Potrivit unei informări transmise comunității portuare, accesul în cele două porturi a fost suspendat pentru toate persoanele, autovehiculele și mijloacele de transport.
„Nu se permite intrarea în Portul Constanța Nord și Portul Constanța Sud a niciunei persoane, autovehicul sau mijloc de transport”, se arată în notificarea transmisă operatorilor portuari.
Autoritățile precizează însă că este permisă ieșirea din port a persoanelor și autovehiculelor care se află deja în incinta portuară.
Totodată, toți operatorii economici, agenții economici și utilizatorii portuari au obligația de a respecta măsurile dispuse de structurile de securitate și de autoritățile competente.
Reprezentanții Administrației Porturilor Maritime au precizat că restricțiile rămân în vigoare până la transmiterea unor noi informații.
Nivelul 3 reprezintă cel mai ridicat nivel de securitate prevăzut de reglementările internaționale privind protecția facilităților portuare și este instituit atunci când există sau este considerată probabilă producerea unui incident de securitate. În astfel de situații sunt aplicate măsuri excepționale pentru protejarea infrastructurii și a persoanelor aflate în zonele vizate.
Potrivit acestuia, nu au fost raportate victime.
„Momentan am activat Planul Roșu de Intervenție. Nu este nicio victimă”, a afirmat prefectul.
Autoritățile au transmis și un mesaj RO-Alert pentru evacuarea populației din apropierea zonei afectate. „S-a dat mesaj RO-Alert pentru evacuarea zonei, pentru prevenție. Un kilometru în zona costieră, în jurul portului”, a precizat prefectul.
Două elicoptere verifică zonaPrefectul a explicat că măsura evacuării a fost luată pentru a permite verificarea întregii zone și eliminarea oricărui risc suplimentar. Este vorba despre câteva ore, pentru verificarea zonei cu elicopterul Black Hawk de la Tulcea și cu elicopterul SMURD de la Constanța.
Potrivit prefectului, verificările urmăresc să stabilească dacă mai există și alte drone maritime sau dispozitive similare în apropierea Portului Constanța.
Picoiu a recomandat populației să respecte instrucțiunile transmise de instituțiile responsabile și să evite zona până la finalizarea operațiunilor.
„Momentan să asculte autoritățile și mesajul autorităților. Să se autoevacueze, tot în liniște”, a declarat prefectul.
O hală și o navă au fost avariateÎn urma exploziei au fost înregistrate pagube materiale. „A fost afectată o hală și o navă”, a precizat prefectul.
Acesta a descris explozia drept una puternică, resimțită în mai multe zone ale municipiului Constanța. „A fost o explozie resimțită în tot municipiul Constanța”, a spus el.
Potrivit autorităților, situația este în prezent sub control, iar în perimetrul evacuat au rămas doar echipele implicate în intervenție și în cercetarea incidentului.
„Situația momentan este sub control”, a declarat prefectul.
Verificările continuă pentru stabilirea tuturor circumstanțelor producerii exploziei.
Există informații că au fost cinci dronePrefectul a declarat pentru G4Media că autoritățile române au fost informate de către partea ucraineană că în zonă ar fi fost observate cinci drone. Potrivit acestuia, una dintre acestea a explodat în Portul Constanța, o alta pe teritoriul ucrainean, iar alte trei sunt căutate în prezent.
„Informația de la partea ucraineană este că au fost cinci drone. Una a explodat în Portul Constanța, una pe partea ucraineană și trei drone sunt căutate în prezent pentru a preveni alte probleme”, a afirmat Picoiu.
Președintele României, Nicușor Dan, a reacționat joi după explozia unei drone marine în Portul Constanța, spunând că autoritățile au intervenit rapid pentru evacuarea preventivă a zonei și pentru protejarea populației.
Șeful statului a precizat, într-o postare publicată pe pagina sa de X, că a fost informat despre incident în timp ce se deplasa spre Muntenegru.
