Potrivit Inspectoratului de Poliție Județean Neamț, oamenii legii au fost sesizați vineri, printr-un apel la 112. Sesizarea a fost făcută de un bărbat de 44 de ani, care a reclamat că a fost amenințat de o altă persoană.
La fața locului au intervenit polițiști din cadrul Poliției orașului Roznov și ai Secției de Poliție Rurală Săvinești. Aceștia au demarat verificări pentru stabilirea împrejurărilor în care s-a produs incidentul.
Amenințări cu un cuțitDin cercetările efectuate a reieșit că scandalul ar fi izbucnit pe fondul unor neînțelegeri legate de copiii minori ai celor doi bărbați.
Anchetatorii susțin că bărbatul de 48 de ani ar fi provocat un conflict în curtea școlii. Acesta l-ar fi amenințat pe reclamant folosind un cuțit.
Potrivit poliției, comportamentul său a stârnit indignarea persoanelor aflate în zonă. De asemenea, incidentul ar fi tulburat ordinea și liniștea publică.
După sesizare, suspectul a fost identificat la scurt timp de polițiști. El a fost condus la sediul unității de poliție pentru audieri și continuarea cercetărilor.
Reținut pentru 24 de oreÎn urma administrării probelor, polițiștii au dispus reținerea bărbatului pentru 24 de ore.
Acesta este cercetat pentru amenințare, tulburarea ordinii și liniștii publice și portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase.
Cercetările continuă sub coordonarea procurorului de caz pentru stabilirea tuturor circumstanțelor în care s-a produs incidentul.
Polițiștii reamintesc că persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la o hotărâre definitivă a instanței.
Mineriada din 13-15 iunie 1990 este considerată unul dintre cele mai controversate și dramatice momente din istoria României postcomuniste.
În urma intervenției minerilor veniți din Valea Jiului la București, protestul din Piața Universității, îndreptat împotriva conducerii instalate după Revoluția din 1989, a fost reprimat violent.
Mineriada din iunie 1990 s-a soldat cu patru morți prin împușcare, peste 1.388 de răniți și aproximativ 1.250 de persoane ridicate de pe stradă și transportate în spații de detenție.
La 36 de ani de la acele evenimente, Dosarul Mineriadei nu are încă o soluție definitivă.
Se împlinesc 85 de ani de la primul val al deportărilor organizate de regimul bolșevic împotriva românilor din Basarabia și Bucovina de Nord – una dintre cele mai dureroase răni din istoria României.
În toiul nopții de 12 spre 13 iunie 1941, NKVD-ul sovietic a organizat operațțiunea de deportare a 30.000 de români din Basarabia și Bucovina de Nord.
Pentru 30.000 de români, începea, în acea noapte, un coșmar care nu mai avea să se termine. Duși în Siberia, Kazahstan și în alte părți ale imperiului sovietic, transportați în condiții inumane, însetați, înfometați, înghesuiți unii într-alții în vagoane cu aer irespirabil.
Înghesuiți în vagoane pentru viteDupă cum se arată în studiul-document „Deportările în masă din R.S.S. Moldovenească din 13-16 iunie 1941”, oamenii aveau dreptul la doar 200 de ml de apă – pe care s-o folosească și pentru băut, și pentru igiena personală.
La plecarea forțată din casă, au avut voie la maximum 10 kilograme de efecte personale.
Au călătorit în vagoane pentru vite, înghesuiți câte 70 – 100, timp de două sau trei săptămâni. Cei mai slabi nu făceau față condițiilor și mureau.
Trupurile celor morți erau aruncate în câmp. Bărbații în putere erau deportați în lagăre de muncă forțată (Gulag), unde trăiau în condiții greu de suportat și unde, de altfel, își găseau și sfârșitul.
Mulți basarabeni au ajuns să muncească în minele din Munții Ural. Aici au pierit 80 la sută dintre ei, se arată în studiu.
Ambițiile lui StalinDeportările au început imediat după ocuparea Basarabiei și Bucovinei de Nord de către Uniunea Sovietică, în vara anului 1940.
Regimul stalinist urmărea să elimine orice posibilă opoziție și să transforme rapid teritoriile ocupate după modelul sovietic.
Intelectuali, preoți, profesori, foști funcționari români, țărani înstăriți, comercianți sau oameni considerați „nesiguri politic” au devenit ținte ale represiunii.
Primul mare val de deportări a avut loc în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941Operațiunea a fost organizată minuțios de NKVD, poliția politică sovietică. Oamenii erau treziți brusc, li se dădeau câteva minute să își adune câteva lucruri și erau urcați în trenuri păzite de soldați înarmați. Familiile erau adesea despărțite: bărbații erau trimiși în lagăre de muncă, iar femeile, copiii și bătrânii în așezări speciale din Siberia sau Kazahstan.
