea ce dorim noi să facem, și anume să nu tăiem, așa, otova, fără să facem analize. Asta nu înseamnă că nu există localități în România unde este supradimensionată o organigramă, dar, de exemplu, dacă avem comune care sunt până-n 1.500 de locuitori trebuie să-i faci un standard: câți angajați, între opt și 10 cu tot cu primarul. De la 1.500 la 2.500 de locuitori, între 10 și 15 angajați, asta este ceea ce noi propunem, asta este la ceea ce se lucrează. Adică, o matrice, o bază de calcul care să se aplice la fel la unitățile administrativ-teritoriale. (…) Construim o matrice pentru toată lume, facem reguli pentru toată lumea și ținta trebuie să fie reducerea de cheltuieli, nu reducere de personal. Nu cred că vom câștiga cu datul oamenilor afară”, a declarat Sorin Grindeanu.
Articolul Bolojan discută cu reprezentanții primarilor și ai președinților de consilii județene despre reforma administrației locale apare prima dată în Mediafax.
Studiul, realizat de specialiști de la Imperial College London și London School of Hygiene & Tropical Medicine, a folosit modele climatice pentru a estima că încălzirea globală a ridicat temperaturile cu 2,2°C în medie în 854 de orașe europene între iunie și august.
Comparând aceste date cu un scenariu fără încălzire de 1,3°C cauzată de emisiile de combustibili fosili, cercetătorii au concluzionat că aproximativ 70% din excesul de mortalitate – circa 16.500 de decese – poate fi atribuit direct schimbărilor climatice.
Cele mai multe decese estimate au fost înregistrate la Roma (835), urmată de Atena (630) și Paris (409). Peste 85% dintre victime erau persoane cu vârsta de peste 65 de ani.
Autorii studiului avertizează că aceste cifre ar putea fi chiar mai mari, deoarece metodele folosite sunt considerate conservatoare, iar datele reale privind decesele în orașele europene nu sunt încă disponibile.
„Chiar și o creștere a temperaturilor cu 2–4°C în timpul valurilor de căldură poate face diferența dintre viață și moarte pentru mii de oameni”, a declarat coautorul Garyfallos Konstantinoudis.
Vara anului 2025 a fost a patra cea mai călduroasă din istoria Europei.
Articolul Aproximativ 16.500 de decese în Europa înregistrate vara aceasta, cauzate de schimbările climatice apare prima dată în Mediafax.
Agenția judiciară Mizan a relatat că Shahbazi ar fi transmis informații sensibile despre centre de date și instalații de securitate din Iran către agenți israelieni. Activiștii susțin, în schimb, că acesta a fost arestat după ce a trimis o scrisoare președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, în care își oferea sprijinul în războiul împotriva Rusiei, potrivit AP.
Organizația Iran Human Rights avertizase anterior că Shahbazi risca să fie executat. Potrivit acesteia, mesajul său către Zelenski a fost prezentat drept probă de spionaj, autoritățile iraniene susținând că Israelul l-ar fi învățat să folosească programe informatice de bază.
Regimul de la Teheran nu a precizat modul în care s-a făcut execuția, însă, de regulă, condamnații la moarte sunt spânzurați.
De la conflictul de 12 zile cu Israelul, Iranul a executat opt persoane acuzate de spionaj, fapt ce alimentează temerile organizațiilor pentru drepturile omului privind un val de execuții. Războiul aerian purtat de Israel a provocat moartea a circa 1.100 de persoane în Iran, inclusiv numeroși comandanți militari, iar Teheranul a ripostat cu tiruri de rachete asupra Israelului.
Articolul Iranul a executat un bărbat acuzat de spionaj pentru Israel apare prima dată în Mediafax.
Messi a oferit pasa decisivă pentru Jordi Alba în minutul 12, cu exteriorul, iar în minutul 41 a dublat avantajul echipei sale după o acțiune combinată cu același Alba. Ian Fray a înscris al treilea gol al gazdelor în debutul părții secunde, cu o lovitură de cap din cornerul executat de Rodrigo De Paul.
