România a obținut a doua cea mai mare alocare din Uniunea Europeană din cadrul Programului SAFE, de peste 16,6 miliarde euro, dar pentru a o atrage, trebuie să accelereze procedurile de selecție a companiilor pe care le va contracta pentru finalizarea proiectelor, cu termen-limită la sfârșitul anului 2030.
Potrivit cadrului general stabilit, finanțarea prin credite, cu o dobândă foarte mică, de 3%, va fi folosită pentru înzestrarea modernă a Armatei Române şi a infrastructurii asociate – 9,53 miliarde euro, pentru infrastructură duală gestionată de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, respectiv capetele din Autostrada Moldovei Pașcani-Ungheni și Pașcani-Siret, 4,2 miliarde euro și pentru Ministerul Afacerilor Interne și celelalte forțe din sistemul de apărare națională, 2,8 miliarde euro.
Șeful Cancelariei premierului, Mihai Jurca, a explicat, luni, la întrebarea jurnaliștilor din timpul conferinței de presă pe această temă, care sunt criteriile de atribuire a contractelor.
De exemplu, sunt 21 de proiecte care au legătură cu Ministerul Apărării Naționale, care totalizează 9,53 miliarde de euro, iar zece dintre ele sunt cu achiziții în comun cu alte state, iar 11 sunt cu achiziții individuale ale statului român, după cum a subliniat ministrul Apărării, Radu Miruță, în conferința de joi.
„Vom putea să avem finanțarea alocată dacă putem să o și cheltuim”Mihai Jurca a detaliat ce se întâmplă în situația în care sunt mai mulți competitori pe același segment din SAFE, practic care sunt criteriile de atribuire.
„Există două componente: cele de eligibilitate, stabilite de Comisia Europeană și pornim de la acea bază, și pe urmă există un set de criterii pe care le asamblăm din cerințele operaționale și cerințele de cooperare industrială sau de producție în România. Evident, termenul de livrare e un alt criteriu extrem de important, vom putea să avem finanțarea alocată dacă putem să o și cheltuim, și ar fi bine să reușim să facem asta până în 2030. Toate aceste elemente se coroborează și creează un anumit tip de profil de eligibilitate. În momentul în care aceste lucruri vor fi coagulate, putem să răspundem mult mai exact la această întrebare”, a declarat Mihai Jurca.
Șeful Cancelariei premierului a anunțat cu această ocazie că se lucrează la o platformă care să poată fi accesată transparent de potențialii contractori.
„Ceea ce vă pot spune și cumva ating intenția de localizare sau de producție în România, în momentul în care aceste programe sau acest contract va fi semnat, lucrăm la o platformă la nivelul Guvernului, astfel încât aceste programe să poată fi prezentate public pe un site, astfel încât toate companiile din România care ar putea fi potențiali furnizori, care, sigur, vor trebui să parcurgă o etapă de certificare sau o etapă de procesare, să poată să-și înscrie disponibilitatea, astfel încât oricare ar fi furnizorul, indiferent despre ce furnizori vorbim, evident ce e eligibil, să poată găsi într-un singur loc și într-o manieră cât mai rapidă furnizori români, companii românești, care să poată să intre într-un lanț valoric și care să ne permită ca într-un timp relativ scurt să producem în România cât mai mult din aceste echipamente sau din aceste programe. Este foarte dificil să vă dăm astăzi niște procente, pentru că tot procesul acesta mai are nevoie de etape”, a detaliat Mihai Jurca.
Atragerea a mai mulți bani în România, un element important de analizăLa întrebarea jurnaliștilor șeful Cancelariei premierului a precizat, referitor la punctaj, că procentul prin care statul reușește să atragă mai mulți bani în România e un element important de analiză, care nu e unicul.
„Nu există un punctaj…Există în ordonanță, dar pornind nu doar de la ordonanță, există o legislație europeană foarte clară pe zona de achiziții militare și mecanismul SAFE se bazează pe acele prevederi legale și, sigur, acelea au fost completate de legislația românească, printre care și ordonanța despre care am vorbit, Ordonanța 62. Există acolo clar toate criteriile și, sigur, procentul prin care noi reușim să atragem mai mulți bani în România e un element important de analiză, dar nu e singurul. Până la urmă vorbim de dezvoltarea capabilităților industriale la nivelul României și la nivel european, dar vorbim și în același timp de dotări de echipamente și de o livrare într-un termen destul de scurt”, a spus Mihai Jurca.
