Decizia vine la câteva luni după ce preşedintele TVR, Dan Cristian Turturică, spunea, tot pentru Paginademedia.ro, că postul public va reveni la Eurovision „când vom reseta relaţia cu producătorii”, explicând că în formula de până acum „companiile câştigă mai mult decât TVR din ce înseamnă Eurovision”.
De ce n-a mai mers România la EurovisionTVR nu a mai participat la Eurovision din 2024 și 2025 în special din motive de buget şi de raport cost–audienţă. Ultima participare a fost în 2023, când Theodor Andrei nu a reuşit să treacă de semifinală şi a obţinut zero puncte, cel mai slab rezultat al României în istoria concursului.
În ce ediţie poate intra RomâniaÎntoarcerea României vizează Eurovision 2026, care va avea loc la Viena, Austria, în 12 şi 14 mai (semifinale) şi 16 mai 2026 (finala), după victoria Austriei din 2025.
Dacă TVR va menţine decizia de azi şi va notifica la timp Uniunea Europeană de Radio şi Televiziune (EBU), România va putea trimite din nou o piesă în 2026. Urmează ca televiziunea publică să anunţe formatul de selecţie, dacă va fi o Selecţie Naţională TVR sau o alegere internă, aşa cum au făcut în ultimii ani tot mai multe ţări.
Cum a stat România la EurovisionRomânia are în continuare trei momente de referinţă la Eurovision:
locul 3: Luminiţa Anghel & Sistem – Kiev 2005;
locul 4: Mihai Trăistariu – Atena 2006;
locul 3: Paula Seling & Ovi – Oslo 2010.
După 2010 însă, calificările au devenit mai dificile, iar în ultimii ani în care am intrat în concurs am oscilat între semifinale ratate şi clasări modeste în finală. Reîntoarcerea din 2026 pune din nou presiune pe TVR să găsească o formulă care să nu mai ducă la un „zero puncte” ca în 2023.
Vicepremierul Tanczos Barna a declarat la Digi24 că reformele fiscale trebuiau începute încă de anul trecut, presiunea Comisiei Europene fiind foarte mare.
„Consolidarea fiscală trebuia începută anul trecut. Cel târziu în octombrie-noiembrie. Am zis că avem alegeri în decembrie și să ne lasă în pace. Au zis cei care au fost atunci. Să ne lasă un pic Comisia în pace că, pe cuvântul nostru de pionier, o să facem în ianuarie. Am anulat alegerile, n-am mai făcut în ianuarie, pentru că am zis că avem alegeri în mai. Ar trebui să facem în mai, n-am mai făcut în mai. Am făcut în iulie. Deci Comisia a spus: acum ori niciodată.Deci veniți cu consolidarea fiscală acum sau vă punem în vedere suspendarea fondurilor europene”, a spus Tanczos Barna.
Vicepremierul a precizat că la Comisia Europeană discuțiile au fost foarte serioase: „Eram cu spatele la zid. Și eu, ca ministru al finanțelor, în momentele respective, când discutam cu Comisia, de foarte multe ori am fost cu spatele la zid. Pentru că ei n-au uitat istoria noastră de ani de zile când am zis că noi o să avem deficit nouă, o să avem șase și am avut nouă virgulă trei și o să avem șapte și am avut opt virgulă nu știu cât”, a declarat vicepremierul.
Tanczos Barna a spus că la Comisia Europeană nu prea era cale de întoarcere și riscam suspendarea fondurilor europene și mesaje negative care ar fi fost percepute foarte prost de agențiile de rating. El a mai spus că am scăpat de acest pericol momentan, dar elementele structurare nu s-au schimbat.
Patru republicani s-au alăturat democraților pentru a vota cu 51 de voturi la și 47 împotriva unei rezoluții de eliminare a tarifelor de bază pe care președintele le-a instituit printr-un ordin executiv, potrivit The Guardian.
A fost a treia oară când republicanii au votat alături de democrați asupra unei rezoluții tarifare în această săptămână, anterior mobilizându-se pentru eliminarea tarifelor care vizau Brazilia și Canada.
Este rar ca republicanii să se opună lui Trump în al doilea mandat al său. Însă senatorii republicani Susan Collins din Maine, Mitch McConnell și Rand Paul din Kentucky, precum și Lisa Murkowski din Alaska s-au alăturat partidului de opoziție.
Votul are loc în contextul în care Trump încheie o săptămână în Asia, unde a încheiat un acord cu China pentru a reduce tarifele la bunurile chinezești importate și pentru a determina China să cumpere boabe de soia din SUA, un punct sensibil al războaielor comerciale care i-au pus pe fermieri în dificultate, printre alte concesii.
În ciuda opoziției din Senat, este puțin probabil ca Camera Reprezentanților să ia măsuri similare. Republicanii din Cameră au creat o regulă la începutul acestui an care va bloca votul rezoluțiilor privind tarifele vamale.