Seattle a redus din diferență prin Obed Vargas, care a marcat în minutul 69.
Inter Miami a evoluat din nou fără Luis Suárez, aflat la al doilea meci de suspendare din cele trei dictate după incidentul din finala Leagues Cup, în care a scuipat înspre un jucător și un oficial de la echipa adversă.
Messi a fost aproape de a reuși „dubla” în minutul 76, însă a fost blocat de portarul Stefan Frei. Mateo Silvetti, sosit de la Newell’s Old Boys, a debutat în ultimele minute.
În etapa următoare, Inter Miami va primi vizita echipei D.C. United, în timp ce Seattle Sounders va juca în deplasare cu Austin FC.
Inter Miami ocupă locul 5 în Conferința de Est, cu 49 de puncte (27 meciuri), dar cu trei partide mai puțin disputate față de primele patru clasate.
Articolul Lionel Messi marchează și pasează decisiv în victoria lui Inter Miami, 3-1 cu Seattle Sounders apare prima dată în Mediafax.
Cel mai disputat duel a fost la Torino, unde Juventus și Borussia Dortmund au încheiat la egalitate, scor 4-4, toate golurile fiind marcate în partea secundă.
O surpriză majoră s-a înregistrat la Lisabona, unde Benfica a pierdut pe teren propriu, 2-3, în fața formației Qarabag, deși a condus cu 2-0 după primele 16 minute. Echipa azeră a revenit prin golurile marcate de Leandro Andrade, Duran și Kashchuk.
Real Madrid a obținut o victorie dificilă în fața celor de la Olympique Marseille, scor 2-1. Francezii au deschis scorul prin Greenwood, dar Kylian Mbappé a reușit o „dublă” din penalty, aducând succesul madrilenilor. Dani Carvajal a fost eliminat în partea secundă, după un incident cu portarul advers.
Tottenham s-a impus cu 1-0 în fața echipei Villarreal, printr-un autogol al lui Luiz Junior, iar Arsenal a câștigat cu 2-0 pe terenul formației Athletic Bilbao, prin reușitele lui Martinelli și Trossard, ambele venite în ultimele 20 de minute.
Într-un alt joc, PSV Eindhoven a fost învinsă acasă de Union SG, scor 1-3. Golul de onoare al olandezilor a fost marcat de Van Bommel, în timp ce Dennis Man a bifat debutul în Liga Campionilor, intrând pe teren în minutul 80.
Rezultatele complete:Athletic Bilbao – Arsenal 0-2
PSV Eindhoven – Union SG 1-3
Benfica – Qarabag 2-3
Juventus – Borussia Dortmund 4-4
Real Madrid – Olympique Marseille 2-1
Tottenham – Villarreal 1-0
Articolul Spectacol în debutul Ligii Campionilor: Victorii pentru Real Madrid, Arsenal și Tottenham. Juventus și Dortmund, egal dramatic apare prima dată în Mediafax.
În cadrul unui interviu desfășurat marți, Todd Blanche a ridicat întrebarea dacă protestele cu care se confruntă președintele Trump sunt spontane sau sunt acțiuni coordonate.
„Dacă e vorba de un efort organizat de a provoca daune și teroare în Statele Unite, atunci există posibilitatea unor investigații”, a spus oficialul.
Declarațiile vin după ce președintele Trump a cerut procurorului general Pam Bondi să analizeze posibilitatea de a folosi legislația RICO împotriva celor implicați.
Blanche a subliniat că administrația nu vizează protestele pașnice, ci finanțarea și organizarea din spatele unor acțiuni care se transformă în violențe, inclusiv confruntările cu agenții ICE în contextul deportărilor.
Declarațiile au fost făcute pe fondul afirmațiilor Procurorului General, Pam Bondi despre discursului instigator la ură.
Bondi a afirmat că Departamentul de Justiție va ancheta persoanele implicate în instigarea la ură, pe fondul asasinării activistului conservator, Charlie Kirk, la o universitate din Utah.