Cei deportați nu știau unde merg și nici dacă vor mai vedea vreodată casa de care fuseseră smulși. Drumurile durau săptămâni întregi, în condiții cumplite. Vagoanele erau supraaglomerate, fără apă suficientă, fără hrană și fără condiții minime de igienă. Mulți copii și bătrâni au murit încă din timpul transportului.
După reocuparea Basarabiei de către sovietici, în 1944, represiunea a continuat.
Al doilea mare val de deportăriAl doilea mare val de deportări, cunoscut drept Operațiunea „Iug”, a avut loc în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949 și a vizat în special țărănimea.
Sovieticii încercau să forțeze colectivizarea agriculturii, iar țăranii care refuzau să intre în colhozuri erau considerați „dușmani ai poporului”.
Documentele vremii arată că deportările erau atent planificate. Se întocmeau liste, dosare personale, inventare ale bunurilor confiscate. În multe cazuri, oamenii erau denunțați chiar de vecini sau cunoscuți, într-un climat de frică și teroare care a distrus încrederea dintre oameni.
Consecințele au fost devastatoareSate întregi au rămas fără gospodarii lor cei mai harnici, fără intelectuali, fără preoți și fără lideri locali.
Potrivit cercetării realizate de istoricul Viorica Olaru-Cemîrtan, regimul sovietic a lovit sistematic în toate categoriile considerate incomode: „reprezentanți ai clerului, intelectualii, țăranii înstăriți, foști funcționari ai administrației românești, proprietarii, comercianții, foștii ofițeri ai armatei române și țariste”.
Deportările nu au însemnat doar pierderea libertății, ci și distrugerea unei lumi întregi.
Averile erau confiscate, casele ocupate, iar cei rămași trăiau cu teama permanentă că pot fi următorii. Frica s-a instalat adânc în conștiința oamenilor și a rămas acolo zeci de ani.
Al treilea val de deportăriÎn studiul citat se vorbește despre „deformarea mentalității oamenilor și distorsionări comportamentale sub frica terorii roșii”.
În 1951 a avut loc un nou val de deportări, numit Operațiunea „Sever”, care i-a vizat în special pe membrii cultului Martorii lui Iehova. Era încă o dovadă că regimul sovietic nu tolera nici libertatea religioasă, nici diferențele de opinie.
Abia după moartea lui Stalin, începând cu 1956, o parte dintre deportați au primit permisiunea să se întoarcă acasă.
Dar pentru mulți nu mai exista „acasă”. Casele fuseseră ocupate, bunurile dispăruseră, iar rudele muriseră sau se risipiseră. Unii nu s-au mai întors niciodată.
Încercare brutală de ștergere a identității româneștiIstoricii estimează că, în anii stalinismului, milioane de oameni din întreg spațiul sovietic au fost deportați în Siberia și Asia Centrală. Basarabia și Bucovina de Nord au făcut parte din acest mecanism uriaș al terorii.
Astăzi, mărturiile supraviețuitorilor și documentele scoase la lumină din arhive reconstruiesc una dintre cele mai tragice pagini din istoria românilor. În spatele cifrelor se află destine frânte, familii destrămate și generații întregi marcate de frică și suferință.
Deportările din Basarabia și Bucovina de Nord nu au fost doar un episod al represiunii sovietice.
Au fost o încercare brutală de a șterge identități, de a distruge elite și de a transforma prin teroare o societate întreagă.
Pe 13 iunie 1990 începea unul dintre cele mai grave episoade de violență politică din România de după Revoluție.
După aproape două luni de proteste în Piața Universității, forțele de ordine au intervenit pentru evacuarea zonei, iar evenimentele au degenerat rapid în confruntări de stradă, incendieri și atacuri asupra unor instituții publice.
Protestul din Piața Universității începuse pe 22 aprilie 1990 și avea ca principală revendicare aplicarea punctului 8 al Proclamației de la Timișoara, prin care se cerea ca foștii activiști comuniști și ofițeri ai Securității să nu poată ocupa funcții publice. Președintele României, Ion Iliescu, i-a numit pe manifestanţi „golani”. Piața Universității fusese numită de participanți „zona liberă de neocomunism”.
Evacuarea din 13 iunie și violențele care au urmat în CapitalăÎn dimineața zilei de 13 iunie, forțele de ordine au evacuat piața. Intervenția a fost urmată de ciocniri violente în centrul Capitalei, iar mai multe instituții au fost atacate sau incendiate. Printre acestea s-au numărat sediul Poliției Capitalei, Ministerul de Interne și Televiziunea Română.
