„În fotbal mereu apar schimbări. Max și antrenorul au vrut foarte mult să vin aici. Ca jucător, vrei să fii unde ești dorit. Am urmărit Bayern toată viața și sunt extrem de încântat să încep”, a declarat jucătorul în conferința organizată de campioana Germaniei.
Întrebat despre numărul de meciuri pe care trebuie să le joace, atacantul a fost clar: „Sarcina mea e să joc și să ajut echipa să câștige. Nu contează câte meciuri joc, vreau să realizăm lucruri mari împreună cu clubul”.
Kompany a subliniat că Jackson este un jucător versatil, care poate juca alături de oricine în atac și care se va adapta rapid ritmului echipei.
„Suntem foarte flexibili în atac. El se potrivește perfect în profilul nostru și poate juca alături de oricine. Va juca un rol important în acest sezon. Prima fază este importantă pentru el, până la următoarea pauză internațională. E un atlet prin natura lui și nu va avea nevoie de mult timp să ajungă la 100%. Trebuie să ne asigurăm că îi construim ritmul. Sunt convins că vom reuși să scoatem ce e mai bun din el într-un timp scurt”, a spus Kompany.
Directorul sportiv Max Eberl a explicat că transferul a trecut prin momente tensionate, dar că a fost crucial că Jackson și-a dorit foarte mult să vină la Bayern: „Au fost 48 de ore intense, dar ne-am concentrat să facem transferul să se întâmple. Suntem foarte mulțumiți că Nicolas e acum aici”.
La finalul conferinței, Jackson a fost prezentat oficial cu tricoul cu numărul 11.
Articolul Nico Jackson prezentat oficial cu numărul 11 la FC Bayern: Abia aștept să încep apare prima dată în Mediafax.
Amenințările lui Donald Trump de anexare a Groenlandei au început să aibă efect: Danemarca alege sistemul franco-italian de apărare antiaeriană, în locul Patriot-ului american.
Presa internațională califică acest lucru drept „o victorie uriașă pentru Paris și o lovitură pentru Donald Trump” (politico).
Vineri, Ministerul Apărării din Danemarca a publicat un comunicat în care arată: „Forțele Armate Daneze construiesc o apărare antiaeriană terestră care poate proteja civilii, țintele militare și infrastructura critică de amenințările din aer.
Pentru sistemul cu rază lungă, va fi achiziționat SAMP/T, produs de Franța și Italia, în timp ce pentru sistemele cu rază medie se va alege între unul sau mai multe sisteme: NASAMS, produs de Norvegia, IRIS-T, produs de Germania, și VL MICA, produs de Franța”.
Unde duc politicile fiscale exagerate ale lui Trump și pretențiile sale teritorialeAceastă achiziție are și un simbolism anume, pentru că este primul test al disponibilității Europei de a limita achizițiile din SUA, ca reacție la lipsa de fiabilitate a lui Trump, la care se adaugă și repetatele amenințări ale acestuia de anexare a Groenlandei – o parte autonomă a Regatului Danemarcei.
Sébastien Lecornu, nou-numitul premier francez, înregistrează achiziția Danemarcei drept o victorie strălucită, mai ales că acesta a făcut un lobby puternic pentru sistemele de apărare franco-italiene pe vremea când era ministru al Internelor, promovându-le drept „mult mai bune” decât Patriot.
În afară de Franța și Italia, Danemarca este prima țară europeană care achiziționează sistemul SAMP/T (Sol-Air Moyenne Portée / Terrestre – Sol-Aer-Rază-Medie / Terestru), realizat de MBDA și Thales.
„Sistemele au fost selectate pe baza unei evaluări generale a factorilor operaționali, economici și strategici”, a precizat Ministerul danez al Apărării.
Costurile totale legate de achiziția și operarea sistemelor terestre de apărare antiaeriană și antirachetă sunt estimate la 58 miliarde de coroane (7,7 miliarde de euro).
Ce este sistemul SAMP/TSistemul SAMP/T este un sistem de rachete sol-aer cu rază medie și lungă, dezvoltat în comun de Franța și Italia, construit de consorțiul format din MBDA și Thales, Eurosam.
Sistemul SAMP/T folosește rachete Aster 30 și este conceput să apere atât forțe armate, cât și infrastructură critică, împotriva avioanelor, dronelor, rachetelor de croazieră și rachetelor balistice tactice.
