Premierul Ilie Bolojan susține că a luat act de demisia lui Ionuț Moșteanu din funcția de ministru al Apărării Naționale și vicepremier al guvernului României.
„Îi mulțumesc pentru activitatea depusă în exercitarea mandatului”, a transmis Bolojan.
Acesta anunță că îi va propune președintelui României ca interimatul funcției să fie asigurat de dl Radu Miruță, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.
Ionuț Moșteanu și-a dat vineri demisia în urma scandalului izbucnit pe tema CV-ului.
Institutul de Tehnologie din Massachusetts publică un studiu despre impactul inteligenței artificiale asupra pieței muncii. Studiul a constatat că inteligența artificială poate înlocui deja 11,7% din piața muncii din SUA. Echivalează cu până la 1,2 trilioane de dolari în salarii.
Studiul a fost realizat folosind un instrument de simulare a forței de muncă numit Iceberg Index. Acesta a fost creat de MIT și Oak Ridge National Laboratory. Indicele simulează modul în care 151 de milioane de lucrători americani interacționează în întreaga țară. De asemenea, simulează modul în care sunt afectați de inteligența artificială și de politicile corespunzătoare.
Harta detaliată până la nivel de cod poștalIceberg Index a fost anunțat la începutul acestui an. Oferă o viziune prospectivă asupra modului în care inteligența artificială poate remodela piața muncii. Nu doar în centrele tehnologice de pe coastă, ci în toate statele țării.
Pentru legiuitorii care pregătesc investiții de miliarde de dolari în recalificare și formare profesională, indicele oferă o hartă detaliată. Arată locurile în care se produc perturbări, până la codul poștal.
Un geamăn digital pentru piața muncii„Practic, creăm un geamăn digital pentru piața muncii din SUA”, a declarat Prasanna Balaprakash. El este directorul ORNL și co-lider al cercetării. ORNL este un centru de cercetare al Departamentului Energiei din estul Tennessee. Găzduiește supercomputerul Frontier, care alimentează multe eforturi de modelare la scară largă.
Indicele face experimente la nivel de populație. Scoate la iveală modul în care inteligența artificială remodelează sarcinile, competențele și fluxurile de muncă. Acest lucru se întâmplă cu mult înainte ca aceste schimbări să se manifeste în economia reală, a declarat Balaprakash.
Peste 32.000 de competențe cartografiateIndicele tratează cei 151 de milioane de lucrători ca agenți individuali. Fiecare este etichetat cu competențe, sarcini, ocupație și locație. Acesta cartografiază peste 32.000 de competențe în 923 de ocupații din 3.000 de județe. Apoi măsoară unde sistemele actuale de inteligență artificială pot deja să execute acele competențe.
Cercetătorii au descoperit că vârful vizibil al aisbergului reprezintă doar 2,2% din expunerea salarială totală. Este vorba de concedierile și schimbările de roluri în domeniul tehnologiei, informaticii și tehnologiei informației. Reprezintă aproximativ 211 miliarde de dolari.
1,2 trilioane de dolari în salarii expuseSub suprafață se află expunerea totală, de 1,2 trilioane de dolari în salarii. Aceasta include funcții de rutină în resurse umane, logistică, finanțe și administrare de birou. Acestea sunt domenii care sunt uneori trecute cu vederea în previziunile privind automatizarea.
Indicele nu este un motor de predicție care să indice exact când sau unde se vor pierde locuri de muncă, au spus cercetătorii. În schimb, acesta are rolul de a oferi o imagine de ansamblu centrată pe competențe. Arată ceea ce pot face deja sistemele de inteligență artificială actuale. Oferă factorilor de decizie politică o modalitate structurată de a explora scenarii ipotetice.
Trei state au validat modelulCercetătorii au colaborat cu guvernele statelor pentru a rula simulări proactive. Tennessee, Carolina de Nord și Utah au contribuit la validarea modelului. Au folosit propriile date privind forța de muncă și au început să elaboreze scenarii de politici folosind platforma.
Tennessee a făcut primul pas. A citat Iceberg Index în Planul de acțiune privind forța de muncă în domeniul inteligenței artificiale, publicat luna aceasta. Liderii statului Utah se pregătesc să publice un raport similar bazat pe modelarea Iceberg.