„În drum spre Muntenegru, am fost informat despre explozia unei drone marine în Portul Constanța. Forțele de ordine și structurile de securitate au acționat prompt și au evacuat preventiv zona înainte de explozie, iar până în prezent nu sunt indicii că ar fi existat victime”, a transmis Nicușor Dan.
Acesta a declarat că principala preocupare a autorităților a fost siguranța oamenilor și protejarea infrastructurii din port.
„Prioritatea a fost și rămâne protejarea vieților omenești și securitatea infrastructurii portuare”, a declarat acesta.
„Sunt în curs de analiză circumstanțele în care drona a ajuns în port și eventualele riscuri suplimentare, iar autoritățile direct responsabile vor comunica pe măsură ce ancheta avansează”, a mai spus președintele.
Nicușor Dan a precizat, de altfel, că acesta este al doilea incident important de securitate petrecut în această săptămână pe litoralul românesc, după descoperirea unei mine marine între Vama Veche și 2 Mai, la care se adaugă și incidentul recent de la Galați.
„Acesta este al doilea incident de securitate semnificativ din această săptămână pe litoralul românesc, după descoperirea unei mine marine între Vama Veche și 2 Mai, care se adaugă incidentului de la Galați”, a explicat șeful statului.
Președintele a corelat aceste incidente cu războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, afirmând că situația de securitate din regiune rămâne una problematică.
„Cu un conflict militar la graniță, este evident că mediul de securitate în care ne aflăm este unul sensibil, motiv pentru care ne vom menține un nivel ridicat de vigilență. Astfel de situații deosebit de grave sunt consecințele directe ale războiului de agresiune declanșat de Rusia împotriva Ucrainei”, a transmis Nicușor Dan.
„Ca stat membru NATO, cu ieșire la Marea Neagră, vom continua să cooperăm strâns cu aliații noștri și vom lua toate măsurile necesare pentru a proteja cetățenii și interesele naționale”, a scris acesta.
Despre ce este vorbaVineri, o dronă maritimă s-a autodetonat în apropierea terminalelor petroliere, iar autoritățile au activat Planul Roșu de intervenție și au emis mesaj Ro-Alert pentru populație.
Potrivit șefului DSU, Raed Arafat, există posibilitatea să mai fie și alte drone în zonă, motiv pentru care două elicoptere efectuează misiuni de recunoaștere.
Drona maritimă care a fost descoperită în această dimineață, 5 iunie, în Portul Civil Constanța, în apropiere de sediul Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare, s-a autodetonat, în jurul orei 10.30, fără a produce victime.
Zona era deja securizată și izolată de forțe ale Serviciului Român de Informații, Gărzii de Coastă și Ministerului Apărării Naționale, obiectul fiind, la acea oră, în curs de evaluare și de punere în siguranță.
Publicația notează că România trece frecvent prin crize guvernamentale și că, pe 5 mai, căderea coaliției conduse de Ilie Bolojan a devenit inevitabilă.
Sursa citată apreciază că popularitatea fostului premier a scăzut drastic din cauza austerității economice, iar votul de neîncredere a urmat firesc.
„În ciuda faptului că Nicușor Dan a subliniat importanța dialogului politic, el a solicitat totuși formarea guvernului unui prim-ministru pe care nici Partidul Național Liberal (PNL), nici Uniunea Salvați România (USR) nu îl susțin”.
Cine este Eugen TomacVilággazdaság îl descrie pe Tomac ca pe un consilier onorific al președintelui Nicușor Dan și deputat în Parlamentul European, funcție la care va trebui să renunțe din cauza conflictului de interese.
Politicianul în vârstă de 44 de ani și-a început cariera instituțională în 2006, specializându-se în problemele diasporei române. Este președintele Partidului Mișcarea Populară, partid creștin-democrat.
Ce a spus Nicușor DanPublicația citează declarația președintelui român, care a susținut că singura soluție posibilă este un premier independent de partidele parlamentare.
