Capitala Ucrainei, Kiev, a fost vizată de de rachete balistice, iar șeful administrației militare, Tymur Tkachenko a cerut populației să rămână în adăposturi până la ridicarea alertei aeriene, potrivit The Kyiv Independent.
Guvernatorul regional al regiunii Kiev, Mykola Kalashnyk a anunțat că atacurile s-au soldat cu două persoane care și-au pierdut viața și alte cinci care au fost rănite.
Kalashnyk a precizat că în raionul Brovary două persoane au fost ucise și patru rănite, iar în orașul Vîshhorod o altă persoană a fost rănită.
Atacuri au fost raportate și în Zaporojie unde patru civili, printre care doi copii, au fost răniți, potrivit șefului administrației militare regionale Ivan Fedorov. În plus, o lucintă a fost incendiată în urma atacurilor.
În cursul nopții, alerte de raid aerian au fost emise în numeroase regiuni ale Ucrainei, printre care Kiev, Cerkasî, Sumî și Cernihiv, în timp ce sistemele de apărare aeriană au fost activate pentru respingerea atacurilor.
Într-un comunicat, compania a informat vineri că a lansat în Statele Unite și Canada funcția pilot Chemistry, bazată pe inteligență artificială. Aceasta oferă utilizatorilor recomandări zilnice de profiluri în funcție de interesele lor, notează EFE.
„Prin întrebări și răspunsuri și prin funcții opționale precum «CameraRoll Scan», Tinder poate înțelege mai bine personalitatea ta, stilul tău și ceea ce contează pentru tine, pentru a oferi match-uri mai relevante”, a precizat compania.
Astfel, Chemistry analizează tipare din galeriile foto pe care utilizatorii le distribuie în aplicație și oferă altor utilizatori informații despre interesele, stilul de viață sau personalitatea acestora.
Tinder oferă posibilitatea de a cunoaște mai bine un „match”
Pe de altă parte, Tinder va lansa o nouă inițiativă numită Tinder Connect, care permite integrarea mai multor aplicații în profilul utilizatorilor, în afară de Spotify.
De exemplu, utilizatorii vor putea include date din platforme precum Duolingo pentru a-și arăta interesele, de la învățarea limbilor străine până la gastronomie, facilitând astfel conversațiile.
În plus, aplicația va introduce și funcții bazate pe inteligență artificială, precum Photo Enhance sau Visual Interests, care vor îmbunătăți calitatea fotografiilor încărcate în profil.
Aplicația va redesena și Music Mode „pentru a facilita conexiunile prin gusturi muzicale comune” și va introduce Astrology Mode, un instrument care va permite conectarea utilizatorilor în funcție de compatibilitatea astrologică.
Totodată, Tinder va testa o funcție nouă, aflată în fază beta, pentru descoperirea de evenimente fizice și pentru a facilita întâlnirile în afara aplicației, începând din Los Angeles. Utilizatorii verificați vor avea și posibilitatea de a participa la întâlniri rapide prin video.
Securitatea, o prioritateCompania va consolida și instrumentele de siguranță, cu îmbunătățiri aduse funcțiilor „Ești sigur?” și „Te deranjează asta?”, care detectează mesajele nepotrivite sau ofensatoare.
„Construim experiența Tinder alături de o generație care își dorește ca flirtul online să fie mai autentic, fără presiune și să merite cu adevărat timpul lor”, a declarat Spencer Rascoff, directorul executiv al Match Group și Tinder.
Rascoff a subliniat că aplicația „extinde modalitățile prin care oamenii pot începe o conexiune”, prin formate și experiențe în lumea reală și prin profiluri mai personalizate.
„Folosim inteligența artificială pentru a descoperi conexiuni mai relevante și continuăm să ridicăm standardele în materie de siguranță”, a adăugat acesta.
Din februarie anul acesta, Penaeus aztecus figurează pe lista denumirilor comerciale pentru speciile de pescuit și acvacultură acceptate în Spania. În regiunea Catalonia, autoritățile permit pescuitul profesionist al acestei specii ca metodă de control al extinderii sale.