Pe 14 iunie, minerii din Valea Jiului au ajuns în Capitală și au fost trimiși spre principalele puncte vizate: Piața Universității, Universitatea din București, sediile partidelor de opoziție și unele redacții.
Principala zonă vizată a fost Piața Universității, locul protestului început în aprilie. Minerii au intrat în Universitatea din București și în Institutul de Arhitectură, unde au lovit studenți și alte persoane aflate în clădiri, au devastat spații și au distrus bunuri. Alte grupuri au mers la sediile partidelor de opoziție, inclusiv PNȚCD și PNL, precum și la redacții considerate critice față de Frontul Salvării Naționale.
Pe străzi, oameni au fost opriți, bătuți sau duși la secții de poliție. Au fost vizați protestatari, studenți, jurnaliști, membri ai opoziției, dar și simpli trecători. Ziua de 14 iunie a fost momentul cel mai violent al Mineriadei.
Pe 15 iunie, minerii au fost adunați la Romexpo, unde s-au întâlnit cu Ion Iliescu. Președintele le-a mulțumit public pentru intervenția din București.
Potrivit datelor oficiale, în urma Mineriadei din iunie 1990 patru persoane au murit prin împușcare, peste 1.388 au fost rănite, iar aproximativ 1.250 au fost ridicate de pe stradă și duse în mai multe spații de detenție.
Dosarul Mineriadei rămâne, la 36 de ani distanță, fără o soluție definitivă.
Potrivit unui comunicat al Biroului Directorului Național al Serviciilor de Informații (ODNI), analiza arhivelor comunității de informații a durat mai multe luni. Documentele ar indica faptul că guvernul american a finanțat peste 120 de biolaboratoare în mai mult de 30 de țări.
Oficialii susțin că informațiile privind existența și finanțarea acestor facilități nu au fost prezentate integral publicului până acum.
Ucraina, printre statele menționate în documenteComunicatul face referire și la laboratoare aflate în Ucraina. Potrivit ODNI, unele dintre aceste facilități ar fi putut găzdui agenți patogeni periculoși.
Serviciile americane afirmă că astfel de laboratoare au fost considerate vulnerabile în contextul războiului ruso-ucrainean. Printre riscurile identificate s-au numărat atacurile militare, capturarea instalațiilor sau distrugerea acestora.
Instituția nu a oferit detalii suplimentare despre tipurile de agenți patogeni la care face referire.
Îngrijorări privind cercetările biologicePotrivit comunicatului, unele laboratoare finanțate de SUA au desfășurat cercetări folosind agenți patogeni periculoși și foarte contagioși.
Documentul menționează inclusiv cercetări de tip „gain-of-function”. Acestea presupun modificarea anumitor caracteristici ale microorganismelor în scop științific.
ODNI susține că astfel de activități au beneficiat de o supraveghere limitată în anumite cazuri. Instituția nu a prezentat însă dovezi publice privind încălcări ale legislației.
Critici la adresa fostei administrațiiTulsi Gabbard a acuzat foști oficiali americani că au negat existența unor programe finanțate de Statele Unite. Ea a afirmat că cercetările asupra agenților patogeni pot genera riscuri majore pentru sănătatea publică.
Comunicatul amintește și de ordinul executiv semnat de președintele Donald Trump în mai 2025. Măsura a pus capăt finanțării federale pentru cercetări de tip „gain-of-function” desfășurate în afara SUA.
Comunitatea de informații va intensifica verificărileODNI a anunțat noi directive pentru agențiile de informații americane. Acestea vizează colectarea de date despre laboratoarele biologice finanțate peste hotare.
Potrivit instituției, verificările au produs deja informații suplimentare despre studii clinice aflate în desfășurare. Oficialii americani susțin că aceste date ridică întrebări de ordin etic, financiar și de securitate.
Până în prezent, documentele prezentate de ODNI nu au fost însoțite de concluzii privind eventuale activități ilegale. De asemenea, nu au fost anunțate măsuri concrete împotriva instituțiilor implicate.
Federația Engleză de Fotbal (FA) încearcă să stabilească exact ce bunuri au fost furate. Din primele informații, printre obiectele dispărute s-ar putea număra mingi și ghete de fotbal, dar și alte materiale logistice. Potrivit presei britanice, printre bunurile furate s-ar afla și mingi oficiale ale Cupei Mondiale.
