Сборщик RSS-лент

Marile reţele de magazine, deţinute în principal de grupuri străine, anunţă fiecare nouă deschidere de magazin prin comu­nicate de presă şi publică atât numărul unităţilor operate, cât şi locaţiile lor.

Fundaţia UiPath a fost lansată în 2019 cu misiunea de a schimba traiectoria copiilor care se con­fruntă cu sărăcie din România prin intermediul accesului la educaţie facilitată de tehnologie.

Decizia Primăriei sectoru­lui 4 de a planta 300 de arbori pe zona centrală a bulevardului Văcăreşti, de-a lungul liniei de tramvai, vine cu o serie de întrebări despre cum sunt realizate aceste proiecte care se vor de „regenerare urbană“ în contextul în care nu fac parte din niciun plan concret de creare a unor coridoare verzi, de care are atâta nevoie Capitala, dar nici nu iau în calcul alte proiecte care ar putea îmbunătăţi viaţa locuitorilor din zonă şi nu numai.

„Subiectul principal a fost atitudinea PNL față de învestirea guvernului Eugen Tomac. Analizând contextul politic, PNL a luat decizia să nu susțină învestirea acestui guvern”, a declarat Ilie Bolojan, după ședința BPN.

Premierul demis a precizat că, în urma acestei decizii, parlamentarii liberali nu vor vota Cabinetul Tomac.

„Ca efect a acestei decizii, grupurile parlamentare nu vor participa la vot sau vor fi prezent, nu votez”, a spus Bolojan.

Argumentele lui Bolojan împotriva Guvernului Tomac

Liderul PNL a explicat că decizia a fost luată pentru că un guvern fără susținere politică și parlamentară explicită nu poate continua reformele necesare României.

„De ce am luat această decizie? În primul rând, pentru că dat fiind situația în care avem un guvern fără o susținere politică explicită, deci fără o susținere parlamentară explicită, acest guvern nu are puterea să continue reformele necesare pentru România și deci nu este o soluție guvernamentală în momentul de față. Un guvern fără susținere politică nu poate spera decât la supraviețuire. Un guvern fără o susținere politică și parlamentară este mai slab decât un guvern minoritar”, a declarat Ilie Bolojan.

Bolojan a susținut că un astfel de guvern ar rămâne singur în momentul în care ar trebui să își asume măsuri dificile, inclusiv cele legate de deficit.

„În condițiile în care un astfel de guvern va veni cu o măsură, cum sunt multe dintre cele pe care orice guvern care vine va trebui să le pună în practică ca urmare a deficitelor, a angajamentelor pe care le are România și a situației noastre economice, care va fi dificil de asumat, acest guvern va rămâne singur pentru că nimeni nu-l va susține”, a subliniat liderul PNL.

„Atunci când în comisiile parlamentare vor fi subiecte propuse de parlamentari transpolitic, care vor da bine în ochii electoratului, dar care vor însemna efecte, din păcate, de creșteri de cheltuieli sau de scăderi de venituri ale bugetului de stat, vor fi susținute de către o bună parte din parlamentari și nimeni nu va fi la răspundere, dar toți vor fi la beneficii. Ca urmare, este foarte probabil ca în această situație să ne trezim cu propuneri parlamentare care sunt total diferite de ceea ce inițiază Guvernul”, a mai spus Bolojan.

