După câteva decenii în care vechile fabrici moștenite din perioada sovietică au fost aproape abandonate, Europa de Est revine în centrul atenției strategice a Uniunii Europene. Sprijinit financiar de Bruxelles, gigantul german Rheinmetall AG a demarat un amplu program de investiții de miliarde de euro pentru modernizarea producției de muniție și pentru consolidarea independenței militare europene.
Bulgaria, centru regional pentru muniție NATOMarți, Rheinmetall a semnat un acord cu compania de stat Vazovski Mashinostroitelni Zavodi – cel mai mare producător de armament al Bulgariei și un pilon al industriei sale militare încă din perioada sovietică – pentru construcția unei fabrici de muniție și a unei unități de producție de pulbere în valoare de 1 miliard de euro. Proiectul, susținut prin finanțare europeană, urmărește conversia producției de armament de la standarde sovietice la standarde NATO.
„Este un proiect strategic nu doar pentru Bulgaria, ci pentru întreaga Europă. El ne oferă capacitate sustenabilă și independentă, vitală pentru securitatea regională”, a declarat ministrul bulgar al Economiei, Petar Dilov, citat de Bloomberg.
Noua fabrică va produce anual 150.000 de încărcături modulare complete (utilizate la obuzierele moderne, compatibile cu standardele NATO) și 100.000 de proiectile de 155 mm, majoritatea destinate exportului, iar construcția ar urma să fie finalizată în aproximativ 14 luni.
România, cea mai modernă fabrică de pulbere din Uniunea EuropeanăÎn România, Rheinmetall a semnat în august 2025 un acord cu Ministerul Economiei pentru construirea unei fabrici de pulbere de 535 milioane de euro, în care compania germană deține 51%. Proiectul va fi realizat la Victoria, în județul Brașov, pe amplasamentul fostei uzine Pirochim, și va începe în 2026, cu o durată estimată de trei ani.
Fabrica ar urma să creeze 700 de locuri de muncă și să asigure independența României în materia primă necesară industriei de apărare, cu posibilitatea de a livra și pe piața regională.
Investiția este considerată strategică pentru industria românească de apărare – ale cărei venituri s-au dublat până la aproape 460 de milioane de dolari anual de la începutul războiului din Ucraina – întrucât va rezolva o vulnerabilitate critică a armatei: dependența de importurile de pulbere din Bulgaria și Serbia, realizate „prin contracte restrictive și la prețuri stabilite de la caz la caz”, potrivit celei mai recente Strategii de apărare a Ministerului Economiei, pentru perioada 2024–2030.
Uzina de la Victoria va fi complet automatizată și va produce pulberi destinate atât muniției de calibru mic și mediu, cât și obuzierelor fabricate în colaborare cu partenerul sud-coreean Hanwha Aerospace Co. Ltd., care va asigura livrarea de componente locale.
Sprijin european substanțialAtât Bulgaria, cât și România vor accesa finanțare prin instrumentul SAFE al Uniunii Europene, un mecanism care permite alocarea a peste 20 de miliarde de euro în împrumuturi preferențiale pentru dezvoltarea rapidă a capacităților de apărare, fără depășirea limitelor de deficit bugetar.
Rheinmetall a anunțat și un plan suplimentar pentru România, vizând producția de muniție de calibru mediu destinată vehiculelor de luptă pentru infanterie și apărării antiaeriene. În paralel, compania analizează extinderea operațiunilor în regiune, inclusiv în Lituania și Letonia.
„Acesta este doar începutul. Rheinmetall va investi mai mult și sunt sigur că alți parteneri europeni vor veni să investească în regiune”, a declarat Armin Papperger, CEO-ul Rheinmetall.
Războiul care a reindustrializat EstulRăzboiul din Ucraina a transformat radical industria de apărare europeană, revitalizând sectoare considerate anterior neprofitabile. Odată ce Kievul nu a mai putut importa obuze de concepție sovietică din Rusia, cererea pentru muniția de 152 mm și 122 mm a explodat, iar fabricile din Europa de Est – în special din Bulgaria, România, Cehia, Slovacia și Polonia – au devenit furnizori esențiali pentru efortul de război ucrainean.
Potrivit președintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen, o treime din armamentul livrat Ucrainei în primele luni de război a provenit din Bulgaria, care deține în prezent cel mai ridicat raport între veniturile din industria de apărare și PIB din Uniune, iar România urmează un drum similar.
Consiliul General al Budapestei a decis miercuri să respingă propunerea de reziliere a contractului privind utilizarea terenului, dintre Primărie și organizatorii Sziget Festival, ceea ce înseamnă că evenimentul nu va avea loc în 2026, scrie Economx.hu.
Primarul Gergely Karácsony a declarat că această decizie va produce pierderi economice pentru oraș și pentru economia națională.
El a acuzat partidele Fidesz și Tisza că, prin abținerea de la vot, au blocat o soluție care ar fi permis continuarea festivalului.
Negocieri eșuate și încercări de salvareÎn octombrie, compania Sziget Kulturális Menedzser Iroda Zrt. a reziliat autorizația de ocupare a terenului de pe Insula Hajógyári, iar Karácsony a prezentat un pachet de propuneri pentru a salva festivalul.