Vehiculele cu echipament, sparteEchipamentul era transportat către Swope Soccer Village, complexul sportiv care servește drept bază de pregătire a Angliei în Kansas City, când vehiculele care îl transportau au fost sparte. Selecționerul Angliei, germanul Thomas Tuchel, și jucătorii săi urmau să ajungă acolo sâmbătă după-amiază.
Poliția locală a intervenit vineri seara și colaborează cu oficialii Federației Engleze de Fotbal pentru investigarea incidentului. Potrivit BBC, echipamentul trebuia să fie deja instalat la baza de antrenament înainte de sosirea lotului englez.
Incidentul creează dificultăți pentru stafful lui Thomas Tuchel, întrucât naționala Angliei urmează să efectueze sâmbătă după-amiază prima ședință de pregătire la baza din Kansas City.
Primele arestări în cazul furtuluiTot presa britanică a relatat că poliția ar fi efectuat două arestări în legătură cu incidentul, însă autoritățile nu au oferit deocamdată detalii despre identitatea suspecților sau eventualele acuzații. Federația Engleză nu a confirmat încă oficial lista obiectelor furate și nu a comentat informațiile.
Baza Angliei, sub măsuri speciale de protecțieOficialii englezi și-au exprimat deja îngrijorarea privind securitatea și intimitatea bazei de pregătire din Kansas City, unde au fost luate măsuri suplimentare pentru limitarea accesului și prevenirea spionajului sportiv.
Înainte de sosirea în Missouri, Anglia a efectuat un cantonament de acomodare în West Palm Beach, Florida, unde a disputat meciuri amicale cu Noua Zeelandă și Costa Rica.
Reprezentativa engleză își începe parcursul la Cupa Mondială 2026 miercuri, 17 iunie, împotriva Croației. Partida este programată să înceapă la ora 23.00 a României.
Statele Unite încep Cupa Mondială 2026 cu o victorie categorică, confirmându-și superioritatea din confruntările directe cu Paraguay. După o primă repriză dominată aproape în totalitate și o a doua parte în care au controlat reacția adversarului, americanii își confirmă statutul de favoriți la calificarea din Grupa D.
Paraguay a încercat să revină în joc după pauză, iar echipa lui Gustavo Alfaro a început mai agresiv repriza secundă. Tim Ream a primit inițial cartonaș galben în minutul 50, însă după intervenția VAR sancțiunea a fost anulată.
Oaspeții au continuat să pună presiune, prin încercările lui Miguel Almirón, Diego Gómez și Julio Enciso, însă defensiva americană a rezistat.
Sud-americanii au redus din diferență în minutul 73, când Mauricio, introdus la pauză, a finalizat din voleu o pasă oferită de Julio Enciso și a dus scorul la 3-1. Paraguay a avut apoi o perioadă mai bună, însă americanii au rămas periculoși pe contraatac.
În finalul partidei, SUA a gestionat avantajul fără emoții în fața celor peste 70.000 de spectatori prezenți pe SoFi Stadium din Los Angeles. Giovanni Reyna, intrat pe teren în minutul 82, a închis tabela în prelungiri, după o combinație cu Alex Freeman, stabilind scorul final de 4-1 în minutul 90+8.
ȘTIREA INIȚIALĂSelecționata Statelor Unite, care se bazează pe jucători precum Christian Pulisic de la AC Milan, Weston McKennie de la Juventus și Folarin Balogun de la Monaco, a început mai bine partida de la Los Angeles, arbitrată de olandezul Danny Makkelie.
De cealaltă parte, Paraguay aliniază fotbaliști cu experiență internațională, precum Miguel Almirón de la Atlanta United, Julio Enciso de la Strasbourg și căpitanul Gustavo Gómez de la Palmeiras.
Gazdele au deschis scorul în minutul 7, după ce mijlocașul paraguayan Damian Bobadilla, legitimat la São Paulo, a deviat mingea în propria poartă, semnând primul autogol al Cupei Mondiale 2026.
Avantajul americanilor s-a dublat în minutul 31, când Folarin Balogun a finalizat o acțiune rapidă din interiorul careului, cu un șut din prima care a trimis mingea în colțul din dreapta jos, stabilind scorul de 2-0 pentru SUA. Cu trei minute mai devreme, atacantul lui Monaco înscrisese deja, însă golul nu a fost validat pentru ofsaid.
Jucătorii americani și-au mărit avantajul chiar înainte de pauză, când Folarin Balogun a înscris pentru a doua oară, ducând scorul la 3-0. Selecționata SUA a intrat astfel la vestiare cu un avantaj clar, după o primă repriză dominată, în care Paraguay a avut puține soluții ofensive în fața presiunii gazdelor.