Allen Coliban și-a denumit postarea „de ce tace Nicușor Dan despre anticipate. Și de ce are dreptate, momentan, să tacă”. Liderul USR a analizat apoi tăcerea președintelui Dan, fostul său coleg de partid: „Am încercat să înțeleg de ce anticipatele nu au apărut între opțiunile discutate la Cotroceni. Răspunsul este banal de simplu și se regăsește într-o decizie CCR din 2020 (decizia 85/2020, link în comentarii), dată când Iohannis l-a propus din nou ca premier pe Ludovic Orban, proaspăt demis: Constituția nu îi permite Președintelui să ia în calcul anticipatele mai devreme de momentul respingerii celei de-a doua nominalizări. Cu alte cuvinte, dacă Nicușor Dan ar spune azi că vrea anticipate, CCR l-ar obliga să reia procedura de la zero, fix cum l-a obligat pe Iohannis în 2020. Iată ce scrisese CCR atunci: desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru „cu scopul de a provoca o criză politică de natură să conducă la alegeri anticipate (…) contravine în mod flagrant spiritului Constituției și loialității constituționale.”. În argumentație au fost preluate declarațiile Președintelui de la acea vreme, interpretate că „(…) demonstrează intenția de a declanșa procedura de dizolvare a Parlamentului, în vederea organizării alegerilor anticipate.” Ironia istoriei: Klaus Iohannis declara că e „adeptul alegerilor anticipate”, că „soluția cea mai corectă pentru România este întoarcerea la electorat.” și că „este inadmisibil să pierdem timpul și nervii pentru că avem în continuare un PSD care nu dorește reforme! PSD să stea în opoziție, să-și revină”. Câți nu ne-am fi dorit să auzim ceva similar acum, cu săgeți clare la PSD? (Bine, ce a făcut Iohannis în anii următori cu această convingere declarată e o altă discuție, de unde ironia menționată la începutul paragrafului) Revenind la prezent, Nicușor Dan nu tace despre anticipate din lipsă de curaj sau de opinie. Tace pentru că nu are voie să vorbească, nu încă. Procedura constituțională trebuie parcursă în integralitate înainte ca dizolvarea Parlamentului să devină o opțiune legală. Ceea ce înseamnă că există o singură cale de a evita anticipatele și haosul economic care le însoțește: PSD să renunțe la tupeu, să își înlocuiască leadershipul care i-a băgat în gard și să nu mai blocheze reformele pe care România le are nevoie. Nu e musai să le facă ei, e suficient să nu îi mai saboteze pe cei care le fac. E foarte puțin probabil să se întâmple asta. Dar e singura opțiune care ne ferește de luni de criză și de o factură plătită, din nou, de fiecare român”.

„În această dimineață mi-am înaintat demisia din Forța Dreptei. Am decis acest lucru deoarece nu împărtășesc ideea că ce se întâmplă acum în România depășește limitele democrației. Eu cred că ne aflăm în cadrul democrației. PARLAMENTUL ESTE SUVERAN (ca reprezentant al poporului). Președintele face o desemnare de prim-ministru. Poate desemna pe cine vrea, chiar pe cineva din afara Parlamentului. Cândva a fost desemnat domnul Mugur Isărescu, care a plecat de la BNR, a condus guvernul, după care s-a întors la BNR. În alt moment a fost desemnat domnul Lucian Croitoru, care nu a trecut votul Parlamentului. Acum a fost desemnat Eugen Tomac. Foarte bine. Parlamentul poate decide să îl învestească. Foarte bine. Parlamentul poate decide să nu îi acorde votul de încredere. Foarte bine. Parlamentul poate decide să susțină un al doilea prim-ministru desemnat. Foarte bine. Sau poate să nu-l susțină nici pe acesta, ceea ce este tot bine. Este posibil să ajungem la alegeri anticipate. Foarte bine. Este posibil să nu ajungem acolo. Forte bine. Indiferent de cum decurg lucrurile, ne aflăm în cadru democratic. Aceasta este democrația, așa funcționează conform Constituției noastre. Toate variantele sunt democratice. În același timp, fiecare variantă are niște consecințe. Orice acțiune umană, orice decizie și orice politică guvernamentală au consecințe, au avut consecințe până acum și vor avea consecințe și de acum încolo”, a scris Bogdan Glăvan pe rețelele de socializare.

Ucraina a fost ținta unui atac aerian de amploare în cursul nopții, Rusia lansând peste 220 de drone și rachete balistice de tip Iskander-M, potrivit Forțelor Aeriene Ucrainene. Atacul a vizat infrastructura din regiunile Konotop, Dnipropetrovsk și Odesa, rănind și ucigând civili și perturbând serviciile publice, precum rețelele de gaze, electricitate și alimentare cu apă, potrivit KyivPost. 