Direcțiile trasate de Nicușor Dan includ orientarea pro-occidentală, stabilitatea financiară, finalizarea PNRR, elaborarea bugetului pentru 2027, reforme instituționale, digitalizare și combaterea corupției. Presa maghiară remarcă însă că Nicușor Dan a desemnat un premier pe care nici PNL, nici USR nu îl susțin.
Ce a promis TomacDupă nominalizare, Tomac a declarat că obiectivul său este formarea unui guvern de experți și recâștigarea încrederii publice în instituții. Publicația îi citează prioritățile economice: creșterea competitivității României, utilizarea fondurilor PNRR și aderarea cât mai rapidă la OCDE.
„Uneori este foarte greu să pui toate emoțiile în cuvinte. Au fost doi ani și jumătate petrecuți la un club atât de mare și de istoric, alături de familia Dinamo. A fost o călătorie extraordinară, plină de emoții autentice, mândrie și luptă pentru Dinamo. Fără limite, cu totul implicat”, a scris tehnicianul Željko Kopić pe contul său de Instagram.
Kopić a subliniat că mandatul său a însemnat mai mult decât rezultatele sportive.
„Pentru mine a fost mult mai mult decât un loc de muncă, mai mult decât muncă grea și viață la limită. A fost o conexiune cu spiritul lui Dinamo și o responsabilitate uriașă de a construi ceva pentru prezent, dar și pentru viitorul clubului. Ceva care să ofere lui Dinamo șansa să continue să crească și să ajungă acolo unde merită să fie, acolo unde cu toții ne dorim să vedem acest club”, a transmis croatul.
Fostul antrenor al „câinilor roșii” le-a mulțumit jucătorilor, membrilor staff-ului, conducerii și suporterilor pentru susținerea primită și a făcut apel la unitate pentru viitor.
„Le doresc tuturor jucătorilor, membrilor staff-ului, conducerii, angajaților și suporterilor să rămână împreună, să lupte cu pasiune și să scrie un nou capitol frumos în istoria lui Dinamo”, a mai spus el.
Kopić a afirmat că va păstra doar amintiri frumoase din perioada petrecută la club: „Nu voi uita niciodată nicio zi petrecută la Dinamo, fiecare moment de susținere. Doar amintiri frumoase vor rămâne în mine pentru tot restul vieții.”
„Așa cum au spus suporterii noștri, am venit ca un străin și plec drept Câine Roșu. Hai Dinamo!”, a încheiat antrenorul.
Željko Kopić a preluat Dinamo în decembrie 2023 și a condus echipa în 112 meciuri oficiale, contribuind la revenirea în play-off-ul Superligii după șapte ani și clasarea pe locul patru în sezonul recent încheiat.
În contextul dronei care a explodat, vineri, în Portul Constanța, Raed Arafat a declarat că au fost luate măsuri în unitățile sanitare din oraș.
A fost activat „planulul alb în unitățile sanitare, la nivelul Spitalului Județean de Urgență Constanța”, potrivit șefului DSU.
Potrivit acestuia, a fost chemat și personal medical suplimentar.
„A fost chemat personal medical suplimentar”„Pe lângă persoanele chemate de la domiciliu la Inspectoratul pentru Situații de Urgență, a fost chemat și personal medical suplimentar, pentru a fi pregătiți la Spitalul Județean Constanța”, a adăugat Arafat.
La momentul actual, autoritățile intervin în Portul Constanța, după ce în zonă a fost auzită o bubuitură puternică.
Autoritățile continuă verificările în zona incidentului pentru a elimina orice risc pentru populație.
Sursă video: Digi 24
În loc ca banii să urmeze pacientul către furnizorul care poate asigura servdepartamentulkiciul medical necesar, în condiții de calitate, siguranță, promptitudine și continuitate, pacientul ajunge să depindă de o formulă care decide dacă furnizorii privați mai pot sau nu să participe la derularea programelor naționale. Proiectul promite transparență, dar riscă să livreze restrângerea opțiunilor pacientului, reducerea concurenței și protejarea administrativă a unor capacități publice, indiferent dacă acestea răspund efectiv nevoii reale de îngrijire.