SUA, fără înfrângere la debut din 2010SUA a ajuns în optimile de finală la ultima ediție a Cupei Mondiale găzduită pe teren propriu, în 1994, și a depășit faza grupelor la ultimele trei participări la turneul final, în 2010, 2014 și 2022. Americanii nu au pierdut niciun meci de debut la Cupa Mondială din 2010 încoace, înregistrând o victorie și două remize.
Echipa pregătită de Mauricio Pochettino intră însă în competiție după un început de an oscilant, cu trei înfrângeri în primele patru partide disputate în 2026, deși toate au venit în fața unor adversari mai bine clasați în ierarhia FIFA.
Sud-americanii revin după 16 aniDe cealaltă parte, Paraguay revine la Cupa Mondială pentru prima dată din 2010, după o campanie de calificare solidă în zona CONMEBOL. Formația antrenată de Gustavo Alfaro a terminat la egalitate de puncte cu Columbia, Uruguay și Brazilia și a avut a doua cea mai bună defensivă din preliminariile sud-americane.
Totuși, sud-americanii au întâmpinat dificultăți în atac, marcând în medie doar 0,78 goluri pe meci în calificări, cel mai redus total dintre echipele prezente la turneul final. Paraguay vine însă după trei victorii în ultimele patru meciuri disputate.
Istoria este de partea americanilorIstoricul confruntărilor directe este favorabil Statelor Unite. Americanii au câștigat ultimele trei dueluri cu Paraguay, toate la un singur gol diferență. Singurul meci dintre cele două reprezentative la Cupa Mondială s-a disputat în 1930 și s-a încheiat cu victoria SUA, scor 3-0.
Paraguay a câștigat un singur meci dintre ultimele opt partide de debut la Cupa Mondială și a obținut o remiză și o înfrângere în precedentele confruntări cu țările gazdă ale turneului, în 1986 și 1998.
Pulisic și Almirón, piesele-cheie ale celor două echipeChristian Pulisic, evoluează ca extremă la AC Milan, a fost principalul jucător ofensiv al SUA la Cupa Mondială 2022, fiind implicat în toate cele trei goluri ale americanilor. Miguel Almirón este principalul om de creație al Paraguayului, jucând ca mijlocaș ofensiv la Atlanta United și fiind responsabil de fazele importante de atac ale sud-americanilor.
Autoritățile finlandeze investighează activitatea unei agenții educaționale care a intermediat înscrierea a aproximativ 350 de studenți din Myanmar la școli profesionale din Finlanda, între anii 2022 și 2025.
Anchetatorii suspectează că unii tineri au fost taxați cu sume exorbitante, fiindu-le promise locuri la studii, permise de ședere și examene de limbă, însă mulți au rămas fără bani și fără posibilitatea de a ajunge în Finlanda, potrivit unei investigații BBC.
Cei mai mulți dintre studenți fugiseră din Myanmar după lovitura de stat militară din 2021, care a dus la prăbușirea sistemului educațional și la închiderea sau boicotarea unor școli controlate de junta militară, regimul instalat după preluarea puterii de către armată.
Prețul falsului vis finlandezUnii dintre aceștia au ajuns în Mae Sot, un oraș din Thailanda aflat la granița cu Myanmar, unde au aflat despre o agenție care promitea acces la programe de studii în Finlanda. Mai mulți dintre ei au declarat că au plătit în jur de 10.000 de euro pentru cursuri de limba finlandeză, înscriere la școli profesionale și obținerea documentelor necesare pentru mutarea în Finlanda.
„Nu conta ce studiam. Știam doar că am nevoie de o diplomă pentru a găsi un loc de muncă bun și pentru a-mi ajuta familia”, a declarat pentru sursa citată o tânără refugiată care spera să studieze în Finlanda.
Speranțe transformate în datoriiPentru multe familii, suma a reprezentat economiile strânse timp de aproape un an, în speranța că studiile în străinătate le vor oferi copiilor o șansă la un viitor mai bun. Altele au împrumutat bani de la rude sau cunoscuți. „A fost o sumă uriașă pentru familia mea, dar credeam că ne va schimba viitorul”, a declarat una dintre tinerele refugiate.
Însă o parte dintre cererile pentru permise de ședere au fost respinse de autoritățile finlandeze, iar unii studenți nu au mai reușit să ia legătura cu reprezentanții agenției pentru a solicita rambursarea banilor.
Infracțiuni grave de extorcareGarda de Frontieră a Finlandei, instituția responsabilă de controlul frontierelor și investigarea unor infracțiuni legate de imigrație, desfășoară o investigație de amploare în acest caz.