Potrivit demnitarului, contractele care nu sunt finalizate la timp nu se contractează sau nu se angajează ca și credit. Astfel, la fel ca și în PNRR, sumele care nu sunt contractate până în 2030, nu sunt consumate, vor fi sume care nu sunt retrase din acel credit.
Cazul DAMENÎntrebat punctual despre contractul de achiziționare a două nave de patrulare maritimă (OPV), în valoare de 700 milioane de euro, ministrul Radu Miruță a explicat că prețul propus este influențat de dotări.
Întrebarea a venit în contextul în care, potrivit informațiilor din piață, DAMEN ar putea produce la Galați două astfel de nave cu aproximativ 500 de milioane de euro.
„Prețul este influențat de dotările navei respective. Există în criteriile operaționale pe care Ministerul Apărării le-a transmis, detaliat, linie cu linie, ce tip de dotare este necesară pentru nava pe care Ministerul Apărării are de gând să o achiziționeze și de-acolo se poate compune corectitudinea prețului. (…) Sunt niște caracteristici care au legătură cu lungime, lățime, adâncime, tonaj, radare, tehnologie de tragere, lucrurile astea costă diferit de la opțiune la opțiune”, a explicat ministrul Apărării.
Demnitarul a fost întrebat de asemenea în ce măsură șantierul din Mangalia – în insolvență în prezent, la care statul, prin Ministerul Economiei, deține pachetul de 51%, iar 49%, olandezii de la DAMEN – poate fi considerat eligibil.
„Nu se consideră eligibile șantiere, se consideră eligibile companii care au capacitate să producă. Așa cum am anunțat de la Ministerul Economiei, este o preocupare majoră ca Şantierul Naval Mangalia – 2 Mai să fie implicat în producerea componentelor navale”, a precizat Radu Miruță.
La o altă întrebare privind achiziția navelor de patrulare OPV, ministrul a fost rugat să confirme sau să infirme dacă acestea vor fi produse în România, pentru că, deși există un singur șantier pe care sunt construite nave militare, cel de la Galați, și este cel care produce activ navele militare și care le-ar putea produce în timp util pentru programul SAFE, există informația că MApN nu va semna contractul cu acest șantier și că nici nu va accept o ofertă. Dacă ne puteți confirma sau infirma.
„Nu este o opțiune din partea MApN, Cancelariei, MAI, dacă semnează cu o firmă care are codul fiscal 123 sau 321. Se vor stabili niște criterii operaționale, se vor stabili niște criterii de localizare și se va lua o decizie în acest grup de lucru al statului român cu privire la suma acestor criterii, care trebuie îndeplinite de toată lumea care beneficiază, mă rog, de capacități de producție”, a conchis ministru Radu Miruță.
Care sunt avantajele SAFEPentru a beneficia de această finanțare acordată de Comisia Europeană prin Instrumentul SAFE, România a elaborat Planul național de investiții în industria europeană de apărare, iar în 21 noiembrie 2025 acesta a fost aprobat în reuniunea GLI SAFE.
„Obiectivul principal pe care noi îl avem, prin programul și planul pe care l-am depus, este să dezvoltăm industria românească de apărare”, a mai spus șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca.
Potrivit datelor oficiale, prin adoptarea SAFE, Uniunea Europeană a stabilit un nou instrument financiar, garantat din fondurile comunitare, prin care acordă sprijin statelor membre care doresc sa investească în industria de apărare prin achiziții publice comune axate pe capabilitățile prioritare din domeniul militar, capabilități și infrastructură de uz dual.
Sprijinul financiar acordat statelor membre UE prin intermediul SAFE se ridică la suma totală de 150 miliarde EUR. având ca obiectiv finanțarea de investiții urgente și la scară largă în baza industrială și tehnologică de apărare europeană (EDTIB), cu scopul de a stimula capacitatea de producție a statelor membre UE și a remedia lacunele actuale în materie de capabilități. Scopul final al acestor investiții este consolidarea gradului general de pregătire pentru apărare al UE.
Finanțarea prin SAFE este disponibilă pentru perioada 2026-2030 și oferă împrumuturi cu maturitate maximă de 45 de ani și o perioadă de grație de 10 ani, având o dobândă redusă (maximum 3%). Astfel, România va începe rambursarea acestor sume abia din 2035, într-un interval de 30 de ani.