Conform raportului publicat pe Telegram, de Forțele Aeriene ale Ucrainei, atacul a pornit miercuri seara, după ora 18:00, ora Kievului.

Două rachete și 221 de drone

Potrivit sursei citate, Rusia a lansat două rachete Iskander-M din regiunea Belgorod, dar și 221 de drone de diferite tipuri, printre care Shahed, Gerbera, Italmas și vehicule aeriene fără pilot (UAV) de tip momeală „Parody”.

Apărarea aeriană ucraineană a răspuns folosind aviația, unități de rachete antiaeriene, sisteme de război electronic, platforme fără pilot și grupuri mobile de foc. Până joi dimineață, la ora 07:30, 195 de drone fuseseră doborâte sau neutralizate în nordul, sudul și estul țării, potrivit sursei citate.

Cu toate acestea, rachete și dronele care nu au putut fi doborâte au lovit 8 locații, iar în alte opt zone s-au semnalat căderi de resturi.

Infrastrustura din oraș, lovită de drone rusești

În Konotop, regiunea Sumî, drone rusești au lovit infrastructura, joi dimineața. Primarul, Artem Semenikhin, a precizat că atacul a avariat rețeaua de alimentare cu gaz a orașului, lăsând unele zone fără gaz.

Au fost lovite și clădiri rezidențiale și infrastructura de transport. O femeie de 42 de ani a fost rănită de șrapnel, dar primește îngrijiri medicale în regim ambulatoriu.

Un alt atac, joi dimineață

Ulterior, potrivit autorităților, orașul Konotop a rămas fără electricitate și apă, aprovizionarea cu apă fiind raționalizată. La ora 9:12, primarul din Konotop a precizat că orașul este, din nou, atacat.

„Un atac asupra infrastructurii civile. La locul impactului se aflau oameni. Până în acest moment, se știe că doi civili au fost răniți – suferind arsuri și răni provocate de șrapnel. Unul dintre ei se află în stare critică. Operațiunea de salvare este în curs de desfășurare”, a scris Artem Semenikhin, primarul orașului Konotop.

Ulterior, primarul a raportat că o femeie de 41 de ani, care lucra ca menajeră, a decedat.

Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență (DSNS) a declarat că două comunități din districtul Synelnykove, regiunea Dnipropetrovsk, au fost, de asemenea, lovite. Atacul s-a soldat cu un mort, dar și 3 răniți. S-au înregistrat pagube în mai multe locații civile precum un magazin, mai multe locuințe, o ferimă, anexe, dar și mașini, în timp ce pompierii au stins incendiile izbucnite în urma atacurilor.

Parisul, Berlinul și alte capitale europene discută propuneri care includ retragerea competențelor de la șefa diplomației blocului, Kaja Kallas, și de la Serviciul de Acțiune Externă (SEAE) al acesteia, și redarea acestora Comisiei Europene și statelor membre.

Cinci surse care cunosc subiectul au declarat pentru Financial Times că propunerea este una dintre mai multe opțiuni incluse într-o evaluare a guvernului francez împărtășită cu alte state din blocul comunitar.

„Este clar că [SEAE] nu funcționează așa cum ar trebui în lumea de astăzi. Este disfuncțional. Problema este structurală, așa că structura trebuie reconstruită”, a declarat una dintre surse pentru FT.

Informația vine în contextul în care UE a fost afectată în ultimii ani atât de situația războiului din Ucraina, cât și de conflictul din Iran, dar și de amenințările președintelui american Donald Trump privind politicile tarifare, mulți punând la îndoială capacitatea SEAE de a coordona răspunsuri eficiente.

Nemulțumiri legate de șefa diplomației, Kaja Kallas

Una dintre propunerile Parisului o vizează pe șefa diplomației UE, Kaja Kallas, și prevede o limitare a autonomiei acesteia și o slăbire a controlului asupra rețelei de peste 140 de delegații pe care SEAE le gestionează în țări din întreaga lume.