Zona sa de distribuție naturală se întinde de la Massachusetts până în Golful Mexic și nord-vestul peninsulei Yucatán. Deocamdată, specia nu este clasificată drept specie exotică invazivă în Spania, unde este considerată deja stabilită în zone precum Delta Ebrului și Mar Menor. Acolo împarte habitatul cu crevetele autohton Penaeus kerathurus.
Cum a ajuns în Marea MediteranăPotrivit experților consultați de EFEverde, principala ipoteză este că specia a ajuns în Mediterană prin apa de balast a navelor. Nu sunt însă excluse și alte posibilități, precum eliberări intenționate sau scăpări din instalații de acvacultură.
După sosirea în Mediterană, specia s-a răspândit „în mod natural și logic pentru astfel de organisme, care se dezvoltă mai bine în zone de estuar și la temperaturi de aproximativ 28 °C”, a explicat cercetătorul Ricardo Santos-Bethencourt, de la Institut de Ciències del Mar.
După prima identificare în Turcia, în 2009, prezența speciei a fost confirmată în Golful Lyonului și apoi s-a extins către vestul Mediteranei. În 2022, un pescar a semnalat prezența acesteia în apropiere de Barcelona, iar ulterior a fost observată în Delta Ebrului.
De acolo, specia a continuat să se extindă către sud, ajungând în Comunitatea Valenciană, unde în 2023 a fost identificată în zone din Alicante și Cullera, precum și în regiunea Murcia.
Cel mai recent „avistament” ar fi avut loc în Malaga, deși acest lucru nu a fost încă confirmat. Cercetătorii au primit, pentru moment, doar fotografii trimise de pescari.
Reprezintă un pericol pentru crevetele autohton?Singura specie locală cu care ar putea intra în competiție este Penaeus kerathurus, însă nu se știe încă dacă noua specie reprezintă o amenințare reală.
Potrivit cercetătorilor, crevetele brun nu este prădător pentru specia autohtonă și nici nu intră direct în competiție cu aceasta. Totuși, dacă temperatura apei va crește prea mult, specia venită din Atlantic ar putea câștiga teren, deoarece este mai bine adaptată la ape calde.
Există însă și un posibil avantaj pentru specia locală. Crevetele mediteranean își depune ouăle în principal primăvara, în timp ce, în cazul crevetelui brun, reproducerea pare să aibă loc spre sfârșitul verii și toamna.
În zona sa de origine, maturizarea are loc în același timp cu cea a speciei mediteraneene, însă în Mediterană cercetătorii au observat femele aflate în stadii avansate de maturitate în timpul toamnei. Aceasta ar putea fi o adaptare la noile condiții și ar reduce competiția directă între cele două specii.
„Speciile se deplasează, ajung într-o zonă, se dezvoltă, iar odată ce se stabilesc, nu mai pot fi eliminate. Trebuie să monitorizăm pescuitul și să vedem dacă poate afecta speciile locale”, a avertizat Santos-Bethencourt.
Cum poate fi diferențiată speciaPotrivit specialiștilor, cele două specii pot fi distinse relativ ușor. Crevetele brun este mai deschis la culoare decât cel mediteranean, care are pete cu nuanțe de maro închis și este, de asemenea, mai mare.
În ceea ce privește gustul, cercetătorii spun că specia venită din Atlantic nu are aroma la fel de intensă ca cea locală, iar carnea este mai tare și mai puțin delicată.
În Catalonia, Generalitat de Catalunya consideră că pescuitul profesionist al crevetelui brun este „singura metodă eficientă” pentru a controla extinderea speciei, așa cum s-a întâmplat și în cazul crabului albastru.
Din 2023 s-a observat o creștere puternică a cantităților aduse în piețele de pește, însă cercetătorii spun că acest lucru se datorează mai ales faptului că specia este identificată mai ușor, nu neapărat unei creșteri accelerate a populației.