Ulterior, aceasta a clarificat că se referea strict la mesaje ce incită la violență. Blanche a reafirmat această poziție: „Nu este vorba despre cuvintele folosite, ci despre amenințări directe cu violență și crimă, ceea ce nu putem tolera”.
Articolul Procurorul General adjunct SUA: Protestele împotriva lui Trump ar putea fi investigate apare prima dată în Mediafax.
Decizia vine în contextul în care mai multe state, printre care Marea Britanie, Franța, Canada și Australia, au anunțat că vor recunoaște Palestina în cadrul Adunării Generale a ONU din această lună, crescând presiunea asupra Israelului, potrivit Reuters.
Marți, ministrul de Externe de la Tokyo, Takeshi Iwaya a declarat că guvernul efectuează o „evaluare cuprinzătoare, inclusiv asupra momentului și a modalităților adecvate” pentru recunoașterea Palestinei.
Japonezii au votat vineri, alături de 142 de state membre ONU, în favoarea unei declarații care cere pași „concreți, irevocabili și cu termen clar” pentru soluția celor două state.
În cadrul G7, state precum Germania și Italia nu s-au arătat deschise recunoașterii Palestinei.
Articolul Japonia nu va recunoaște deocamdată statul Palestina apare prima dată în Mediafax.
Procesul urma să înceapă luna viitoare la Tribunalul Superior din Alameda County, însă judecătorul a anulat termenul după notificarea privind înțelegerea.
Accidentul a avut loc în 2019, când un Model 3 cu Autopilot activat a lovit din spate vehiculul în care călătorea băiatul împreună cu tatăl său.
În urma coliziunii, mașina victimei s-a răsturnat și a lovit parapetul central, adolescentul pierzându-și viața.
Acordul survine la câteva săptămâni după ce un juriu din Florida a obligat Tesla să plătească 243 de milioane de dolari în daune compensatorii și punitive într-un alt caz fatal din 2019.
În paralel, un alt proces, în Los Angeles, tot legat de un accident fatal care a implicat un model Tesla de Autopilot e programat să înceapă pe 20 octombrie.
Articolul Tesla încheie o înțelegere în procesul privind un accident mortal din 2019 apare prima dată în Mediafax.
Xp Lee, fost membru al Consiliului Local din Brooklyn Park, a învins-o pe republicana Ruth Bittner într-un district dominat de democrați. Victoria sa menține în continuare echilibrul de 67-67 din forul legislativ statal.
Melissa Hortman și soțul ei au fost împușcați mortal în iunie de un bărbat care s-a dat drept polițist, iar un alt congresmen și soția acestuia au supraviețuit atacului. Suspectul, Vance Boelter este acuzat de crimă și tentativă de crimă.
Președintele Comitetului Național Democrat, Ken Martin, a spus că programul politic al lui Lee „onorează moștenirea lui Hortman”.
Alegerile speciale se desfășoară pe fondul unui climat tensionat cauzat de o serie de asasinate politice. Săptămâna trecută, activistul conservator, Charlie Kirk a fost asasinat în timpul unui eveniment desfășurat la o universitate din Utah.
Articolul Democratul Xp Lee câștigă alegerile speciale din Minnesota. Postul era vacant după asasinarea Mellisei Hortman apare prima dată în Mediafax.
Declarațiile lui Cho au fost făcute înaintea plecării sale în China unde urmează să unde urmează să aibă primele discuții diplomatice după ce noul președinte sud-coreean, Lee Jae Myung.
Guvernul de la Seul consideră că o vizită a lui Xi ar putea consolida stabilitatea relațiilor bilaterale și ar permite abordarea unor subiecte cheie precum denuclearizarea Coreei de Nord și relansarea dialogului inter-coreean.
Deși autoritățile de la Beijing nu au anunțat oficial participarea la forumul de Cooperare Economică Asia-Pacific, liderul chinez este așteptat să participe la summit.
„Din câte înţeleg, preşedintele Xi va vizita Coreea de Sud pentru summitul APEC”, a declarat șeful diplomației de la Seul.