Fondatorul evenimentului, Károly Gerendai, a participat la ședința de miercuri, avertizând că lipsa unei decizii rapide compromite orice șansă de atragere a investitorilor.
După dezbateri prelungite, Consiliul a respins propunerea cu 13 voturi pentru și 19 abțineri.
Reacții și consecințe economiceKarácsony a reacționat public, afirmând că decizia Consiliului „produce daune concrete Budapestei”, prin pierderea veniturilor municipale și a impactului economic pozitiv generat de festival.
Lipsa evenimentului va priva capitala de zeci de miliarde de forinți și de o parte importantă din prestigiul cultural al Ungariei.
Primul Festival Sziget a avut loc în 1993, sub forma unui eveniment amator, destinat studenților, numit „Diáksziget” (Insula Studenților). A fost organizat de voluntari și a atras 43.000 de vizitatori plătitori, marcând începutul festivalului care avea să devină unul dintre cele mai mari din Europa.
Bujduveanu spune că în fiecare an, pe 30 octombrie, „ne aducem aminte cu durere” de tinerii care și-au pierdut viața la Colectiv.
„A fost o noapte care a schimbat Bucureștiul pentru totdeauna — o rană care nu se închide și un avertisment pe care nu avem voie să-l uităm”, spune primaurl general interimar, pe Facebook.
Bujduveanu vorbește, în context, și de o altă tragedie, petrecută în Capitală cu două săptămâni înainte de a se împlini 10 ani de la cea din „Clubul morții”: „Astăzi, când vedem din nou suferință și teamă, după explozia din Rahova, înțelegem cât de important este să fim solidari, să avem grijă unii de alții și să nu lăsăm nepăsarea să pună viețile în pericol”.
„Gândurile mele se îndreaptă către familiile celor pierduți la Colectiv și către toți cei afectați de tragedia din Rahova. Avem datoria să construim un oraș în care siguranța nu este doar o promisiune, ci o realitate”, mai spune Stelian Bujduveanu.
Se poate repeta tragedia de la Colectiv?În 30 octombrie 2025 se împlinesc 10 ani de la tragedia din clubul bucureştean Colectiv. În urma incendiului, au murit la faţa locului 26 de persoane, iar apoi mulţi dintre răniţii internaţi, numărul victimelor ajungând atunci la 64. Printre cei care şi-au pierdut viaţa în urma tragediei erau artişti, fotografi, jurnalişti, olimpici şi studenţi. Ulterior, la un şi 9 luni după tragedie, un alt tânăr a murit, ridicând bilanţul total la 65.
La 10 ani de la incendiu, tragedia s-ar repeta. De fapt, s-a repetat cu două săptămâni înainte: un bloc a explodat și nici acum nu avem vinovați.
În plus, cu o zi înainte de a se împlini 10 ani de la tragedia din „Clubul Morții”, doi medici de la Spitalul „Bagdasar Arseni” au fost reținuți pentru că au tratat superficial un pacient cu arsuri, iar această indolență a dus la decesul bărbatului. Timp de mai multe zile, internat la Craiova și București, a fost văzut de mai mulți medici, dar niciunul nu a văzut că are arsuri grave pe toracele anterior.
Conform AP, procuratura din Paris a anunțat joi cinci noi arestări în dosarul jafului care a vizat bijuteriile regale expuse la Muzeul Luvru.
Autoritățile nu au oferit deocamdată detalii despre identitatea suspecților sau despre rolul acestora în furt, dar ancheta este în plină desfășurare.
Hoții au furat opt piese prețioase în valoare de aproximativ 102 milioane de dolari din colecția Luvrului pe 19 octombrie, înainte de a fugii pe motociclete.
Jandarmeria a transmis că în jurul orei 05:30, la solicitarea personalului administrativ al Catedralei Naționale, accesul prin ușa principală a fost temporar restricționat pentru efectuarea operațiunilor de curățenie.
Ca urmare, dispozitivul de ordine a fost reconfigurat, iar enoriașii au fost direcționați către intrarea laterală. În acel moment, un număr redus de persoane a interpretat greșit măsura și a încercat să înainteze spre scările Catedralei, crezând că accesul va fi blocat complet.
Jandarmii au intervenit, temporizând fluxul de persoane și restricționând accesul în curtea Catedralei pentru scurt timp, până la finalizarea operațiunilor.
În paralel, credincioșii au fost îndrumați să se retragă pe platoul central.
După consultări cu organizatorii, accesul publicului a fost reluat controlat, prin ambele căi de intrare, în jurul orei 06:30.
Coloana de pelerini a fost reconstituită, iar scările principale au fost eliberate.
Pe durata întregii misiuni, jandarmii au acționat „cu calm și profesionalism, în dialog permanent cu organizatorii și cetățenii prezenți”, subliniază instituția.
Autoritățile confirmă că nicio persoană nu a avut nevoie de îngrijiri medicale, iar situația a fost gestionată fără incidente.
Jandarmeria recomandă în continuare pelerinilor să manifeste răbdare, să adopte un comportament civilizat și să respecte indicațiile forțelor de ordine și ale organizatorilor.