În acest an, în Catalonia au fost pescuite peste 11.000 de kilograme de crevete mediteranean, comparativ cu aproximativ 580 de kilograme de crevete brun.
O expansiune clară către vestÎn prezent, specia este considerată stabilită în zone precum Delta Ebrului și Mar Menor, unde temperaturile ridicate și salinitatea moderată favorizează ciclul său de viață.
Cercetătorii de la Instituto de Ciencias Marinas de Andalucía analizează și posibilele observații din Malaga.
Potrivit specialiștilor, prezența acestei specii pe coastele Spaniei confirmă o extindere progresivă către vest în întregul bazin mediteranean, probabil prin intermediul curentului nordic din Golful Lyonului.
Introducerea acestui crustaceu ridică îngrijorări ecologice, deoarece ocupă același tip de habitat ca specia locală și preferă medii similare, precum estuarele și fundurile mâloase.
În Marea Ionică, pescarii au observat deja că specia venită din Atlantic a împins crevetele autohton către zone mai marginale.
În acest context, cercetătorii lucrează în cadrul proiectului științific InvaTropic, care urmărește anticiparea sosirii speciilor africane și a altor organisme non-native în sudul Peninsulei Iberice, precum și studierea efectelor tropicalizării asupra ecosistemelor costiere.
Conform legislației care reglementează Catalogul spaniol al speciilor exotice invazive, acestea sunt acele organisme introduse sau stabilite într-un ecosistem natural sau seminatural care pot provoca schimbări și pot reprezenta o amenințare pentru biodiversitatea locală, fie prin comportamentul lor invaziv, fie prin riscul de contaminare genetică.
Potrivit Statului Major Interarme al Coreei de Sud, proiectilul a fost lansat către mare de pe teritoriul Coreei de Nord, însă nu au precizat imediat dacă arma lansată a fost o rachetă balistică sau distanța parcursă de aceasta, relatează Associated Press.
Și autoritățile japoneze au anunțat că proiectilul ar fi căzut în mare, iar conform informațiilor transmise de NHK, citat de Reuters, obiectul ar fi căzut în afara zonei economice exclusive a Japoniei.
Lansarea are loc pe fondul exercițiilor Freedom Shield. Operațiunea este programată între 9 și 19 martie și implică peste 18.000 de soldați sud-coreeni și americani. Potrivit armatelor respective, exercițiul va fi defensiv și include scenarii de descurajare legate de programul nuclear nord-coreean.
Regimul de la Phenian critică frecvent aceste exerciții, pe care le consideră repetiții pentru o posibilă agresiune militară, ultimele comentarii fiind făcute Kim Yo Jong, de sora lui Kim Jong Un, liderul suprem al Coreei de Nord. Aceasta a punctat că exercițiile reprezintă o continuare a „politicii ostile” față de Phenian.
În urma celor 19 tururi ale cursei Sprint, George Russell a trecut primul linia de sosire, însă victoria a fost la limită, cu Charles Leclerc reușind o recuperare spectaculoasă de pe locul 6 în calificări până pe locul 2 în cursă. Pe locul al treilea s-a clasat Lewis Hamilton.
Restul clasamentului care punctează a fost completat de campionul en titre, Lando Norris (McLaren), pe locul al patrulea și Kimi Antonelli (Mercedes), care a căzut pe locul al cincilea. Iar locurile șase, șapte și opt au fost ocupate de de Oscar Piastri (McLaren), Liam Lawson (Racing Bulls) și Oliver Bearman (Haas).
În calificările de vineri, George Russell a stabilit cel mai rapid timp în calificări (1:31.520), fiind urmat îndeaproape de tânărul său coechipier, Kimi Antonelli (1:31.809). A doua linie a grilei a fost ocupată de Norris și Hamilton care s-au aflat la peste jumătate de secundă de lider. Piastri și Leclerc au pronti de pe locurile cinci și șase, iar în spatele lor s-au clasat Pierre Gasly (Alpine) și Max Verstappen (Red Bull).