Articolul Posibilă vizită a lui Xi Jinping la summitul APEC. Anunțul Ministrului de Externe sud-coreean apare prima dată în Mediafax.
Protestele au fost declanșate de locuitori care au plasat bușteni și pietre pe șine pentru a cere alegerea unei noi companii care să opereze autobuzele ce transportă vizitatorii de la Aguas Calientes, la poalele Machu Picchu.
Contractul fostei firme s-a încheiat, însă aceasta continuă să presteze servicii spre dezamăgirea locuitorilor.
Ministrul turismului, Desilu Leon a declarat că evacuarea a fost realizată pe timpul nopții, înainte de blocada de marți, și a menționat că se va organiza o întâlnire cu autoritățile locale și sindicatele pentru a găsi o soluție la revendicările locuitorilor.
Poliția a raportat că 14 agenți au fost răniți în ciocnirile cu protestatarii în timpul deblocării temporare a șinelor.
Machu Picchu este un sit al Patrimoniului Mondial UNESCO din 1983 și atrage zilnic aproximativ 4.500 de vizitatori.
Articolul Peru: Peste 1.400 de turiști au fost evacuați din Machu Picchu în urma protestelor locale apare prima dată în Mediafax.
Procesul, depus la Curtea Districtuală din California de Nord, de către sindicatele, profesorii și studenții ai universității. Aceștia au solicitat restabilirea fondurilor suspendate și interzicerea folosirii amenințărilor financiare împotriva sistemului universitar.
Potrivit reclamanților, guvernul federal a folosit un „plan de acțiune” pentru a intimida universitățile, motivat de dezaprobarea curriculei, activităților expresive pe campus și inițiativelor de diversitate, echitate și incluziune.
Administrația Trump a lansat investigații privind modul în care universitățile au gestionat presupusul antisemitism în timpul protestelor studențești împotriva Războiului din Gaza și a blocat fonduri pentru inițiative legate de climă și programe DEI.
Administrația Trump propusese soluționarea investigației de la UCLA printr-o plată de 1 miliard de dolari. În august, guvernul blocase 584 de milioane de dolari, fonduri care ulterior au fost parțial restabilite prin ordin judecătoresc.
Alte universități precum Columbia și Brown și-au soluționat problemele, prin plata a 200, respectiv 50 de milioane de dolari.
Articolul SUA: Universitatea California dă în judecată Administrația Trump apare prima dată în Mediafax.
Demersul vine după o audiere în Senat în care foști cercetători în siguranța utilizatorilor au acuzat Meta că a închis programe de cercetare internă care demonstraseră că minorii foloseau produsele sale de realitate virtuală și erau expuși la conținut sexual explicit.
Marții, cei zece sentaori printre care republicana Marsha Blackburn, care a condus inițiativa, precum și de Chuck Grassley, liderul Comitetului Juridic al Senatului, și democratul Richard Durbin, au afirmat printr-o scrisoare că măsurile de protecție ale companiei sunt „ineficiente”.
Congresmenii cer companiei să dezvăluie cererile de cercetare internă și să precizeze dacă acestea au fost respinse sau modificate.
În decursul lunii august, agenția Reuters a anunțat că o politică internă a permis chatbot-urilor companiei să inițieze discuții cu copii cu tentă romantică sau senzuală, acuzație respinsă de Meta.
În paralele, sunt realizate investigații mai ample privind inteligența artificială. Într-o audiere separată, părinți care au dat în judecată OpenAI și Character AI, pentru sincuiderea copiilor lor.
Articolul Senatori americani cer Meta date interne privind eficiența măsurilor de siguranță pentru copii apare prima dată în Mediafax.
Procesul a avut la bază un incident din mai 2021, când Bolsonaro i-a spus unui susținător de culoare că îi vede un gândac în păr și comparându-i coafura cu un „loc de reproducere pentru gândaci”.
Avocații fostului lider au negat caracterul rasist al afirmațiilor, susținând că acestea ar fi fost simple glume, notează Reuters.