Principala condiție pentru accesarea finanțării prin SAFE este realizarea achizițiilor publice comune cu cel puțin încă un stat participant (stat membru UE, SEE-AELS sau Ucraina).
În mod excepțional, SAFE permite și achiziții care implică un singur stat membru, însă doar pentru o perioadă limitată de timp – cu condiția încheierii contractului de achiziție până în luna mai 2026.
O altă cerință importantă pentru eligibilitatea achizițiilor în cadrul SAFE este ca cel puțin 65% din costul estimat al produsului final să fie reprezentat de componente provenite din statele participante.
„Eu nu am văzut aceste critici – nu neg că ar fi existat – însă este foarte ușor pentru oricine urmărește conferința să vadă că România a fost prezentă cu rol de vorbitor în câteva paneluri foarte importante, unde noi am prezentat perspectiva noastră împreună, am avut mai multe discuții și cu mediul de afaceri. Sigur că nu te duci ca ministru la Davos ca să închizi acolo acorduri comerciale, pentru că astea, până la urmă, sunt niște acorduri care privesc acorduri între companiile de acasă, dar, trebuie să fie foarte clar că noi suntem și într-o competiție globală de atenție, într-o competiție globală de încredere”, a declarat Oana Țoiu la B1.
Ministra de Externe a precizat că este foarte important ca România să fie poziționată în mediul de afaceri internațional, pentru că există multe semne de întrebare cu privire la destinația mediului de afaceri. Țoiu a mai punctat și că multe țări vor să fie „din ce în ce mai atractive pentru investiții” și să-și prezinte avantajele.
„Creșterea economică pe care România a avut-o de-a lungul timpului este una, dar și reziliența noastră în perioade complicate. Poziționarea noastră geografică de asemenea este foarte importantă”, a declarat Ministra de Externe.
Ministra a punctat că România încearcă să aibă o poziție cât mai activă pe plan internațional, afirmând totodată și că îndeamnă companiile românești să abordeze misiunile MAE în străinătate.
„Încercăm să fim din ce în ce mai prezenți în mediul internațional, încercăm să fim din ce în ce mai prezenți și în conferințele cu miză economică. O discuție pe care o am cu fiecare dintre ambasadorii noștri, când stau de vorbă cu ei, ține de planul pe acest an și anii viitori, de sprijin al companiilor care vor să abordeze țările în care aceștia sunt prezenți și cu această ocazie și încurajez companiile din România să abordeze misiunile noastre din străinătate, cerându-le, practic – ceea ce este în datoria lor – să le fie alături în acest proces”, a declarat Oana Țoiu.
Reamintim că delegația României la Davos a fost formată din ministra de Externe, Oana Țoiu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, precum și consilierul prezidențial Radu Burnete, fiind și cea mai mare delegație guvernamentală din ultimii ani.
Cu toate acestea, voci din politică, precum Sorin Grindeanu sau Mihai Fifor, au acuzat că România este slab reprezentată pe plan internațional.
„Handbalul românesc își ia rămas-bun de la una dintre marile sale campioane. Maria Scheip-Constantinescu, triplă campioană mondială și multiplă campioană națională, s-a stins din viață”, a anunțat luni Federația Română de Handbal printr-un mesaj publicat pe rețele de socializare.
Alături de echipa națională, Maria Scheip-Constantinescu a devenit campioană mondială în 1956, 1960 și 1962.
În plan intern, sportiva a evoluat pentru Progresul Brașov și Rapid București, echipe cu care a obținut multiple titluri naționale și trofee europene. Cea mai importantă performanță a fost câștigarea Cupei Campionilor Europeni în 1964 alături de Rapid.
„După încheierea carierei sportive, și-a dedicat viața formării tinerelor generații, activând ca profesor de educație fizică până în anul 1990. În 2009, i-au fost recunoscute meritele prin acordarea Ordinului „Meritul Sportiv”, clasa I”, se mai arată în mesajul de pe Facebook.
Federația Română de Handbal a transmis condoleanțe familiei și celor apropiați și anunță că înmormântarea va avea loc marți, la ora 12:00, la Cimitirul Bellu.
Ministra Oana Țoiu a fost întrebată luni seara la B1 TV dacă crede că există o dorință a românilor ca România să facă parte din această Consiliul pentru Pace.