Calificările pentru cursă se vor desfășura sâmbătă de la ora 09:00, iar Grand Prix-ul va avea loc duminică de la ora 09:00.
Vineri, Trump a precizat că SUA nu au nevoie de sprijinul Ucrainei în interceptarea dronelor iraniene.
„Nu avem nevoie de ajutorul lor în ceea ce privește apărarea împotriva dronelor. Știm mai multe despre drone decât oricine. De fapt, avem cele mai bune drone din lume”, a declarat Trump, într-un interviu pentru Fox News Radio.
Comentând declarațiile date de președintele SUA, Zelenski a precizat că „retorica este doar retorică”, adăugând că „cel mai important este că noi știm ce facem”, le-a spus el jurnaliștilor, în timpul vizitei sale în Franța, potrivit European Pravda.
Vineri, Bloomberg titra că Statele Unite vor trimite în Orientul Mijlociu 10.000 de drone interceptoare dezvoltate în Ucraina.
Secretarul General al Armatei SUA, Dan Driscoll, a declarat că decizia a fost luată pentru a respinge atacurile iraniene fără a recurge la sisteme de apărare anti-rachetă mai scumpe.
În cadrul interviului său, Trump a precizat că SUA sprijină Kievul în războiul cu Rusia, dar și că primește, în schimb, fonduri pentru acest sprijin.
Președintele Volodimir Zelenski a precizat și el că este recunoscător pentru faptul că Ucraina are posibilitatea de a cumpăra din SUA echipamente militare.
„Suntem recunoscători față de Americani că încă avem oportunități de a cumpăra (n.r. –armament) prin intermediul PURL. Și ceea ce cumpărăm include și rachetele de apărare aeriană HIMARS și Patriot”, a declarat Zelenski.
„Prin plafonarea prețurilor la combustibili, Guvernul Ungariei protejează familiile și economia națională chiar și în perioada blocadei petroliere din Ucraina. Între timp, în sudul Transilvaniei, la stația MOL din Alvinci, litrul de motorină este cu 70 de forinți mai scump, iar cel de benzină 95 cu 62 de forinți mai scump decât în Ungaria”, a scris Németh, într-o postare pe Facebook.
Ziarul maghiar Ripost, – care a preluat mesajul oficialului din guvernul Orbán, membru al partidului Fidesz – notează: „este oficial că aceste consecințe ale exploziei prețului la petrol deja se simt în est, în special pentru cei care trăiesc aici și care pot alimenta cu un preț cu aproape 100 de forinți mai scump” (n.r. – 1,30 lei).
În fotografia publicată de Németh pe Facebook, surprinsă la o benzinărie în localitatea Vințu de Jos (n.r. – Alvinci), din Alba, arăta că un litru de benzină costă 8.63 lei, în timp ce litrul de motorină costă 8,89 lei.
Reamintim că, la începutul săptămânii, Guvernul maghiar a plafonat prețurile la combustibil. În Ungaria, un litru de benzină costă 595 de forinți, echivalentul a 7,72 de lei, în timp ce un litru de motorină costă 615 forinți, adică echivalentul a 7.98 lei.
Guvernul maghiar a luat decizia plafonării pentru a veni în sprijinul cetățenilor, dar și transportatorilor din Ungaria, în contextul creșterii prețurilor la combustibil, pe fondul crizei petroliere cauzată de întreruperea transportului de țiței rusesc prin conducta Drujba, de care Ungaria depindea, dar și pe fondul scumpirilor determinate de războiul din Golf.
Situația din România, incertăÎn ceea ce privește situația de la noi din țară, dacă joi, premierul Ilie Bolojan explica faptul că România nu poate interveni direct în scăderea prețurilor la carburanți, din cauza faptului că prețurile au crescut la nivel global, iar țara noastră importă două treimi din țiței și produse petroliere, vineri seara, ministrul Energiei, Bogdan Ivan a precizat că a transmis Guvernului un document intern de lucru pentru declanșarea unei stări de criză, în cazul în care prețurile la petrol cresc continuu.