Sistemul a fost dezvoltat între anii 1980 – 1990 de către Franța și Italia, prin consorțiul Eurosam. În deceniul următor au fost testate rachetele Aster 15 și Aster 30, concepute pentru apărarea navală și terestră.
Sistemul SAMP/T a intrat oficial în serviciu în Franța și Italia în 2008.
În funcție de variantă Aster, sistemul are o rază de acțiune de până la 100 – 120 km și are o altitudine maximă de interceptare de peste 20 km.
Poate fi montat ușor pe tancuri 8 x 8 și, de asemenea, poate fi ușor de dislocat. Este dotat cu radar Arabel multifuncțional 3D de la Thales.
În 2016, sistemul SAMP/T a fost trimis în Turcia de către cele două țări, pentru apărarea frontierei NATO de amenințările din Siria.
În 2023, Franța și Italia au trimis un sistem SAMP/T în Ucraina, ca parte a sprijinului european.
Există deja o versiune modernizată, numită SAMP/T NG (Noua Generație), dotată cu un radar mai performant (Kronos Grand Mobile High Power) și rachete Aster 30 Block NT, capabile să intercepteze rachete balistice cu rază medie.
Sistemul SAMP/T este considerat superior celui american. Acesta are costuri mai bune raportate la performanță, este mai mobil, mai flexibil și mai modern, față de Patriot, care e mai vechi și mai uzat.
Achiziționarea sa de către Danemarca este un semnal clar de independență față de SUA și de susținere a industriei europene de apărare.
Articolul Danemarca taxează dur politica lui Trump și alege să cumpere sistemul de apărare franco-italian, în locul celui american apare prima dată în Mediafax.
Nouă cazuri privind interferența străină sunt instrumentate de parchetul din Paris începând din octombrie 2023, potrivit Le Figaro.
Procurorul Laure Beccuau a declarat vineri, la BFMTV, că toate cazurile analizate privesc „Parisul și regiunea pariziană, deoarece alte cazuri au fost preluate de instanțe periferice”.
Procurorii analizează apariția unor simboluri și mesaje în zonele publice, legate de Israel, Gaza, Ucraina și Rusia.
„Unii sponsori au fost identificați (…) așa că suntem pe deplin convinși că aceste acte sunt operațiuni intenționate. De ce? Pentru că modul lor de operare este similar. Este vorba de persoane de origine străină care sosesc din Europa de Est și care stau pe teritoriul francez pentru scurt timp pentru a-și săvârși acțiunile. Uneori, fac fotografii cu ceea ce au făcut și le trimit peste granițe sponsorilor”, a explicat procurorul din Paris.
Unii dintre cei implicați în astfel de operațiuni au fost prinși și extrădați.
Articolul Interferențe străine în Franța. Procurorii din Paris au deschis nouă dosare apare prima dată în Mediafax.
âÎn perioada ianuarie-iulie 2025 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 17.226 milioane euro, comparativ cu 14.691 milioane euro în perioada ianuarie-iulie 2024.
În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 1.942 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 330 milioane euro, balanța veniturilor primare a consemnat un deficit mai mare cu 96 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 827 milioane euro.
Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat 4.269 milioane euro (comparativ cu 3.244 milioane euro în perioada ianuarie – iulie 2024), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au însumat valoarea netă de 2.339 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 1.930 milioane euro.
În perioada ianuarie – iulie 2025, datoria externă totală a crescut cu 15.264 milioane euro, până la 220.157 milioane euro.
În structură: datoria externă pe termen lung a însumat 171.099 milioane euro la 31 iulie 2025 (77,7 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 10,4 la sută față de 31 decembrie 2024; datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 iulie 2025 nivelul de 49.058 milioane euro (22,3 la sută din totalul datoriei externe), în scădere cu 1,7 la sută față de 31 decembrie 2024.
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 14,6 la sută în perioada ianuarie – iulie 2025, comparativ cu 19,6 la sută în anul 2024.
Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 31 iulie 2025 a fost de 5,6 luni, comparativ cu 5,7 luni la 31 decembrie 2024.
Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 iulie 2025 a fost de 100,4 la sută, comparativ cu 99,1 la sută la 31 decembrie 2024.
Articolul BNR: Datoria externă totală a crescut cu 15.264 milioane euro de la începutul anului apare prima dată în Mediafax.