„Există suspiciuni că cel puțin o parte dintre studenți au plătit sume exorbitante sub pretextul obținerii unor locuri la studii, a permiselor de ședere și a examenelor de limbă”, au transmis autoritățile.
Anchetatorii avertizează că situația i-ar putea expune pe studenți la noi forme de exploatare financiară sau de altă natură, mai ales în contextul în care unii dintre ei au rămas îndatorați. Potrivit acestora, cazul ar putea fi încadrat la infracțiuni grave de extorcare, însă identitatea persoanelor și a organizațiilor investigate nu a fost făcută publică.
Agenția vizată de investigație avea sedii în Myanmar, Thailanda și Finlanda și promova cursuri profesionale în domenii precum asistența medicală, întreținerea imobilelor și alimentația publică.
În Finlanda, instituțiile de învățământ pot colabora cu intermediari externi pentru recrutarea studenților din afara Uniunii Europene și organizarea unor programe adaptate cererii de pe piața muncii. Cazul ridică însă întrebări privind supravegherea acestor mecanisme și protecția studenților străini vulnerabili.
Pachetul de sancțiuni a fost aprobat de Consiliul Național de Securitate și Apărare al Ucrainei (CNSAU), principalul organism de securitate al țării, și a intrat în vigoare prin decret prezidențial, vineri.
Potrivit autorităților ucrainene, citate de Interfax-Ukraine, printre persoanele sancționate se numără judecători implicați în procese împotriva ucrainenilor, derulate în Rusia și în peninsula Crimeea, anexată de Moscova în 2014.
Judecători și media pe lista sancțiunilorPrintre aceștia, figurează și judecătorul rus Timur Vahrameev, despre care Kievul susține că a contribuit la izolarea completă a jurnaliștilor ucraineni deținuți ilegal în închisorile rusești și a fost implicat în condamnarea jurnalistei Viktoria Roșcina, care a murit în detenție în Rusia.
Sancțiunile vizează, de asemenea, instituții media ruse acuzate de răspândirea sistematică a propagandei și dezinformării. Printre acestea se numără Gazeta.Ru, Lenta.Ru și Uniunea Jurnaliștilor din Rusia.
Sancțiunile sunt „doar începutul”Sancțiunile constau în aplicarea unor „măsuri restrictive economice speciale și a altor măsuri restrictive”, precum blocarea activelor, restricții financiare și interdicții de intrare în Ucraina.
„Considerăm că toți cei implicați în persecutarea ucrainenilor și în răspândirea propagandei ruse trebuie să răspundă pentru acțiunile lor. Sancțiunile ucrainene sunt doar începutul, iar alte decizii vor urma”, a declarat Vladislav Vlasiuk, consilier prezidențial pentru politica de sancțiuni.
Oficialul ucrainean a mulțumit organizațiilor pentru drepturile omului pentru sprijinul acordat în documentarea acestor cazuri.
Într-un mesaj intern adresat angajaților, citat de Reuters, Zuckerberg a explicat că amploarea schimbărilor prin care trece compania face inevitabile unele decizii greșite. „Având în vedere complexitatea acestor schimbări, am făcut greșeli și aproape sigur vom mai face”, le-a transmis el angajaților.
Pentru a concura cu rivali precum OpenAI, Google și Anthropic, Meta investește masiv în inteligența artificială și mută tot mai multe resurse și angajați către dezvoltarea acestei tehnologii.
În ultimele luni, compania a trecut printr-un amplu proces de restructurare, care a inclus nu doar reorganizarea echipelor interne, ci și concedieri.
Șeful Meta promite stabilitateZuckerberg a încercat însă să liniștească personalul, spunând că încearcă să ofere cât mai multă stabilitate pe măsură ce Meta își reorganizează activitatea în jurul inteligenței artificiale. El a atras însă atenția că evoluțiile din domeniul AI sunt rapide și nu depind în totalitate de companie.
„Nu vreau să promit prea mult, deoarece lumea se schimbă în moduri care nu sunt sub controlul nostru”, a afirmat șeful Meta.
Fără noi concedieri deocamdatăCompania nu are programate în acest moment noi concedieri la scară largă în cursul acestui an, însă reorganizarea internă continuă. „Vreau să fie clar că nu ne așteptăm la alte concedieri la nivelul întregii companii în acest an”, a precizat Mark Zuckerberg.
Meta a concediat în luna mai aproximativ 10% din angajații săi la nivel mondial și a transferat circa 7.000 de salariați către proiecte de inteligență artificială și automatizare. Totodată, grupul încearcă să reducă numărul de angajați aflați în subordinea directă a unui singur manager și pregătește pentru iulie un hackathon de amploare (o competiție internă dedicată dezvoltării tehnologiilor AI).