„În situația în care avem o escaladare continuă a prețului carburanților, să avem tot cadrul legal prin care să putem interveni de îndată, ca și Guvern, pentru a declara situația de criză în domeniul energetic și pentru a putea să luăm măsuri care, pe o perioadă temporară, să poată să atenueze cât mai mult posibil efectul negativ asupra buzunarului românilor și asupra companiilor”, afirma Ivan la Digi24.
Deciziile SUA ar putea influența prețurile globaleÎn ceea ce privește evoluțiile din Iran, precizăm că SUA au ridicat temporar sancțiunile asupra petrolului rusesc aflat deja în tranzit. Derogarea de la sancțiuni este valabilă pe o perioadă de 30 de zile, însă în ceea ce privește tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz, atacurile asupra petrolierelor încă continuă, iar în ciuda faptului că firmele care transportă petrol cer escorte militare, SUA încă nu au luat această măsură, propriu-zis, ci doar afirmă că vor lua această decizie.
„România furnizează Ucrainei tehnica militară sovietică din depozite”, a declarat ambasadorul Rusiei în România, Lipaev, într-un interviu pentru TASS.
Potrivit oficialului rus, se cunosc cu siguranță detalii „despre transferul unui sistem de apărare antiaeriană Patriot. De asemenea, are loc livrarea de muniții de calibru sovietic/rus, produse în fabricile românești”, a acuzat Lipaev.
Ambasadorul Rusiei la București a declarat că livrările militare reprezintă o parte importantă a sprijinului pe care Guvernul României îl acordă Ucrainei, care ar fi în valoare de 1,5 miliarde de euro, acuză oficialul.
„Potrivit Consiliului Fiscal, sprijinul financiar acordat de România Ucrainei din februarie 2022 până în iunie 2025 a ajuns la 1,5 miliarde de euro. Este clar că o parte semnificativă din această sumă constă în provizii militare”, a menționat el.
România a oferit, într-adevăr Ucrainei sprijin militar, umanitar și financiar în valoare de 1,5 miliarde de euro, în perioada vizată. Europarlamentarul AUR, Gheorghe Piperea, este cel care a solicitat, în septembrie anul trecut, Consiliului Fiscal să analizeze efectele ajutoarelor financiare pe care Guvernul le-a acordat nu numai Ucrainei, ci și Moldovei.
Textul integral al interviului cu Vladimir Lipaev va fi publicat de Moscova sâmbătă, la ora 9:30.
Într-o postare publicată pe rețeaua sa, Truth Social, el susține că atacurile „au distrus complet fiecare țintă militară de pe Insula Kharg, bijuteria coroanei Iranului”.
„Acum câteva momente, la ordinul meu, Comandamentul Central al Statelor Unite a executat unul dintre cele mai puternice raiduri de bombardament din istoria Orientului Mijlociu și a distrus complet fiecare țintă MILITARĂ din bijuteria coroanei Iranului, Insula Kharg”, a scris Trump.
Acesta a adăugat că „din motive de decență, am ales să NU distrug infrastructura petrolieră de pe insulă”.
Trump a amenințat că își va reconsidera deciziaCu toate acestea, președintele SUA a amenințat că va reconsidera decizia imediat decizia dacă „Iranul sau oricine altcineva ar face ceva pentru a interfera cu trecerea liberă și sigură a navelor prin Strâmtoarea Ormuz”, se arată în postarea publicată pe Truth.
Acesta a încheiat mesajul cu aceeași somație pentru Iran, depunerea armelor.
„Armata Iranului și toți ceilalți implicați în acest regim terorist ar fi înțelepți să depună armele și să salveze ceea ce a mai rămas din țara lor, ceea ce nu este mult!”, a scris Trump.
