Peter McGuire, CEO al Trading.com Australia avertizează că prețul petrolului va ajunge probabil la 150 de dolari, potrivit Al Jazeera. El spune că viteza și volatilitatea creșterilor prețului petrolului sunt „dramatice”.
„Cel mai important lucru în acest moment este viteza în ceea ce privește creșterea”, a declarat McGuire pentru Al Jazeera.
Potrivit acestuia, până joi, prețurile petrolului se situau între 75 și 80 de dolari, înainte de a sări brusc la 90 de dolari și apoi de a atinge un nivel maxim de 116 dolari în tranzacțiile asiatice de luni.
Deși prețul a scăzut la aproximativ 106 dolari, „variațiile de volatilitate pe parcursul unei anumite ore sunt pur și simplu dramatice – acest lucru va afecta consumatorii și, pe termen lung, inflația, dacă aceasta ar dura săptămâni sau, eventual, o lună sau mai mult”, a explicat Peter McGuire.
Piețele reacționează atât la scăderea ofertei, cât și la temerile de escaladare a conflictului din Orientul Mijlociu, unde transportul de petrol prin Strâmtoarea Ormuz s-a oprit.
Dacă mai multe țări din Golf declară forță majoră și opresc producția de petrol și gaze, „atunci vom asista la o creștere bruscă, iar un nivel de 140-150 de dolari pe baril este foarte probabil”, a spus McGuire.
De asemenea, el a arătat că rapoartele conform cărora miniștrii de finanțe din G7 discută despre o posibilă alocare de petrol din rezerve prin intermediul Agenției Internaționale pentru Energie, ar putea calma piețele.
Insulele subantarctice din Noua Zeelandă sunt incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO. Cuprind cinci grupuri de insule îndepărtate, răspândite în Oceanul Antarctic.
Se numără printre cele mai neatinse și mai puțin modificate insule rămase pe Pământ, conform Express.
Poziția lor geografică, la intersecția marilor curenți oceanici, creează ape extrem de bogate în nutrienți. Rezultatul este o densitate remarcabilă a faunei sălbatice.
50.000 de pinguini, populația unui orașCel mai recent studiu a numărat 20.716 perechi reproducătoare pe o insulă și 4.904 pe alta. În total, peste 50.000 de pinguini trăiesc pe aceste insule. Este aproximativ populația unui oraș precum Shrewsbury, concentrată pe 3 km².
Pinguinii nu locuiesc acolo tot timpul anului. Sosesc în septembrie pentru sezonul de reproducere. Ouăle sunt depuse între sfârșitul lui septembrie și începutul lui octombrie. Până la mijlocul lunii ianuarie, puii se îndreaptă spre mare.
Cum ajungeți acoloZborurile din Europa către Noua Zeelandă durează aproximativ 24 de ore, cu o escală. De acolo, vizitatorii se deplasează spre Bluff sau Invercargill, pe Insula de Sud, pentru a se alătura expedițiilor specializate. Călătoriile durează între 8 și 12 zile. Prețurile pornesc de la aproximativ 8.000 de lire sterline pe persoană. Numărul de pasageri este strict limitat, iar permisele de aterizare sunt obligatorii. Locurile se ocupă cu un an sau mai mult în avans.
Nu este o destinație accesibilă oricui. Nici ca distanță, nici ca preț. Dar pentru cei care ajung acolo, spectacolul celor 50.000 de pinguini face fiecare kilometru parcurs să merite.
Comisia Europeană a înregistrat la începutul lunii martie o Inițiativă Cetățenească Europeană. Aceasta cere instituției să sprijine dezvoltarea unei platforme de social media europene, finanțată parțial din bani publici și administrată în interesul societății, scrie Euronews.
Susținătorii proiectului spun că platforma ar putea funcționa ca o alternativă la rețelele existente. Ea ar putea oferi mai mult control asupra datelor, transparență și protecție pentru drepturile utilizatorilor. Ideea apare în contextul criticilor frecvente ale autorităților europene față de modul în care marile platforme gestionează datele sau conținutul online.
Inițiativa vine după mai multe dezbateri în Europa privind dependența de platforme digitale din Statele Unite sau China, mai ales după achiziția Twitter (actuala platformă X) de către Elon Musk în 2022.
Colectarea semnăturilor, costuri și incertitudiniÎnregistrarea inițiativei nu înseamnă însă că proiectul va deveni automat realitate. Organizatorii trebuie să adune peste un milion de semnături din cel puțin șapte state membre ale UE pentru ca Bruxellesul să fie obligat să analizeze oficial propunerea. Procesul ar putea dura până la 18 luni: șase luni pentru pregătirea colectării semnăturilor și încă 12 luni pentru strângerea lor. Dacă pragul este atins, Comisia Europeană ar putea decide să elaboreze o propunere legislativă pentru crearea platformei. Totuși, procesul legislativ și implementarea ar putea dura cel puțin câțiva ani.