Reorganizarea poate fi ajustatăPariul companiei pe inteligența artificială se vede și în nivelul investițiilor. Meta și-a majorat estimarea cheltuielilor de capital pentru 2026 la 125-145 de miliarde de dolari, fonduri destinate în principal infrastructurii necesare dezvoltării și antrenării modelelor de inteligență artificială.
Recunoașterea publică a dificultăților întâmpinate este neobișnuită pentru Mark Zuckerberg, care vorbește rareori despre greșelile companiei în mesajele adresate publicului.
Potrivit fondatorului Meta, unele decizii ar putea fi revizuite dacă noile structuri organizaționale nu funcționează conform planului.
„Dacă greșim în anumite zone, atunci am putea transfera unele persoane înapoi”, a spus el, referindu-se la angajații relocați către noile proiecte de inteligență artificială.
Acțiunile SpaceX au debutat vineri pe piața bursieră Nasdaq la 150 de dolari și au urcat treptat pe parcursul ședinței, ajungând la 160,95 dolari la închidere, pe măsură ce interesul investitorilor instituționali și de retail a crescut tot mai mult.
SpaceX, pariul revoluției industriale moderne„Pentru mulți investitori, SpaceX este cel mai apropiat lucru de investiția în căile ferate din timpul Revoluției Industriale și sunt dispuși să plătească prima asociată lui Elon Musk pentru această oportunitate”, a declarat Seth Hickle, director al companiei de investiții Mindset Wealth Management din Indianapolis, citat de Reuters.
Potrivit investitorilor și analiștilor, listarea a decurs fără probleme tehnice, în contrast cu alte debuturi importante din trecut, cum a fost cel al Meta din 2012, care a fost afectat de întârzieri și erori în procesarea ordinelor de tranzacționare.
În prima ședință de tranzacționare a SpaceX s-au schimbat peste 510 milioane de acțiuni, în valoare de aproximativ 84 de miliarde de dolari.
SpaceX rămâne neprofitabilă, dar mizează pe viitorul din spațiu și AICompania, deși extrem de valorizată de piață, rămâne neprofitabilă, iar veniturile sale sunt încă semnificativ mai mici decât ale altor giganți tehnologici cu evaluări similare. Totuși, investitorii mizează pe potențialul său din domeniul rachetelor, sateliților și inteligenței artificiale.
Analiștii avertizează însă că acțiunea ar putea avea fluctuații în perioada următoare, din cauza numărului redus de acțiuni disponibile la tranzacționare și a evaluării ridicate. Compania a raportat anul trecut pierderi de aproape 5 miliarde de dolari.
„Întrebarea este ce se va întâmpla peste câteva săptămâni. În acest moment, oamenii împing prețul acțiunii în sus pentru că este un câștigător. Dacă va rămâne astfel, rămâne de văzut”, a declarat Todd Schoenberger, director de investiții la Crosscheck Management din Washington, DC.
Următoarele mega-listări din AI: Anthropic și OpenAIÎntre timp, investitorii privesc deja spre următoarele posibile listări majore din zona inteligenței artificiale, precum Anthropic și OpenAI, două dintre cele mai importante companii din domeniu, aflate în centrul boom-ului AI.
Potrivit Brigăzii Rutiere a Capitalei, accidentul s-a produs vineri, în jurul orei 19.50, după ce autoturismul condus de un bărbat de 43 de ani, care circula pe Șoseaua Alexandriei către orașul Bragadiru, a intrat în coliziune cu un autoturism condus de un tânăr de 19 ani, care se deplasa în aceeași direcție.
În urma impactului, primul autoturism a lovit un imobil, s-a răsturnat pe partea laterală și a avariat țeava de gaze a clădirii.
„O femeie în vârstă de 35 de ani, precum şi un minor în vârstă de 11 ani, au fost răniți și transportați la spital pentru acordarea de îngrijiri de specialitate”, au transmis polițiștii Brigăzii Rutiere.
Conducătorii auto implicați în accident au fost testați cu aparatul etilotest, rezultatele fiind negative.
Polițiștii Brigăzii Rutiere continuă cercetările pentru stabilirea cauzelor și împrejurărilor în care s-a produs evenimentul rutier.
Acordul include și compensații pentru daunele provocate Iranului de „agresiunea americano-israeliană”, detaliile urmând să fie stabilite în cadrul negocierilor care ar urma să aibă loc în termen de 60 de zile de la semnarea înțelegerii.