Sursele citate de FT au precizat că mai multe state membre UE au susținut în privat că există o lipsă de coordonare între SEAE, ministerele de externe naționale și direcțiile de relații externe ale Comisiei și Consiliului.

În plus, unele țări sunt nemulțumite și de faptul că șefa diplomației, Kaja Kallas, pare să-și exprime propriile opinii cu privire la chestiuni precum relațiile UE-China sau a avansat propuneri fără aprobarea statelor UE.

Transferul competențelor SEAE către alte entități europene ar genera și economii prin reducerea unor posturi

Trei dintre oficiali au declarat pentru FT că reorganizarea SEAE ar putea fi influențată și de discuțiile în curs privind următorul buget comun al blocului.

În plus, transferul competențelor SEAE către alte entități europene ar putea genera inclusiv economii prin reducerea posturilor. De exemplu, realizarea listelor de sancțiuni și a propunerilor pentru misiuni militare ar putea fi transferată Consiliului, în timp ce diplomația de zi cu zi ar fi supravegheată de Comisie.

Potrivit FT, evaluarea guvernului francez are un caracter preliminar, însă este discutată la nivel înalt între guvernele UE. Cu toate acestea, Parisul a subliniat că toate opțiunile de pe masă prezintă avantaje și dezavantaje.

Președintele Executiv eMag, Iulian Stanciu, anunță vânzarea participației pe care o deținea în grup către compania Prosus (anterior, Naspers).

Este o mișcare-șoc pe piața de capital, prin care Prosus își consolidează poziția asupra eMag și care-l transformă pe Iulian Stanciu din antreprenor în investitor.

Unul dintre cei mai puternici antreprenori din România, Iulian Stanciu deținea 11,77% din acțiunile eMag. El este cel care a transformat eMAG dintr-un magazin online local într-un gigant regional.

Iulian Stanciu spune că în viitor se va concentra pe investiții și pe susținerea antreprenoriatului local.

Ce va face Prosus cu eMag

La rândul său, Prosus anunță că își va continua planurile de investiții, bugetul pentru actualul an fiscal fiind de 1,2 miliarde de lei pentru tehnologie, logistică și servicii financiare.

Într-un mesaj transmis odată cu anunțul tranzacției, Iulian Stanciu a declarat că noua etapă profesională va fi orientată către investiții în companii și proiecte din România, cu accent pe acces la capital, mentorat și dezvoltarea antreprenoriatului.

Printre domeniile vizate pentru viitoare investiții se numără energia, serviciile medicale, industria și tehnologia. Acesta a precizat că va continua să investească și în fonduri sau platforme care susțin companiile locale.

Fabricio Bloisi, CEO al Prosus, a declarat că grupul va continua colaborarea cu echipa de management a eMAG și va susține dezvoltarea companiei în regiune.

eMAG operează pe mai multe piețe din Europa de Est și activează în comerț online, logistică și servicii financiare.

Cine este Prosus

Grup internațional de investiții în tehnologie și ecommerce, cu sediul în Amsterdam, controlat de compania sud-africană Naspers.

Compania este listată la bursa Euronext Amsterdam și deține participații în companii din ecommerce, plăți digitale, livrări, educație online și platforme de anunțuri.

În România, Prosus este cunoscută mai ales ca acționar majoritar al eMAG și al OLX România.

În 2012, Naspers (actualmente Prosus) a cumpărat 70% din eMAG.

În 2019, Naspers și-a listat activele internaționale de tehnologie în noua companie, Prosus.

Ulterior, Prosus a devenit vehiculul principal prin care grupul administrează investițiile globale în tehnologie și ecommerce.

Prosus investește în mai multe domenii: e-commerce, platforme de anunțuri, fintech și plăți digitale, food delivery, edtech și AI.

Printre cele mai importante participații ale grupului se numără: Tencent (China), OLX, PayU, iFood, Stack Overflow, eMAG.

În ultimii ani, compania a încercat să se transforme dintr-un simplu fond de investiții într-un operator activ de platforme digitale și e-commerce.