Rezoluțiile tarifare sunt o mustrare la adresa tarifelor în sine și a lui Trump pentru că și-a depășit autoritatea și a ocolit Congresul. Senatorul Tim Kaine, un democrat din Virginia, a declarat reporterilor că opoziția simbolică ar trebui să atragă atenția președintelui.
„Am aflat în primul mandat al lui Trump că președintele este receptiv la astfel de lucruri. Când vede republicanii începând să voteze împotriva politicilor sale, chiar și în număr mic, asta îl impresionează și adesea îl poate determina să-și modifice comportamentul”, a spus Kaine.
Decizia vine după ce publicarea memoriilor Virginiei Giuffre a readus în atenție acuzațiile de agresiune sexuală împotriva fratelui regelui, legate de asocierea sa cu finanțistul condamnat Jeffrey Epstein. Andrew va fi cunoscut de acum înainte ca „Andrew Mountbatten Windsor”, transmite CNN.
Palatul Buckingham a anunțat joi cea mai severă sancțiune împotriva unui membru al familiei regale britanice din ultimii ani, regele Charles al III-lea luând măsuri drastice împotriva fratelui său, prințul Andrew, în încercarea de a pune capăt scandalului care umbărește monarhia de ani de zile.
Palatul Buckingham a anunțat: „Majestatea Sa a inițiat astăzi un proces formal de retragere a titlurilor și onorurilor prințului Andrew. Prințul Andrew va fi cunoscut de acum înainte ca Andrew Mountbatten Windsor”.
Pentru a-i retrage oficial titlul de duce de York, este necesară o lege a Parlamentului, procedură care urmează să fie inițiată.
Regele a mers și mai departe, dispunând evacuarea fratelui său din luxosul conac Royal Lodge, situat în inima Windsor Great Park, lângă Castelul Windsor: „Contractul său de închiriere a Royal Lodge i-a oferit până în prezent protecție legală pentru a continua să locuiască acolo. I s-a trimis o notificare oficială pentru a renunța la contractul de închiriere și se va muta într-o altă locuință privată”.
Andrew se va muta într-o locuință din SandringhamConform CNN, Andrew se va muta într-o proprietate din domeniul privat Sandringham, iar „orice locuință viitoare va fi finanțată privat de către regele Charles”.
Decizia vine după ce publicarea memoriilor postume „Nobody’s Girl” ale Virginiei Giuffre a readus în prim-plan acuzațiile împotriva lui Andrew. Giuffre – pe care prințul susține că nu a întâlnit-o niciodată – a afirmat în memoriile sale că Andrew a agresat-o sexual când era adolescentă, în cadrul rețelei de trafic sexual condusă de Jeffrey Epstein.
Scandalul s-a amplificat în ultimele săptămâni din cauza unor noi întrebări legate de modul în care Andrew și-a finanțat stilul de viață luxos, în ciuda faptului că nu mai este membru activ al familiei regale din 2019.
Publicul a aflat săptămâna trecută că prințul a plătit doar 1 milion de dolari pentru Royal Lodge în 2003 și apoi doar o chirie simbolică „dacă i se cere” în fiecare an de atunci, conform contractului său de închiriere – un aranjament considerat extrem de avantajos.
Presiunea publică asupra monarhiei a atins cote alarmante. Luni, regele Charles a fost huiduit de un protestatar care striga „De cât timp știi despre Andrew și Epstein?”, în timp ce făcea o vizită la o catedrală din nord-vestul Angliei.
Tanczos a refuzat să spună, la Digi 24, dacă se știa de mai devreme de luni, precizând doar că „cei care sunt în CSAT știu tot timpul mai devreme”.
„Nu ar trebui să inflamăm mai mult tema decât trebuie”, a adăugat acesta.
Vicepremierul a încercat să tempereze îngrijorările legate de retragerea trupelor: „Lucrurile trebuie abordate cu calm, nu înseamnă neapărat o răcire a relațiilor, nu înseamnă o schimbare de situație”.
„Au fost și în alte țări, nu e doar România. Se poate rezolva problema”, a adăugat acesta.
Întrebat cum se simte în contextul reîntoarcerii la o retorică de tip Război Rece între Rusia și SUA, cu amenințări nucleare, Tanczos Barna a vorbit despre băieții săi: „Am doi băieți. Eu sunt deja la o vârstă. Nu spun că poate să se întâmple orice, dar chiar nu mai este același lucru ca pentru copiii mei, băieții mei. Pentru ei mi-aș fi dorit un prezent mai liniștit și un viitor mai sigur”.
Vicepremierul a vorbit despre provocările legate de viteza cu care se schimbă lucrurile: „Lucrurile se schimbă cu o viteză incredibilă. Și nu doar din punct de vedere politic. Asistăm la o revoluție a digitalizării, a inteligenței artificiale. Se vor schimba în următorii 5-10 ani de 10 ori mai multe lucruri decât în ultimii 35. Deci e o viteză incredibilă”.
„Provocarea pentru noi, cea mai mare, este să fim lucizi în această perioadă și să putem transforma în avantaj această provocare, această revoluție a digitalizării. Să putem crea hub-uri regionale”, a adăugat Tanczos.