Potrivit Sky News, Kharg este o insulă de dimensiuni mici, cu o lungime de aproximativ 8 km și o lățime de 4 km, situată în nordul Golfului Persic, în largul coastei Iranului.
De ce este atât de importantă această insulă?Insula găzduiește rezervoare importante de stocare, conducte și instalații de încărcare a cisternelor conectate la cele mai mari câmpuri petroliere ale Iranului.
Aceasta servește drept terminal principal pentru aproape toate exporturile de petrol, gestionând aproximativ 90 – 95% din exporturile Iranului.
Țițeiul iranian este încărcat în nave prin intermediul instalațiilor petroliere. Până astăzi, „bijuteria coroanei Teheranului” a rămas neafectată de atacurile SUA, dar și ale Israelului.
Pentru că veniturile din petrol finanțează o mare parte din guvernul și economia Iranului, insula este esențială din punct de vedere economic.
De asemenea, este o țintă strategică și militară majoră, deoarece perturbarea acesteia ar putea afecta grav economia Iranului și ar putea afecta prețurile globale ale petrolului.
Donald Trump a declarat, sâmbătă, că SUA au desfășurat „unul dintre cele mai puternice raiduri aeriene din istoria Orientului Mijlociu”. Într-o postare publicată pe Truth Social, el susține că atacurile „au distrus complet fiecare țintă militară de pe Insula Kharg, bijuteria coroanei Iranului”.
„Acum câteva momente, la ordinul meu, Comandamentul Central al Statelor Unite a executat unul dintre cele mai puternice raiduri de bombardament din istoria Orientului Mijlociu și a distrus complet fiecare țintă MILITARĂ din bijuteria coroanei Iranului, Insula Kharg”, a scris Trump.
Cinci avioane cisternă ale forțelor aeriene SUA, lovite de o rachetă iranianăO rachetă iraniană a lovit Baza Aeriană „Prince Sultan” din Arabia Saudită. În urma atacului, 5 avioane cisternă ale Forțelor Aeriene SUA au fost avariate. Avioanele se aflau la sol.
Potrivit Wall Street Journal, avioanele au fost avariate, însă nu au fost complet distruse, iar nicio persoană nu a fost rănită în timpul atacului.
Până acum, cel puțin șapte avioane cisternă ale SUA au fost avariate recent, afirmă sursa citată.
Gărzile Revoluționare Islamice afirmă că atacurile forțelor navale continuaGărzile Revoluționare Islamice ale Iranului afirmă că atacurile forțelor navale vor continua până când „teroriștii americani din regiune vor fi distruși”.
„Atacurile forțelor noastre navale vor continua până când toate bazele teroriste ale ameicane din regiune vor fi distruse”.
Ce conversații „nucleare” poartă Vladimir Putin cu Donald Trump la telefon: Rusia a propus SUA să mute uraniul îmbogățit al Iranului la Moscova. Ce a răspuns TrumpNu este prima oară când Rusia face asemenea propunere Americii, susțin jurnaliștii.
Într-o convorbire telefonică purtată cu președintele Donald Trump săptămâna aceasta, președintele rus Vladimir Putina propus transferul uraniului îmbogățit al Iranului în Rusia. Doar pentru ca SUA să oprească războiul împotriva Teheranului.
Petrolierul american atacat în Irak a fost lovit de ambarcațiuni fără pilotDin primele informații, petrolierul deținut de o companie americană care a fost atacat în apropierea Irakului, a fost lovit de ambarcațiuni fără pilot. Unul dintre marinari a murit în timpul atacului, iar SUA încă refuză cererile de escortă a navelor, în ciuda solicitărilor zilnice ale companiilor de transport care operează în Strâmtoarea Ormuz.
Qatarul emite ordine de evacuare temporară în anumite zoneMinisterul de Interne al Qatarului, a precizat, într-un comunicat, că „o serie de zone specificate” sunt evacuate. Potrivit ministerului, decizia evacuării locuitorilor a fost luată ca „ca măsură preventivă temporară, în interesul siguranței publice, până la dispariția amenințării”.