Una dintre marile întrebări este cât ar costa un astfel de proiect. Inițiatorii estimează că dezvoltarea și operarea unei rețele sociale europene ar costa aproximativ un euro pe an pentru fiecare cetățean al Uniunii. Acest lucru ar însemna cel puțin 450 de milioane de euro anual. Nu este însă clar dacă UE ar crea o platformă complet nouă sau dacă ar susține financiar dezvoltarea unor alternative europene deja existente.
De asemenea, rămâne incert dacă o astfel de platformă ar putea concura cu giganți globali precum Facebook, Instagram sau X, care au investit miliarde de dolari în dezvoltare și infrastructură.
De ce nu există încă o alternativă europeanăÎn ultimii ani au existat mai multe tentative de a crea rețele sociale europene sau descentralizate. Până în prezent niciuna nu a reușit să atingă popularitatea marilor platforme globale. Mastodon este adesea citată ca una dintre puținele alternative europene, dar baza sa de utilizatori rămâne mult mai mică. Din acest motiv, activiștii susțin că doar o inițiativă coordonată la nivel european și finanțată public ar putea crea o platformă competitivă la scară globală.
Deocamdată însă, proiectul se află doar în faza de inițiativă civică, iar viitorul unei eventuale rețele sociale europene rămâne incert.
„Având în vedere evoluțiile recente din regiunea noastră și ca parte a unui plan etapizat de consolidare a securității Republicii Turce a Ciprului de Nord, șase avioane de vânătoare F-16 și sisteme de apărare aeriană au fost dislocate în Ciprul de Nord începând de astăzi”, a transmis ministerul într-un comunicat, potrivit Le Figaro.
O bază aeriană britanică din Cipru a fost lovită luni dimineață de o dronă de fabricație iraniană, la câteva ore după decizia Londrei de a permite Washingtonului să utilizeze bazele sale militare împotriva Iranului.
Alte două drone care se îndreptau spre insulă au fost, de asemenea, interceptate în aceeași zi.
Recunoscută doar de Turcia, autoproclamata „Republica Turcă a Ciprului de Nord” și-a declarat independența la 15 noiembrie 1983, la nouă ani după intervenția militară turcă din 1974, justificată de Ankara ca răspuns la încercarea Ciprului de a se uni cu Grecia, inițiată de un grup de ofițeri loviți de stat.
De atunci, această regiune trăiește sub influența Turciei, care a trimis un număr nedeterminat de coloniști.
Miniștrii de finanțe din G7 vor discuta astăzi despre creșterea bruscă a prețurilor petrolului din cauza escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu. Părțile vor lua în considerare opțiunea eliberării în comun a rezervelor de petrol coordonate de Agenția Internațională a Energiei (AIE), relatează Financial Times (FT).
Conform surselor publicației, miniștrii și directorul executiv al AIE, Fatih Birol, vor purta o conversație telefonică. FT susține că trei țări, inclusiv SUA, și-au exprimat deja sprijinul pentru ideea de a elibera o parte din rezervele lor de petrol.
Publicația clarifică faptul că 32 de țări membre ale AIE dețin 1,2 miliarde de barili de rezerve strategice ca parte a unui sistem colectiv de răspuns la situații de urgență.
Potrivit unei surse, unii oficiali americani consideră recomandabilă o eliberare comună de 300-400 de milioane de barili.
Pe 3 martie, AIE a organizat o reuniune de urgență pentru a analiza opțiunile de abordare a „crizei emergente de aprovizionare cu petrol”, potrivit FT.
Un document pregătit pentru reuniune preciza că AIE „este pregătită să acționeze pentru a menține stabilitatea piețelor petroliere”. Documentul preciza, de asemenea, că țările AIE au, de asemenea, aproape 600 de milioane de barili de rezerve comerciale de petrol, care ar putea asigura o aprovizionare suplimentară a pieței, dacă este necesar.
AIE a creat rezerve de petrol „de urgență” în 1974, în urma embargoului petrolier impus de arabi, care a dus la o creștere a prețurilor petrolului și la penurii de combustibil. Aceste rezerve au fost concepute pentru a permite principalelor țări consumatoare de petrol să răspundă la „șocuri energetice majore”.
De la înființarea AIE, membrii săi și-au folosit rezervele de petrol de cinci ori, ultimele două ori în 2022, în contextul războiului din Ucraina.
Donald Trump: „Prețurile petrolului vor scădea când amenințarea iraniană se va termina”„Prețurile pe termen scurt ale petrolului, care vor scădea rapid atunci când distrugerea amenințării nucleare iraniene se va termina, reprezintă un preț foarte mic de plătit pentru SUA și pentru lume, pentru siguranță și pace. NUMAI NEBUNII AR GÂNDI ALTFEL! Președintele DJT”, a scris Trump, aseară, pe Truth Social.