Tanczos Barna a declarat joi, seară la Digi24 că reforma pensiilor magistraților este posibilă și este acceptată inclusiv de cei vizați. În cazul în care reforma nu va fi realizată, costurile ar fi uriașe.
„S-ar putea să ne coste peste 200 de milioane de euro dacă nu facem această reformă cu pensiunea magistraților. Și nu suntem departe de o decizie corectă, acceptată și de magistrați, acceptată și de Ministerul Public. Se poate”, a spus vicepremierul.
Tanczos Barna a arătat care ce a împiedicat reforma până acum: „Procedural am avut o problemă. Nu vreau să o comentez. Au fost proceduri unde nu s-a respectat termenul de 30 de zile și au trecut de curte. În trecut, nu acum. Este și motivul pentru care probabil cei care s-au ocupat de procedură n-au ținut neapărat cont de 30 de zile, pentru că au fost situații când a trecut de curte printr-o altă procedură cu un termen mai redus. Dar sunt o teme disputate. 70 sau 75% pensie față de ultimul salariu”.
Vicepremierul a continuat cu optimism: „Nu e capăt de țară. Ne putem înțelege. Putem găsi o variată de soluții de compromis și cu magistrații, și cu parlamentul, și cu guvernul, și la nivelul președinției. Pentru că și după președinte au avut dialog cu magistrații pe aceste teme. Și atunci, trebuie să găsim o soluție, să mergem înainte și trebuie să ne mișcăm repede. Pentru că, într-adevăr, mai sunt 4 săptămâni și o procedură parlamentară grăbită și făcută totuși pe procedurile legale și termenele”.
Întrebat, la Digi 24, dacă a existat o tentativă de negociere cu Comisia Europeană pentru amânarea acestui jalon care expiră pe 28 noiembrie, vicepremierul a răspuns: „A existat și va exista probabil, dacă nu reușim să terminăm”.
Cu toate acestea, Tanczos a spus că nu mai există spațiu pentru noi amânări: „Nu mai avem când să amânăm, pentru că avem mai puțin de un an de zile pentru a termina PNRR-ul”.
Vicepremierul a adăugat că România a pierdut oricum 7 miliarde de euro, „o sumă colosală” pentru bugetul României.
„În spatele acelei sume au fost mii, poate zeci de mii de proiecte care au rămas fără finanțare. Bine, unele n-au fost începute, au fost întârziate. Este vina celor care au avut contractele de finanțare și n-au lasat licitațiile, n-au început lucrările, n-au finalizat proiectele”, a afirmat Tanczos.
Pentru proiectele care mai pot fi salvate, Tanczos Barna a cerut un „focus pe proiecte, pe plăți, pe implementare, pe proceduri cât mai eficiente și rapide, ca să terminăm până la sfârșitul lunii august”.
În rest, „reformele nici nu mai pot fi negociate și amânate, pentru că n-avem cum să mai promitem”, a afirmat Tanczos.
„Din punct de vedere politic, aceste inițiative pot fi, de fapt, mingi ridicate la fileu pentru cei care sunt invitați. E o ocazie de a prezenta lucruri. Și poate să fie și pentru domnul Bolojan, dacă ar fi o normalitate și ar fi un context un pic mai calm, o invitație de a expune țării care este situația, din punct de vedere militar, în regiune, care este rolul nostru în NATO, care sunt ultimele evoluții în NATO, care sunt ultimele evoluții în relația cu Statele Unite sau NATO-Statele Unite”, a spus Tanczos, la Digi 24.
„Dacă lucrurile chiar așa sunt și domnul Grindeanu a vrut să ridice minge la fileu pentru domnul Bolojan, e un instrument politic bun. Dacă se transformă într-o ceartă, de exemplu, între doi parteneri de coaliție, este de nedorit”, a adăugat acesta.
Tanczos Barna a recunoscut că atmosfera din ultimele zile nu este una normală pentru o coaliție de guvernare, dar „lucrurile se pot lămuri. Suntem totuși într-o campanie electorală. Trebuie să acceptăm acest lucru”.
Acesta s-a declarat convins că după ce se termină campania electorală, lucrurile vor merge mai aproape de normalitate.
La remarca jurnalistului că pentru unele dintre dosare, pentru unele dintre subiectele care sunt acum „în pending”, va fi prea târziu, vicepremierul a spus că sunt câteva dosare care stau fără decizie finală pe masa coaliției de luni de zile.
„Toate acestea nu ajută. Campania electorală și tensiunile din coaliție nu ajută în luarea acestor decizii majore, dar nici nu elimină posibilitatea finalizării acestor dosare în cel mai scurt timp posibil”, a conchis acesta.
Grupurile parlamentare ale PSD și AUR de la Camera Deputaţilor au cerut joi participarea premierului Ilie Bolojan la şedinţa de plen de luni, la dezbaterea politică „Ora prim-ministrului”, pentru a discuta despre retragerea trupelor americane din România.