Iranul cere despăgubiri și ridicarea sancțiunilorIranul susține că a obținut și garanții din partea unor state terțe în această privință. Potrivit agenției Anadolu, care citează agențiile iraniene IRNA și Mehr, SUA și aliații lor „ar urma să fie obligați să prezinte planuri pentru reconstrucția Iranului în valoare de cel puțin 300 de miliarde de dolari”.
Proiectul de acord prezentat cuprinde șapte puncte-cheie, de la programul nuclear și sancțiuni până la despăgubiri de război, active iraniene înghețate și redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Negocierile care ar urma semnării documentului, timp de două luni, s-ar concentra însă exclusiv asupra a trei subiecte: programul nuclear pașnic al Iranului, ridicarea sancțiunilor americane și despăgubirile pentru pagubele provocate de război.
Negocierile nucleare ar începe după semnarea acorduluiÎn ceea ce privește programul nuclear, Iranul susține că nu și-ar asuma noi obligații prin acord, iar programul său nuclear pașnic ar rămâne neschimbat, relatează sursa citată. Eventualele negocieri nucleare ar începe doar după semnarea acordului și ar trebui să includă discuții privind dreptul Teheranului de a îmbogăți uraniu și de a păstra materialele deja îmbogățite ca parte a unui acord final.
Acces la activele înghețateÎnțelegerea mai prevede deblocarea imediată a unei părți din activele iraniene înghețate, restul fondurilor urmând să fie eliberate gradual pe parcursul negocierilor ulterioare. De asemenea, 24 de miliarde de dolari din activele iraniene înghețate ar urma să fie eliberate în perioada negocierilor de 60 de zile, jumătate din sumă urmând să fie disponibilă înainte de începerea negocierilor finale.
În privința sancțiunilor, documentul prevede ridicarea restricțiilor americane și a măsurilor internaționale impuse Iranului. Totodată, este cerută suspendarea celor care vizează petrolul iranian, produsele petrochimice și derivații acestora, acces deplin la resursele financiare ale țării și eliminarea măsurilor americane primare și secundare.
Iranul ar păstra controlul asupra Strâmtorii OrmuzProiectul de acord include și prevederi privind Strâmtoarea Ormuz. Potrivit versiunii iraniene, strâmtoarea ar urma să fie redeschisă, însă Iranul nu va renunța la autoritatea asupra acesteia și nu va acorda Statelor Unite niciun rol în administrarea viitoare a căii maritime.
Securitatea și navigația ar urma să fie gestionate de statele riverane din regiune, iar viitoarele aranjamente să fie discutate direct între Iran și Oman.
Proiectul exclude, de asemenea, programul iranian de rachete din viitoarele negocieri.
Trump respinge versiunea IranuluiStatele Unite contestă însă termenii prezentați de Iran. Potrivit Reuters, Donald Trump a declarat vineri că detaliile făcute publice de Teheran despre acord nu reflectă ceea ce a fost convenit între părți, după ce joi afirmase că renunță la noi atacuri asupra Iranului deoarece a fost încheiat un acord.
„Termenii pe care i-a divulgat Iranul (…) nu au nimic de-a face cu termenii care au fost conveniți în scris”, a scris Trump pe platforma sa, Truth Social. „Ceea ce au spus ei, inclusiv declarația lor slabă și patetică despre existența unui acord, nu are nicio legătură cu adevărul. Sunt oameni foarte lipsiți de onoare cu care să negociezi. Cu ei nu există negociere cu bună-credință”.
Ulterior, Trump a redistribuit pe rețelele sociale o declarație făcută vineri de ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi, potrivit căreia un memorandum de înțelegere între cele două țări „nu a fost niciodată mai aproape”.
Vance: Iranul primește beneficii doar dacă își respectă obligațiileVicepreședintele JD Vance a contestat, la rândul său, informațiile apărute despre acord.
„Văd circulând multe informații false despre un posibil acord pentru redeschiderea strâmtorii și încheierea programului iranian de arme nucleare”, a scris Vance într-o postare pe X. „În primul rând, iranienii nu primesc bani și nu sunt eliberate fonduri doar pentru semnarea unui acord sau participarea la o întâlnire”.
Potrivit lui Vance, acordul garantează că beneficiile economice vor ajunge la Iran doar dacă acesta își îndeplinește obligațiile asumate.
Un oficial american de rang înalt, citat de Reuters sub protecția anonimatului, a declarat că, în baza acordului, materialele nucleare ale Iranului „vor fi distruse și îndepărtate”, iar programul său nuclear va fi desființat.
„Niciun ban nu va fi eliberat până când nu își vor îndeplini obligațiile. Strâmtoarea Ormuz va fi deschisă. Iranul nu va mai finanța grupări teroriste”, a spus oficialul SUA.