SUA și Israelul au lansat operațiuni militare împotriva Iranului pe 28 februarie.
Pe 6 martie, prețul țițeiului Brent a depășit prețul de 89 de dolari pe baril pentru prima dată în doi ani.
Astăzi, pe 9 martie, prețul petrolului a urcat la peste 116 dolari pe baril pe piețele internaționale.
Un test de sânge cancer bazat pe biopsie lichidă poate identifica peste 50 de forme de cancer în stadiu incipient. Tehnologia analizează ADN-ul tumoral circulant și schimbă radical diagnosticul oncologic, transmite Scienze Notizie.
Testul identifică ADN-ul tumoral circulant, cunoscut ca ctDNA, prezent în sânge în concentrații foarte mici. Spre deosebire de tehnicile tradiționale invazive, analizează markeri epigenetici specifici.
Celulele canceroase prezintă tipare de metilare a ADN-ului mult diferite față de celulele sănătoase. Algoritmii avansați de secvențiere izolează aceste fragmente și identifică originea lor celulară cu mare precizie.
Cel mai mare avantaj: cancerele „tăcute”Descoperirea are un impact major asupra cancerelor care nu prezintă simptome timpurii. Tumorile pancreasului, ficatului sau esofagului sunt diagnosticate de obicei abia în stadii avansate.
Un simplu test de sânge poate intercepta semnalul biologic al acestor forme înainte ca pacientul să resimtă ceva. Prognosticul clinic se îmbunătățește radical prin depistarea precoce.
Nu înlocuiește, ci completează screeningul clasicTestul nu este un substitut pentru mamografii sau colonoscopii. Este o completare strategică pentru zonele dificil de explorat prin metodele actuale.
Rata fals pozitivă a fost redusă la minim. Un rezultat pozitiv indică o anomalie reală, evitând stresul psihologic al investigațiilor inutile.
Ce urmează după un rezultat pozitivTestul identifică o semnătură moleculară, nu localizează tumora cu precizie. Sunt necesare în continuare investigații imagistice de confirmare: RMN sau tomografie computerizată.
Cercetarea se concentrează acum pe reducerea costurilor. Accesibilizarea tehnologiei pentru programele publice de prevenție reprezintă următorul pas esențial.
Prietena apropiată a lui Runyon, Erin Murphy, a confirmat decesul acesteia într-o postare pe Facebook, scriind: „Sunt foarte tristă să vă anunț că prietena mea Jennifer Runyon Corman a decedat după o scurtă luptă cu cancerul. Există oameni cu care știi că vei fi prietenă înainte chiar să îi cunoști. Era o femeie specială. Îmi vei lipsi, Jenn. Gândurile mele sunt alături de familia ta și de copiii tăi minunați”.
Producțiile în care a apărutRunyon a debutat în lungmetrajul din 1980 „To All a Good Night” și a continuat cu roluri secundare în comediile „Up the Creek” și „Ghostbusters”, ambele lansate în 1984, potrivit Variety.
Actrița a avut și un rol principal, cel al lui Gwendolyn Pierce, în sitcomul din 1984 „Charles in Charge”, în primul sezon al serialului. În 1988, a interpretat-o pe Cindy Brady în filmul de televiziune „A Very Brady Christmas”.
Tot în 1988, Runyon a jucat rolul principal în „The In Crowd” și a apărut în episodul pilot al serialului „Quantum Leap”. De asemenea, a jucat în comedia „18 Again!” și a avut apariții ca invitată în „Murder, She Wrote”, „A Man Called Sarge” și „Beverly Hills, 90210”.
Runyon s-a născut pe 1 aprilie 1960, în Chicago, Illinois, fiind fiica prezentatorului radio și disc jockey-ului Jim Runyon și a actriței Jane Roberts.
În 1991, Runyon s-a căsătorit cu Todd Corman, un antrenor de baschet universitar care lucra și în producția de film și televiziune între sezoanele sportive. Cuplul are doi copii: un fiu pe nume Wyatt și o fiică pe nume Bayley.
În 2014, Runyon a declarat că s-a retras parțial din actorie și că lucrează ca profesoară.
„Va fi mereu amintită pentru dragostea ei pentru viață și devotamentul față de familie și prieteni”, se arată în postarea de omagiu de pe Facebook. „Știu că de sus ne privește pe toți cu zâmbetul ei frumos. Odihnește-te în pace, Jenn a noastră”.
În 1979 străzile Teheranului erau pline de protestatari, regimul șahului Mohammad Reza Pahlavi se clătina, iar în cele din urmă monarhia s-a prăbușit, în locul ei apârând Republica Islamică Iran. În martie 1979 are loc un referendum istoric, iar peste 98% dintre votanți aprobă noua formă de stat.