Decizia survine la scurt timp după ce Curtea Supremă a Braziliei l-a condamnat pe Bolsonaro la 27 de ani și trei luni de închisoare pentru tentativă de lovitură de stat, după ce a pierdut alegerile prezidențiale din 2022.
Articolul Fostul președinte Jair Bolsonaro, obligat să plătească despăgubiri pentru comentarii rasiste apare prima dată în Mediafax.
Acordul SUA–Marea Britanie, care urmează să fie semnat în zilele următoare, vizează cooperarea în domenii strategice precum inteligența artificială, calculul cuantic și energia nucleară.
În nord-estul Angliei, la Blyth va fi construit un centru de date în parteneriat cu OpenAI, Nvidia și compania britanică Nscale.
Centrul face parte din inițiativa globală Stargate a OpenAI, care dezvoltă infrastructură de inteligență artificială și în alte țări, precum Norvegia și Emiratele Arabe Unite.
Microsoft a anunțat cea mai mare investiție din istoria sa în Marea Britanie, în valoare de 22 miliarde de lire, pentru extinderea centrelor de date și construirea celui mai mare supercomputer de inteligență artificială al țării.
Alphabet, compania-mamă a Google, va investi 5 miliarde de lire în centre de date și în dezvoltarea DeepMind.
Alte investiții notabile includ 1,5 miliarde de lire din partea companiei CoreWeave, specializată în cloud computing pentru AI, și 1,4 miliarde de lire de la Salesforce.
Potrivit premierului de la Londra, Keir Starmer susține că semnarea acordului este o „schimbare generațională”.
Articolul Acord major de dezvoltare tehnologică încheiat de Statelel Unite și Regatul Unit apare prima dată în Mediafax.
Kash Patel a afirmat că dosarele FBI referitoare la Epstein sunt limitate, blamând decizia unui procuror federal din Florida de acum 20 de ani.
Acesta a încercat să tempereze criticile privind decizia administrației Trump de a opri revizuirea cazului Epstein.
„Am făcut publice toate informațiile credibile”, susține Patel
Directorul se confruntă și cu critici privind ancheta uciderea lui Charlie Kirk. Patel a fost criticat după ce a anunțat prematur pe rețelele sociale că suspectul era în custodie, deși la acel moment două persoane fuseseră doar audiate și eliberate.
Suspectul, Tyler Robinson, a fost arestat abia ulterior, la peste 30 de orde de la asasinat. Patel a susținut că nu a făcut o greșeală, însă a recunoscut că ar fi putut să fie mai clar în declarații.
În fața acuzațiilor privind demiterile unor oficiali de rang înalt, Patel a susținut că aceștia „nu a reușit să îndeplinească nevoile FBI-ului și să își respecte îndatoririle constituționale”.
Mai mulți foști agenți, inclusiv un fost director interimar al FBI, au intentat proces acuzând presiuni politice și loialitate insuficientă față de Trump drept motive pentru demiterea lor.
Articolul FBI: Kash Patel afirmă că nu există dovezi credibile privind implicarea altora în cazul Epstein apare prima dată în Mediafax.
Marți, guvernatorul Californiei a anunțat o nouă inițiativă publică de voluntariat destinat tinerilor bărbați, menit să contracareze „epidemia de singurătate”. Acesta a făcut apel ca peste 10.000 de tineri să se implic în organizații non-profit pentru a combate cauzele care duc la o rata de suicid peste medie în rândul bărbaților și tinerilor.
„Avem o epidemie de singurătate și multe dintre acestea se manifestă și metastazează online în moduri foarte profunde și consecvente, iar săptămâna trecută a subliniat acest lucru”, a declarat Newsom.
El a făcut referire și la uciderea lui Charlie Kirk pe un campus universitar din Utah, considerând că tragedia a evidențiat și mai clar problema izolării sociale.
Acesta a subliniat demersurilor de succes ale activistului decedat în mobilizarea tinerilor, subliniind că propriul partid a avut o atitudine „absentă” privind acest grup demografic.