1. Proiectul contrazice principiile declarate ale CNASCNAS a susținut public că nevoia de servicii medicale nu poate fi planificată administrativ și că finanțarea trebuie să urmeze pacientul și serviciile efectiv realizate. Proiectul analizat face exact opusul: nu lasă finanțarea să urmeze pacientul către furnizorul autorizat, contractabil și ales de acesta, ci condiționează accesul furnizorilor privați de o evaluare administrativă a capacității publice.
În același timp, dreptul pacientului de a alege furnizorul este golit de conținut. Pacientul nu mai alege între furnizorii disponibili, competenți, autorizați și contractabili, ci doar între opțiunile rămase după ce statul a decis că furnizorii privați nu mai sunt necesari. Un drept de alegere nu poate fi real dacă statul restrânge artificial furnizorii eligibili dintre care pacientul poate alege.
2. Proiectul introduce protecționism administrativ și creează premisele unei concurențe neloialeUn sistem public performant nu are nevoie să fie protejat administrativ de concurență. Iar un sistem public care are probleme de acces, timpi de așteptare, deficit de personal, dotare inegală sau trasee fragmentate nu devine mai bun prin eliminarea alternativelor pentru pacient.
Proiectul CNAS nu pune presiune pe furnizorii publici să devină mai eficienți, mai accesibili și mai orientați spre pacient. Dimpotrivă, transformă capacitatea publică într-un criteriu de excludere a furnizorilor privați. Aceasta nu este o politică de creștere a performanței, ci o politică de protecționism administrativ. În loc să stimuleze calitatea, competiția și rezultatele, proiectul poate conserva exact acele disfuncționalități pe care programele naționale ar trebui să le depășească.
În programele naționale, unde finanțarea este publică și tarifele sunt reglementate, concurența dintre furnizori nu este în primul rând o concurență de preț, ci una pentru acces, calitate, siguranță, promptitudine, rezultate și încrederea pacientului. Nu este concurență reală atunci când unul dintre furnizori este protejat prin act normativ, iar celălalt poate fi eliminat din sistem printr-o formulă administrativă.
Furnizorul privat investește din resurse proprii în infrastructură, echipamente, personal, tehnologie, mentenanță și dezvoltare pe termen lung, dar poate fi exclus nu pentru că oferă servicii mai slabe sau mai puțin sigure, ci pentru că furnizorul public are prioritate normativă. Aceasta este o formă de concurență neloială administrativă, cu efect direct asupra pacientului.
3. Capacitatea nu este acces, iar formula nu tratează paciențiProiectul confundă două noțiuni fundamental diferite: capacitatea administrativă și accesul real al pacientului. Capacitatea înseamnă câți pacienți poate declara sau raporta un furnizor că tratează. Accesul înseamnă cât de repede ajunge pacientul la diagnostic, cât așteaptă până la tratament, cât trebuie să se deplaseze, dacă găsește programare, dacă primește îngrijire integrată, dacă traseul este coerent și dacă serviciul este furnizat în condiții de calitate și siguranță.
Capacitatea publică poate exista pe hârtie, în timp ce pacientul așteaptă, se deplasează în alt județ sau își fragmentează traseul terapeutic. În sănătate, capacitatea care nu poate fi accesată într-un timp medical relevant nu este acces. Formulele propuse sunt goale de conținut pentru pacient, pentru că nu măsoară calitatea serviciilor, rezultatele, satisfacția, timpul până la tratament, continuitatea îngrijirii sau disponibilitatea efectivă a unui traseu medical integrat.
4. Proiectul poate elimina modele medicale de înaltă performanțăÎn oncologie, dar și în alte programe naționale, pacientul nu are nevoie de un act medical izolat, ci de diagnostic, stadializare, comisie multidisciplinară, tratament, monitorizare, managementul reacțiilor adverse, reevaluare și continuitate. Modelele integrate de îngrijire, construite prin investiții majore în tehnologie, echipe multidisciplinare, circuite coerente și infrastructură performantă, răspund tocmai acestei nevoi.