În același an se adoptă Constituția Iranului, documentul care stabilește modul în care este organizat statul. La prima vedere, structura pare familiară, pentru că există un președinte ales, un parlament (Majlis) format din 290 de membri, iar cetățenii votează, însă, în spatele acestor instituții se află un principiu care schimbă complet regulile jocului.
Constituția iraniană prevede că statul trebuie să fie construit pe principiile islamului, iar legile trebuie să respecte sharia. Dar ce este sharia?
Sharia este un sistem complex de reguli religioase și juridice care provin din Coran, din tradițiile profetului Muhammad și din interpretările juriștilor musulmani de-a lungul secolelor, reglementând domenii dintre cele mai diverse, de la căsătorie și moștenire până la comportamentul public, moralitatea sau anumite infracțiuni.
OPINIE | Eliza Ene Corbeanu: Constituția puterii în IranÎn Iran, ideea fundamentală este simplă- nicio lege nu trebuie să contrazică sharia, iar pentru a se asigura respectarea acestei reguli, Constituția se bazează pe doctrina velayat-e faqih, adică „tutela juristului islamic”, un lider religios care cunoaște legea islamică și poate garanta că politica rămâne fidelă religiei.
Astfel s-a conturat figura centrală a statului iranian în persoana Liderului Suprem, care este comandantul armatei, cel ce influențează politica externă și numește conducerea sistemului judiciar, pe scurt, cel care conduce cu adevărat țara.
Dar cine alege Liderul Suprem?
Aici intră în scenă o instituție care pare ieșită din culisele puterii –Adunarea Experților, formată din clerici aleși prin vot popular.
De exemplu, în 1989, când moare ayatollahul Ruhollah Khomeini, lider al revoluției și primul lider suprem al Iranului, Adunarea Experților se reunește pentru a decide cine va conduce republica islamică și, după deliberări intense, clericii îl aleg pe Ali Khamenei, o decizie care va marca politica iraniană pentru decenii.
Pe lângă instituțiile religioase și politice, statul iranian se sprijină și pe o forță care a devenit extrem de influentă – Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice, creat imediat după revoluția din 1979 pentru a apăra noul sistem islamic, devenit simbolul rezistenței iraniene și una dintre cele mai puternice forțe militare ale țării, mai ales după războiul dintre Iran și Irak.
Influența lor s-a extins dincolo de armată, ajungând în economie, politică și operațiuni externe, astfel că, în spatele instituțiilor politice ale republicii se află și această structură care protejează stabilitatea regimului.
Revenind în prezent, după moartea liderului suprem Ayatollah Ali Khamenei, mecanismul constituțional al statului a fost pus în mișcare exact așa cum fusese conceput în 1979, având în centru Adunarea Experților, cu cei 88 de clerici care o compun.
Potrivit mai multor declarații venite din interiorul adunării, decizia privind succesiunea este aproape stabilită, clericul Ayatollah Mohammadmehdi Mirbaqeri afirmând că există deja un consens majoritar asupra unui succesor, chiar dacă anumite obstacole procedurale mai trebuie rezolvate înainte ca alegerea să fie anunțată oficial.
OPINIE | Eliza Ene Corbeanu: Constituția puterii în IranÎn același timp, alți membri ai adunării au sugerat că votul propriu-zis ar fi avut deja loc, iar clericul Ahmad Alamolhoda a declarat, potrivit agenției de presă Mehr, că zvonurile potrivit cărora nu s-ar fi luat încă o decizie sunt „complet false”, adăugând că succesorul a fost deja ales și că anunțul oficial urmează să fie făcut de Ayatollah Hashem Hosseini Bushehri, responsabil cu comunicarea deciziilor adunării.
Contextul în care se desfășoară această succesiune este însă unul excepțional, pentru că, din cauza loviturilor militare care vizează infrastructuri iraniene, membrii Adunării Experților nu au reușit să se reunească în mod tradițional.
În interiorul sistemului politic iranian circulă deja numele candidatului care ar fi obținut sprijinul majorității, acesta fiind Mojtaba Khamenei, fiul fostului lider suprem, acesta având o relație foarte apropiată cu Corpul Gărzilor Revoluționare.
Dar această posibilă succesiune nu este lipsită de controverse. Unii membri ai Adunării Experților și analiști politici au avertizat că alegerea fiului fostului lider suprem ar putea alimenta percepția că Republica Islamică evoluează spre o formă de conducere aproape ereditară, ceea ce ar contraveni spiritului revoluției din 1979.
Totuși, dincolo de aclamarea ideii de republică, Iranul rămâne un stat în care Constituția și instituțiile moderne sunt subordonate sharia și autorității clerului, iar puterea reală nu aparține cetățenilor, ci unei elite religioase gata să se războiască cu întreaga planetă.