Guvernatorul regiunii Leningrad, Alexander Drozdenko, a confirmat că incendiile declanșate la bordul unei nave și la o stație de pompare din portul Primorsk au fost stinse și a precizat că nu există risc de scurgere de produse petroliere.
Conform Reuters, atacul este primul de acest fel raportat asupra terminalului situat pe Golful Finlandei, în apropiere de Sankt Petersburg.
Drozdenko a declarat pe Telegram că peste 30 de drone au fost distruse de apărarea aeriană în regiune.
În total, Ministerul Apărării de la Moscova a anunțat interceptarea a 221 de drone ucrainene peste noapte, inclusiv nouă în zona Moscovei.
Autoritățile ruse nu au menționat explicit războiul din Ucraina, iar Kievul nu a comentat imediat.
Primorsk este un nod major pentru exporturile de petrol rusesc prin Marea Baltică, iar atacul vine pe fondul intensificării loviturilor ucrainene asupra infrastructurii energetice rusești în ultimele săptămâni.
Alte porturi importante, precum Ust-Luga și Novorossiisk, au fost vizate în mod repetat în lunile recente.
Din cauza atacurilor asupra rafinăriilor interne, Rusia a revizuit în creștere planurile de export de țiței din porturile occidentale la 2,1 milioane de barili pe zi în septembrie, cu 11% mai mult decât programarea inițială.
Incidentul a dus la suspendarea temporară a operațiunilor pe aeroportul Pulkovo din Sankt Petersburg vineri dimineață, potrivit agenției ruse de transport aerian Rosaviatsia.
Locuitorii din zonă și-au exprimat îngrijorarea pe rețelele sociale, relatând nopți nedormite și teamă după zgomotele exploziilor.
Articolul Atac cu drone la portul rusesc Primorsk, un hub important de export petrolier apare prima dată în Mediafax.
Instrumentele de inteligență artificială, precum ChatGPT, transformă profund modul în care elevii și studenții abordează învățarea, iar profesorii sunt obligați să regândească metodele de evaluare, potrivit unei analize publicate vineri de Associated Press (AP).
Analiza pornește de la o situație tot mai comună: temele pentru acasă, precum redactarea unui eseu despre condiția socială în opere literare studiate la clasă, sunt acum adesea rezolvate cu ajutorul AI-ului. ChatGPT oferă în câteva secunde idei, exemple, citate din text și chiar sugestii de structurare a eseului.
Temele se mută în clasă, de teamă că AI-ul le face acasăProfesorii intervievați de AP semnalează că trișatul atinge niveluri fără precedent, iar utilizarea AI-ului acasă este practic imposibil de controlat. „Nivelul de copiat a atins cote nemaivăzute. Este cel mai grav fenomen pe care l-am întâlnit în întreaga mea carieră”, consideră profesori cu peste 20 de ani de experiență, citați în analiză.
În Statele Unite, cei mai mulți dintre dascăli au reacționat adaptându-și metodele. Scrierea eseurilor se face tot mai mult în clasă, sub supraveghere, iar unii profesori aleg să integreze AI-ul ca instrument pedagogic, în loc să îl interzică.
Elevii intervievați spun că inteligența artificială este tentantă, iar limitele între ajutor și fraudă academică sunt neclare: „E trișat dacă folosesc ChatGPT ca să-mi fac un plan de eseu? Sau dacă mă ajută să-mi editez lucrarea?”
Universitățile încep să traseze limiteConfuzia crește din cauza lipsei unor reguli clare. De cele mai multe ori, fiecare profesor decide singur cum se folosește AI-ul, iar asta duce la diferențe mari între clase: „Iar asta e derutant”, spun elevii.
În schimb, universitățile încep să reacționeze instituțional. Universitatea din California, Berkeley, a transmis profesorilor ghiduri oficiale privind includerea clară a politicilor AI în planul de curs, oferind trei variante prin care profesorii pot stabili regulile: interzicerea totală a folosirii inteligenței artificiale, utilizarea parțial permisă sau chiar încurajarea AI-ului ca parte din curs.
Controlul revine profesorilor, nu AI-uluiÎn unele cazuri, abaterile academice legate de utilizarea AI-ului apar din neînțelegerea instrumentelor folosite. Un exemplu oferit de sursa citată este al unui student care a folosit DeepL pentru a traduce o lucrare, fără să știe că AI-ul modifică și stilul textului. Un detector AI a indicat ulterior că lucrarea ar fi fost scrisă, cel puțin parțial, cu ajutorul inteligenței artificiale.