„România a făcut deja un sondaj în ceea ce privește direcția de politică externă. Alegerile prezidențiale sunt un asemenea sondaj. În ceea ce privește Consiliul pentru Pace, board-ul pentru Pace, sunt câteva țări care au fost invitate. România este printre ele și, sigur că ne-am bucurat în momentul în care am văzut invitația președintelui Donald Trump ca România să ia parte la acest format. Este, de altfel, o recunoaștere implicită a aportului pe care România l-a avut în regiune. Suntem una dintre puținele țări din lume care avem relații diplomatice neîntrerupte atât cu Israel, cât și cu Palestina. În ceea ce privește poziția României în acest moment, noi suntem pregătiți să contribuim în continuare la procesul de pace și de reconstrucție în viitor”, a spus Oana Țoiu.
Ea susține însă că invitația adresată privește și o etapă viitoare.
„Invitația, așa cum a fost transmisă de Statele Unite ale Americii, privește și o etapă viitoare, care are un potențial dincolo de conflictul din fâșia Gaza. Și aici, pentru că bună parte din misiunea prezentată este similară cu o parte a misiunii pentru care există Organizația Națiunilor Unite, sunt mai multe țări, printre care și România, care am cerut clarificări și o punte de dialog cu Statele Unite ale Americii, astfel încât să clarificăm pașii juridici viitor. Pentru că România este o țară care odată ce își ia angajamentul formal, trebuie să respecte acest angajament”, a adăugat Oana Țoiu.
Un sondaj realizat de Grupul de Studii Avangarde arată că 44% dintre români cred că România ar fi trebuit să se alăture Consiliului pentru Pace propus de președintele Donald Trump.
„Davosul nu a fost pe agenda președinților României în general. Este un moment important, ca treptat, în viitorii ani din mandat, să ajungă Davos și pe agenda diplomației economice la cel mai înalt nivel. Sigur că întotdeauna prezența președintelui dă o greutate foarte mare, atât agenda țării care vrea să fie reprezentate, cât și a conversațiilor care au loc acolo”, a spus Țoiu, luni la B1 TV.
Ministrul a motivat absența președintelui de la Forumului de la Davos, declarând: „În același timp, suntem într-un moment în care și agenda internă are nevoie de președinte, așa cum ați văzut, au mai venit de la coaliție. Sigur că din perspectiva ministrului de externe, noi ne uităm la reprezentarea externă, însă acesta este rolul președintelui, să cântărească unde este prezența dumnealui, într-un anume moment, cea mai importantă”.
Despre activitatea președintelui Nicușor Dan, Țoiu a mai spus: „ Președintele este cât se poate de prezent în cadrul internațional. Probabil că dacă cineva ar face o analiză neutră a numărului deplasări, de prezență în ședințele de lucru, în formatele în care se iau decizii, fie că vorbim de NATO, fie că vorbim de Consiliu, față de numărul de zile de mandat, e destul de clar că președintele României în acest moment este o prezență activă în politica externă”, punctând că anul acesta România va găzdui summit-ul B9 la București, un forum regional important pentru securitate și influență politică în regiune.
Conform documentului propus, prețul unei călătorii metropolitane cu STB ar urma să crească de la 3 lei la 5 lei, o majorare de aproximativ 66%. Același proiect include și tarife noi pentru titlurile multiple sau abonamentele pe timp determinat: două călătorii/90 minute ar urma să coste 10 lei, zece călătorii 40 de lei, iar abonamentul metropolitan de 24 de ore ar crește la 14 lei față de 8 lei în prezent.
De asemenea, abonamentele pe perioade mai lungi ar urma să fie actualizate astfel:
Tarifele pentru călătoriile care combină mijloacele STB cu metroul sunt, de asemenea, vizate pentru ajustare în proiect.
Amenda pentru mersul fără bilet, majorată
Pe lângă tarifele mai mari, propunerea include și o majorare a amenzii pentru cei prinși fără bilet sau abonament valabil. Conform variantei vehiculate în documentul de proiect, pentru o călătorie la tarif special sau fără titlu de călătorie valabil, contravenția ar putea ajunge la 200 de lei – semnificativ mai mare decât sancțiunile actuale.
Acest nivel de amendă este conceput pentru a descuraja fenomenul călătoriilor neplătite, în contextul în care transportul public se confruntă cu pierderi financiare și nevoie de fonduri pentru funcționare și modernizare.