Guvernatorul a amintit de faptul că Charlie Kirk a fost primul invitat la podcastul său, „This is Gavin Newsom”, „Pentru că i-am recunoscut influenţa, nu doar la ultimele alegeri, ci şi în câţi tineri au răspuns chemării în ceea ce priveşte organizarea în campusuri şi susţinerea dialogului, precum şi a principiilor organizaţionale pe care Charlie Kirk le susţinea”.
Articolul Gavin Newsom cere Partidului Democrat să investească mai multă atenție asupra tinerilor apare prima dată în Mediafax.
Într-un mesaj publicat pe platforma X, von der Leyen a precizat că discuția s-a concentrat pe „măsuri suplimentare” pentru a limita capacitatea Moscovei de a finanța agresiunea împotriva Ucrainei. Ea a anunțat că executivul european pregătește al 19-lea pachet de sancțiuni, care va viza domenii precum criptomonedele, sectorul bancar și energia.
Privind apelurile liderului de la Casa Albă privind oprirea achizițiilor de petrol rusesc, von der Leyen a notat: „Economia de război a Rusiei, susținută de veniturile din combustibilii fosili, finanțează vărsarea de sânge din Ucraina. Pentru a pune capăt acesteia, Comisia va propune accelerarea eliminării treptate a importurilor de combustibili fosili din Rusia”.
Articolul Ursula von der Leyen și Trump și au discutat pentru coordonarea efortului de sancționare a Rusiei apare prima dată în Mediafax.
Fostul președinte al Braziliei, Jair Bolsonaro, a fost transportat marți la spital după ce s-a simțit rău. Vestea a fost dată de fiul său mai mare, senatorul Flávio Bolsonaro, printr-o postare pe platforma X.
Fostul lider a avut un episod de sughițuri severe, vărsături și tensiune arterială scăzută, potrivit fiului său.
Informația privind internarea lui Bolsonaro a fost confirmată pentru CNN Brasil de cardiologul Leandro Echenique, care îl are în îngrijire pe fostul președinte al Braziliei din 2018.
„A fost un episod de stare de rău, sughițuri, scădere a tensiunii arteriale și vărsături. Plec la Brasilia în seara asta pentru a-l urmări”, a confirmat Echenique pentru sursa citată.
Vestea privind internarea în spital vine la mai puțin de o săptămână după ce Bolsonaro a fost condamnat la 27 de ani de închisoare. Acesta a fost condamnat pentru complot în vederea organizării unei lovituri de stat, care, potrivit procurorilor, includea planuri de asasinare a actualului președinte Luiz Inácio Lula da Silva.
Articolul Fostul președinte al Braziliei a ajuns la spital după ce a avut „vărsături și tensiune arterială scăzută” apare prima dată în Mediafax.
Președintele american Donald Trump și Prima Doamnă, Melania, au sosit marți seară în Regatul Unit pentru cea de-a doua vizită de stat.
Aeronava prezidențială Air Force One a aterizat pe aeroportul Stansted, unde cuplul prezidențial a fost întâmpinat de Yvette Cooper, noua ministră de Externe, în urma remanierii guvernamentale a premierului Starmer.
Cei doi vor petrece prima noapte la reședința ambasadorului SUA din Regent’s Park, urmând ca mâine să se deplaseze la Windsor. În apropierea castelului au avut loc proteste, însă au fost vizibile și manifestații de susținere.
Scopul viziteiMiercuri, președintele american alături de Regele Charles, Regina Camilla, Prințul William și Prințesa Kate, vor participa la o procesiune ceremonială cu trăsuri.
Evenimentul va fi însoțit de Garda Călare a Suveranului și de efective ale armatei britanice, alături de trei fanfare militare.
În urma vizitei, oficialii americani estimează că acorduri de peste 10 miliarde de dolari în domeniile energiei și tehnologiei vor fi confirmate.
Articolul Donald Trump începe a doua vizită de stat în Marea Britanie apare prima dată în Mediafax.