Pentru a face față provocărilor, tot mai mulți profesori renunță la temele de scris pentru acasă și le înlocuiesc cu teste realizate în clasă, pe laptopuri, folosind browsere securizate care blochează accesul la alte site-uri. Alții aleg să evite complet evaluările tradiționale și mută activitățile de învățare în clasă, folosind modelul „flipped classroom”, în care elevii lucrează activ în timpul orelor.
Se consideră că astfel de măsuri pot reduce tentația de a folosi AI-ul în mod abuziv: „Să te aștepți ca un tânăr de 18 ani să dea dovadă de o autodisciplină exemplară e nerealist. De aceea, revine profesorilor sarcina de a impune limite clare”.
Articolul Școala sub presiunea AI-ului: cum se rescrie granița între studiu și copiat apare prima dată în Mediafax.
„Deși procesul de consultare trebuia să fie un mecanism real de integrare a expertizei industriei în politica publică, în realitate, acesta s-a dovedit a fi doar un exercițiu formal, fără consecințe practice. În ciuda numeroaselor observații transmise în scris, a documentelor tehnice fundamentate și a discuțiilor purtate în cadrul consultării oficiale, niciuna dintre propunerile de fond nu a fost preluată”, se arată într-un comunicat transmis vineri de APIA.
Mai mult, APIA a avut și o întâlnire directă cu ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, în cadrul căreia am prezentat argumente detaliate și soluții concrete, inclusiv necesitatea majorării ecotichetului pentru vehicule electrice la 27.500 lei.
„Am apreciat deschiderea și tonul constructiv al dialogului, însă ghidul final publicat dovedește că aceste argumente au fost în cele din urmă ignorate. Practic, documentul rămâne neschimbat față de versiunea inițială, ceea ce transmite un semnal îngrijorător: vocea specialiștilor și a pieței auto nu contează în procesul decizional”, se mai arată în document.
Potrivit APIA, ministerul a ales să păstreze nivelul ecotichetului pentru vehicule electrice la 18.500 lei. Pe hârtie, asta ar însemna că, din cele 120 milioane lei alocate, s-ar putea finanța un număr mai mare de mașini.
În realitate însă, experiența ultimului an este clară: cererea a fost slabă, bugetul a rămas neconsumat, iar electromobilitatea a stagnat.
APIA atrage atenția că menținerea aceluiași nivel de sprijin va conduce, inevitabil, la același rezultat – bani blocați în conturi, în loc de mașini electrice noi pe șosele.
Soluțiile industriei auto pentru o derulare optimă a programului„De aici apare întrebarea legitimă: se dorește un program de succes sau doar bifarea unui exercițiu birocratic? Industria auto a venit cu o propunere clară și fundamentată: majorarea ecotichetului la 27.500 lei pentru vehicule electrice și pe hidrogen; repartizarea a 70% din buget (140 milioane lei) pentru electrice și plug-in hibride, restul de 60 milioane lei pentru celelalte tehnologii. Suntem conștienți că nici în acest scenariu nu s-ar fi consumat integral bugetul. Însă, diferența majoră este că, printr-un sprijin mai puternic, penetrarea pieței ar fi fost net superioară, iar electromobilitatea ar fi primit șansa de a intra pe o traiectorie de creștere”, se mai arată în comunicatul citat.
Un alt punct major adus în discuție de APIA a fost predictibilitatea programului pe termen mediu și lung.
„Doar printr-un calendar clar și stabil consumatorii și companiile își pot planifica investițiile, iar industria își poate adapta strategiile. Ministerul a fost de acord, în principiu, că predictibilitatea este esențială și a promis discuții viitoare dedicate acestui subiect. Totuși, dacă aceste promisiuni nu se vor transforma în măsuri concrete, încrederea industriei în dialogul cu autoritățile va fi grav afectată. Concluzia APIA? România are nevoie de un program RABLA care să fie un instrument real de transformare, nu o schemă care repetă greșelile trecutului. APIA cere un program eficient, echilibrat și curajos, care să pună electromobilitatea acolo unde îi este locul: în centrul politicilor de mediu și de transport ale României”; conform sursei citate.
Articolul Rabla 2025: Producătorii și importatorii de automobile critică programul. Se dorește „doar bifarea unui exercițiu birocratic” apare prima dată în Mediafax.