De când se aplică noile tarife și sancțiuniProiectul de hotărâre urmează să fie pus în dezbatere și supus votului în ședința Consiliului General din 29 ianuarie 2026. Dacă va fi aprobat, noile tarife și sancțiuni vor intra în vigoare după publicarea hotărârii în Monitorul Oficial și notificările oficiale către STB.
Autoritățile susțin că această revizuire tarifară răspunde creșterii costurilor operaționale, a inflației și a necesității de finanțare a serviciului de transport public, dar recunosc că măsurile pot fi nepopulare în rândul călătorilor.
Pentru cei care folosesc zilnic transportul în comun, schimbările în tarife și sancțiuni pot însemna costuri semnificativ mai mari pe termen lung, dar și un risc financiar mai mare în cazul în care se urcă în mijloacele de transport fără un bilet sau abonament valid.
Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, face, în perioada 27-28 ianuarie, o vizită oficială în Germania, la invitația omologului său, cancelarul federal Friedrich Merz.
Ilie Bolojan se va întâlni cu Friedrich Merz, alături de care va susține o conferiță comună de presă.
De asemenea, șeful Executivului se va întâlni cu vicepreședintele Parlamentului Federal (Bundestag), Andrea Lindholz, cu liderul Grupului Parlamentar CDU, Jens Spahn, și cu președintele Fundației Konrad Adenauer, Annegret Kramp-Karrenbauer.
Potrivit unui comunicat al Guvernului, agenda vizitei cuprinde întâlniri cu președintele Camerei Germane de Comerț și Industrie, Peter Adrian, și cu directorul general al Federației Industriilor din Germania, Tanja Gönner.
Totodată, premierul va avea o întrevedere cu președintele Consiliului Central al Evreilor din Germania, Josef Schuster, în contextul marcării, la data de 27 ianuarie, a Zilei Internaționale de Comemorare a Holocaustului și de eliberare a lagărului de concentrare Auschwitz-Birkenau.
Premierul va vizita Memorialul Evreilor Uciși în Europa și va avea o întrevedere cu directorul Fundației Memorialului Evreilor Uciși din Europa, Uwe Neumärker.
De asemenea, la Ambasada României în Germania, șeful Guvernului va discuta cu reprzentanți ai comunității românești.
Românii constituie a patra cea mai numeroasă comunitate de străini din Germania, cu aproximativ 910.000 de persoane. Peste 90.000 dintre aceștia au primit cetățenie germană. Lor li se adaugă cei aproximativ 500.000 etnici germani originari din România, bine integrați în Germania.
Cel mai important partener comercial al RomânieiGuvernul arată că vizita premierului se înscrie în cadrul relației excelente dintre România și Germania care, deși nu se întemeiază formal pe un Parteneriat Strategic propriu-zis, are caracter strategic și pune accent pe domenii de interes actuale și de perspectivă.
Germania este cel mai important partener comercial al României, cu o pondere de peste 20% din totalul exporturilor românești, precum și principalul investitor în economia românească. În 2024, schimburile comerciale bilaterale a fost de circa 42 miliarde euro, din care exporturi – 19 miliarde și importuri- 23 miliarde euro.
De asemenea, la finele anului 2024, Germania era principalul investitor străin în economia românească, menținându-și poziția dominantă. Firmele rezidente în Germania dețin în România investiții de peste 18,66 miliarde euro, reprezentând aproape 15% din soldul total al investițiilor străine directe.
Din delegația care îl va însoți pe premier vor face parte deputatul Ovidiu Ganț, viceprim-ministrul, ministrul apărării naționale, Radu Miruță, șeful Cancelariei Prim-ministrului, Mihai Jurca, Șeful Statului Major al Apărării, Gheorghiță Vlad, secretarul de stat în Cancelaria Prim-ministrului, Dragoș Hotea, și consilierul de stat în Cancelaria Prim-ministrului, Raul Gutin.
„Am avut astăzi o întâlnire aplicată cu asociațiile de pacienți. Un dialog necesar, ancorat în realitățile din sistem și în experiența directă a celor care îl folosesc zi de zi. Am căutat împreună soluții pentru situațiile în care regulile au ajuns să funcționeze împotriva pacientului, nu în favoarea lui”, a transmis ministrul Sănătății, luni, printr-o postare pe Facebook.