SANADOR susține dezvoltarea modelelor integrate de îngrijire, în care pacientul are acces la diagnostic, tratament, monitorizare, echipe multidisciplinare și infrastructură performantă într-un traseu coerent. Un astfel de model nu ar trebui să poată fi exclus de jure doar pentru că sistemul public este considerat suficient administrativ.
În loc să încurajeze investițiile private în arii critice, precum oncologia, radioterapia, imagistica avansată, chirurgia complexă sau terapia intensivă, proiectul transmite un semnal de impredictibilitate și descurajează planurile de dezvoltare pe termen lung.
5. Oncologia arată de ce România are nevoie de mai multă capacitate reală, nu de mai puține opțiuniCancerul arată cel mai clar de ce proiectul este contrar interesului pacientului. România are în continuare inegalități importante de acces la diagnostic și tratament, inclusiv în radioterapie. Într-un astfel de context, limitarea contractării furnizorilor privați nu este o simplă problemă administrativă, ci poate deveni o problemă de acces la timp la servicii esențiale.
Fără contribuția furnizorilor privați, accesul pacienților oncologici la servicii esențiale, inclusiv radioterapie, ar fi fost considerabil limitat. Soluția nu este restrângerea opțiunilor, ci extinderea responsabilă a capacității disponibile, publice și private, prin reguli clare, monitorizare, criterii de calitate și contractare orientată spre pacient.
6. SANADOR solicită o abordare bazată pe date, calitate, rezultate și impact asupra pacientuluiDacă obiectivul real este buna administrare a programelor naționale, soluția nu poate fi excluderea furnizorilor privați pe baza unei evaluări administrative a capacității publice. O abordare proporțională ar trebui să urmărească exact ceea ce contează pentru pacient și pentru sistem: acces, calitate, siguranță, rezultate, timpi de așteptare, continuitate, satisfacția pacientului, capacitatea de a gestiona cazuri complexe și integrarea serviciilor.
SANADOR solicită reanalizarea proiectului și înlocuirea logicii de excludere cu o abordare bazată pe date, calitate, rezultate și impact real asupra pacientului. România are nevoie de registre funcționale, inclusiv registre de cancer, de indicatori de calitate, de monitorizarea rezultatelor, de date privind traseele pacienților și de evaluări reale de impact înainte de adoptarea unor măsuri restrictive.
Nu se pot lua decizii corecte fără date corecte. În absența acestor date, proiectul nu aduce transparență, ci formalizează o decizie de excludere.
Proiectul CNAS nu este oportun deoarece limitează accesul pacienților la servicii medicale esențiale, reduce dreptul real de alegere, afectează concurența, descurajează investițiile private și protejează administrativ capacitatea publică, în loc să stimuleze performanța întregului sistem.
România nu are nevoie de politici protecționiste care apără capacități administrative, ci de politici publice care cresc accesul real la servicii medicale, stimulează calitatea și folosesc responsabil toate resursele disponibile, publice și private.
Programele naționale de sănătate nu trebuie construite în jurul furnizorului care trebuie protejat, ci în jurul pacientului care trebuie tratat.
Înființat în 2001, SANADOR a cunoscut o continuă dezvoltare organică, în prezent deținând cel mai mare spital clinic multidisciplinar privat din țară, un centru oncologic complex, clinici, laboratoare de analize medicale și puncte de recoltare, radiologie și imagistică medicală de înaltă performanță, situate în București. Spitalul Clinic SANADOR este singurul spital privat din România care asigură o gamă complexă de servicii medicale, inclusiv chirurgie majoră, cu sprijinul Secției ATI de nivelul I, chirurgie cardiovasculară minim invazivă în primul bloc operator complet digitalizat din România și în Laboratorul de Cateterism, dotat cu două angiografe de înaltă performanță, dar și urgențe medicale* și chirurgicale prin Compartimentul de Primiri Urgențe adulți și copii, primul din sistemul medical privat, cu imagistică nonstop, 26 de linii de gardă și flotă proprie de ambulanțe.