Într-o postare publicată pe X, ministerul a îndemnat „pe toată lumea să se bazeze pe surse oficiale pentru informații și să respecte instrucțiunile emise”, a precizat autoritatea din Quatar, citată de The Guardian.
Un martor a povestit pentru Reuters că explozii au putut fi auzite în Doha.
Forțele armate ale Quatarului au interceptat în mod regulat atacuri cu drone și rachete încă de la începerea războiului cu Iranul. Printre cele interceptate se află și o rachetă de croazieră, dar și două rachete balistice, interceptate ieri.
Atacul asupra petrolierului s-a petrecut, miercuri. Nava, numită „Safesea Vishnu”, a fost lovită de două ambarcațiuni fără echipaj, care erau încărcate cu explozibili. Explozia a fost violentă, iar babordul navei a fost cuprins de flăcări. Echipajul a avut la dispoziție un timp de reacție de doar câteva secunde, potrivit evaluării preliminare realizate de proprietarul și operatorul american al navei, notează Reuters.
„După ce am discutat cu câțiva dintre supraviețuitorii echipajului, atacul pare a fi unul deliberat și calculat”, arată un comunicat al companiei Safesea Group, cu sediul în New Jersey.
Nava „Safesea Vishnu”, arborată sub pavilionul Insulelor Marshall, era ancorată în portul irakian Khor Al Zubair. Erau realizate operațiuni de încărcare de la navă la navă, a unei cantități de 53.000 de tone metrice de naftă (n.r. – petrol brut) în momentul atacului.
Echipajul a părăsit în grabă nava cuprinsă în flăcări. Oamenii au sărit în apăÎn momentul atacului se aflau toți cei 28 de membri ai echipajului. Pentru că nu au avut timp să lanseze bărcile de salvare, aceștia au sărit în apă pentru a scăpa de nava cuprinsă de flăcări. Unul dintre marinari a murit, iar ceilalți 27 sunt în siguranță și primesc asistență din partea Ambasadei Indiei în Irak, potrivit comunicatului publicat de companie.
Se pare că petrolierul se înclină în apă, iar o echipă de salvare a fost trimisă pentru a stabiliza nava și a se asigura că mediul marin din jur este sigur.
„Acest atac trebuie să servească drept semnal de alarmă pentru guverne, autoritățile maritime și comunitatea internațională Culoarele comerciale nu ar trebui să devină zone de război”, e mai arată în comunicatul companiei Safesea. Cealaltă navă implicată implicată în transfer era Zefyros, vas aflat sub pavilionul Maltei. O rachetă a lovit nava în timpul atacului de miercuri noapte, potrivit directorului său din Grecia. Toți cei 23 de membri ai echipajului de la bord au fost evacuați în siguranță. Peste 20.000 de marinari, în pericol din cauza războiului Potrivit Consiliului Mondial al Transportului Maritim, aproximativ 20.000 de marinari aflați la bordul navelor care operează în regiune se confruntă cu „o situație de securitate periculoasă și extrem de incertă”. Cel puțin 16 petroliere și alte tipuri de nave au fost atacate în regiunea Golfului, încă de la începutul războiului dintre SUA, Israel și Iran. Alte câteva sute de nave au aruncat ancora din cauza amenințării Teheranului de a ataca navele aflate în Strâmtoarea Ormuz sau în apropierea acesteia, pe care se transportă aproximativ o cincime din petrolul mondial. Președintele SUA, Donald Trump, a precizat că Statele Unite sunt pregătite să escorteze petroliere prin Strâmtoarea Ormuz, atunci când va fi necesar, însă, până acum, Marina SUA a refuzat solicitările venite aproape zilnic făcute de companiile de transport maritim, precizând că riscul atacurilor este prea ridicat deocamdată, potrivit surselor familiare cu situația.