Alexandru Rogobete a transmis, într-o postare publicată pe Facebook, că a avut o întâlnire de lucru cu reprezentanții asociațiilor de pacienți, în cadrul căreia au fost analizate situații în care birocrația afectează pacienții.
„Un exemplu concret este spitalizarea de zi pentru pacienții cu diabet, utilizată doar pentru ridicarea consumabilelor pentru pompe și senzori de insulină. Oameni care vin cu bilet de trimitere, sunt internați pentru o zi și petrec ore întregi pe holurile spitalelor pentru o procedură strict administrativă”, se arată în mesajul publicat, luni, pe Facebook de ministrul Rogobete, care a adăugat: „Asta nu înseamnă îngrijire medicală. Înseamnă birocrație care consumă timp, energie și încredere”.
Printre soluțiile propuse se numără eliberarea senzorilor și a consumabilelor pentru pacienții cu diabet printr-un circuit deschis, cu implicarea medicului doar când demersul este necesar.
De asemenea, ministrul a atras atenția asupra aplicării rigide a codurilor de boală, care, în unele cazuri, creează diferențe nejustificate între pacienți.
Măsuri pentru pacienții cronici„Clasificările sunt necesare, dar nu trebuie să creeze diferențe nejustificate între pacienți. În practică, trebuie să conteze nevoia reală de îngrijire. De aceea, susțin o abordare mai coerentă și mai simplă: delimitare clară între boala acută și boala cronică, iar afecțiunile cronice să fie tratate unitar, cu aceleași reguli și aceleași drepturi”, a transmis ministrul.
Totodată, acesta a anunțat că susține eliminarea biletului de trimitere pentru spitalizarea de zi în cazul pacienților cronici deja diagnosticați.
„Un punct important este și eliminarea biletului de trimitere pentru spitalizarea de zi în cazul pacienților cronici deja diagnosticați și monitorizați, inclusiv în boli grave precum scleroza multiplă. Acolo unde nu aduce valoare medicală, această etapă trebuie eliminată”, se arată în postare ministrului.
Ministrul a mai precizat că este avută în vedere introducerea unor pachete de analize în ambulatoriu, adaptate bolilor cronice, pentru a evita internările administrative inutile.
Reacția ministrului Justiției vine după ce un deținut turc a evadat de la Rahova. Acesta a beneficiat de permisie în perioada 23-26 ianuarie și nu a mai revenit în penitenciar. Radu Marinescu spune că astefl de cazuri sunt rare.
„Un deținut condamnat pentru omor calificat, care executase 10 ani din pedeapsă și trecuse prin evaluări și modificări succesive ale regimului de executare, aflat în permisiune de părăsire a penitenciarului, nu s-a mai reîntors în penitenciar. Statisticile arată ca o astfel de situație este foarte rară, un caz sau două raportat la mii de permisiuni acordate (ca formă de justiție restaurativă, o tranziție în revenirea în societate a deținutului la data eliberării)”, a scris luni pe Facebook Radu Marinescu.
Chiar și un singur caz necesită investigație promptă, susține ministrul, care anunță că a trimis corpul de control la Rahova.
Drone pentru monitorizarea închisorilorAcesta adaugă că, pentru prevenirea unor astfel de cazuri, cheia poate fi în utilizarea tehnologiei în sistemul penitenciar.
Marinescu spune că a solicitat bugetarea în acest an a achiziției de 6.000 de brățări electronice care vor permite monitorizarea inclusiv a celor care primesc asemenea permisiuni.
De asemenea, ministrul spune că a cerut ANP să analizeze ca în monitorizarea perimetrelor de detenție sau a celor de lucru exterior ale deținuților să fie utilizate drone si sisteme de IA.
„Tot instrumente de IA trebuie să sprijine personalul de specialitate în evaluarea deținuților în vederea acordării de recompense, inclusiv pentru depistarea unor riscuri”, adaugă ministrul.
Penitenciarul Rahova a anunțat că luni, în jurul orei 10.05, s-a constatat că deținutul Atash Abdullah, în vârstă de 45 de ani, fără antecedente penale, condamnat definitiv la o pedeapsă privativă de libertate de 22 de ani și 10 luni de închisoare pentru omor calificat, aflat în regim semi-deschis, încarcerat în penitenciarul București – Rrahova, nu s-a întors din permisiunea de ieșire din penitenciar acordată la ora stabilită.