Analiză detaliată la nivel de județSenatoarea statului Carolina de Nord, DeAndrea Salvador, care a colaborat îndeaproape cu MIT la acest proiect, a spus ce a atras-o. Este modul în care această cercetare scoate la iveală efecte pe care instrumentele tradiționale le omit. Ea a adăugat că una dintre cele mai utile caracteristici este capacitatea de a analiza în detaliu informațiile locale.
„Unul dintre lucrurile pe care le puteți analiza în detaliu sunt datele specifice fiecărui județ”, a spus ea.
„Pentru a spune, în esență, că, într-un anumit bloc de recensământ, acestea sunt competențele care există în prezent”.
Apoi să corelați aceste competențe cu probabilitatea ca ele să fie automatizate sau augmentate.
Nu doar în centrele tehnologiceIndicele Iceberg contestă, de asemenea, o presupunere comună cu privire la riscul inteligenței artificiale. Aceasta susține că riscul va rămâne limitat la rolurile tehnologice din centrele de coastă. Simulările indicelui arată că ocupațiile expuse sunt răspândite în toate cele 50 de state. Inclusiv în regiunile interioare și rurale, care sunt adesea excluse din discuțiile privind inteligența artificială.
Echipa Iceberg a creat un mediu de simulare interactiv. Acesta permite statelor să experimenteze diferite pârghii politice. De la redistribuirea fondurilor destinate forței de muncă și ajustarea programelor de formare. Până la explorarea modului în care schimbările în adoptarea tehnologiei ar putea afecta ocuparea forței de muncă locale și produsul intern brut.
Protecție pentru munca fizicăBalaprakash, care face parte și din Consiliul consultativ pentru inteligență artificială din Tennessee, a împărtășit concluziile specifice statului. El a afirmat că multe dintre sectoarele cheie din Tennessee depind în continuare în mare măsură de munca fizică. Este vorba de sănătate, energie nucleară, producție și transport. Acest lucru oferă o oarecare protecție împotriva automatizării pur digitale.
Întrebarea, a spus el, este cum să se utilizeze noile tehnologii. Cum ar fi robotica și asistenții inteligenți artificiali, pentru a consolida aceste industrii. În loc să le golească de conținut.
Deocamdată, echipa poziționează Iceberg nu ca un produs finit. Ci ca un mediu de testare pe care statele îl pot utiliza pentru a se pregăti pentru impactul inteligenței artificiale asupra forței de muncă.
„Scopul este de a intra și de a începe să încercăm diferite scenarii”, a spus Salvador.
La solicitarea IMM România, întâlnirea a vizat analiza stabilității regimului fiscal al microîntreprinderilor și a accesului companiilor la finanțări.
A fost discutată și aplicarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA), prim-ministrul afirmând că IMCA reprezintă o prioritate pe agenda Guvernului, iar decizia va fi luată în sprijinul companiilor.
Altă discuție a fost despre salariul minim brut garantat în plată pentru anul 2026, în contextul consultărilor recente din Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social. Guvernul urmează să decidă noul nivel pe baza argumentelor economice și sociale prezentate.
Discuțiile au continuat cu sectorul transporturilor, unde reprezentanții mediului de afaceri au solicitat evaluarea mecanismului prin care transportatorii primesc returul unei părți din acciza suplimentară pentru carburant.
Au fost analizate și măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale din domeniu, precum și accesul la finanțări europene pentru achiziția de vehicule nepoluante.
Din partea Guvernului, alături de prim-ministrul Ilie Bolojan au mai participat la întâlnire directorul de cabinet al premierului cu rang de secretar de stat, Ana-Smărăndița Irina, și consilierul onorific al premierului, Ionuț Dumitru, iar din partea IMM România, Florin Jianu, președinte, Florin Duma, prim-vicepreședinte, Sterică Fudulea, secretar general, Hotoboc Cristian, președinte Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private (PALMED), Ovidiu Gheorghe, Director Executiv Asociația Companiilor de Distribuție de Bunuri din România (ACDBR), Toma Vasile, Secretar General Federația Operatorilor Romani de Transport (FORT).
„Am un mare respect decizia lui Ionuț Moșteanu de a se retrage din funcția de ministru al Apărării Naționale”, a transmis Fritz, vineri, pe Facebook.
În mesajul său, Dominic Fritz a declarat că Moșteanu a fost un ministru „integru, implicat și respectat de parteneri internaționali”.
„Îi mulțumesc pentru că a ajutat România, cu toată energia lui, în vremuri periculoase. Programul SAFE, prin care vom investi peste 16 miliarde de euro în înzestrarea Armatei în următorii ani, s-a negociat cu succes și datorită lui”, a mai notat liderul USR.
Ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, și-a anunțat vineri demisia din funcție, printr-o postare pe rețelele de socializare. Acesta afirmă că își asumă pasul făcut din respect față de Armata Română și pentru a nu afecta, prin controversele legate de trecutul său, actul de guvernare într-un context de securitate extrem de complicat pentru România și Europa.
Scandalul CV-ului lui Ionuț MoșteanuO anchetă publicată de Libertatea prezintă detalii despre CV-urile ministrului Apărării, Ionuț Moșteanu, din perioada în care ocupa funcții în Ministerul Transporturilor și în companii de stat.
La acel moment, aceste posturi cereau studii superioare pentru a fi eligibil de poziția respectivă. În primul CV din acea perioadă apărea o diplomă de la Universitatea Athenaeum, instituție care a comunicat că Moșteanu „nu a fost niciodată student” acolo.
Documentul respectiv era singura dovadă de studii superioare prezentată atunci.
Investigația arată că, ulterior, ministrul a modificat CV-ul și a trecut studii la Bioterra, cu finalizare în 2015.
Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, a fost ales președinte al Consiliului Național de Conducere al partidului, în urma procesului intern de vot desfășurat în ultimele zile prin platforma electronică a formațiunii.
Tot prin același mecanism intern au fost desemnați și noii vicepreședinți ai CNC: Adrian Axinia, Răzvan Biro, Ramona Bruynseels, Mihai Enache, Andrei Gușă, Ramona Lovin, Mugur Mihăescu, Dumitrina Mitrea, Sorin Muncaciu, Valeriu Munteanu, Gianina Șerban, Dan Tanasă, Georgiana Teodorescu și Nicolae Vlahu.
Biroul Național de Conducere al Alianței pentru Unirea Românilor a decis convocarea Congresului Național al partidului pentru 30 noiembrie 2025, la Alba Iulia, „locul unde AUR a pornit la drum și unde, simbolic, se scrie de fiecare dată istoria unității românilor”.
„Congresul AUR va fi un moment de bilanț, dar și de reafirmare a angajamentului nostru față de români: un partid suveranist, curajos, dedicat apărării interesului național și reconstrucției unei Românii demne și puternice”, a transmis formațiunea politică.
Suporterii echipei Steaua Roșie Belgrad au afișat aseară, la meciul cu F.C. FCSB, un banner uriaș pe care scria, în limba engleză, „Orthodox brothers” („Frați ortodocși”). Gestul nu este unul inocent, ci un mesaj profund politic, afirmă politologul și fostul europarlamentar Cristian Preda.
Potrivit acestuia, mesajul reprezintă un răspuns de mulțumire pentru acțiunile unor suporteri ai echipei naționale a României, care, la meciul cu selecționata din Kosovo, au afișat bannerul „Kosovo e Serbia”. Iar o parte din suporteri s-au solidarizat și cu criminalul de război Ratko Mladić, înaintea meciului recent cu Bosnia și Herțegovina, afișând mesaje în sprijinul acestuia.
Preda avertizează că astfel de mesaje, prezentate sub forma unei fraternități religioase, au o miză geopolitică mult mai largă:
„Solidaritatea fraților ortodocși e folosită, nu doar pe stadioane, pentru a defini o alternativă la identitatea europeană. O folosește și Putin în campania sa – inclusiv militară – contra Occidentului”, subliniază acesta.
În opinia lui Cristian Preda, tribunele stadioanelor devin tot mai des spații de propagare a unor ideologii iliberale și antioccidentale, camuflate în sloganuri identitare sau naționaliste.
Aceste manifestări, spune el, nu trebuie privite doar ca excese ale galeriilor, ci ca parte a unui curent mai amplu care contestă valorile europene.
ContextÎn drumul spre Bosnia suporterii români s-au pozat în fața bisericii din Belgrad alături de sârbi. UST a postat și un mesaj pe Facebook alături de fotografie.
„Orthodox Brothers! În drumul nostru spre Zenica pentru a susține naționala, i-am vizitat pe frații noștri sârbi pentru a transmite un mesaj comun, prin care vrem sa tragem un semnal de alarmă. Europa creștină a fost apărată și sângele voievozilor noștri timp de secole și nu vom accepta să ne pierdem identitatea europeană creștină. Trăiască Serbia! Trăiască România!”, a fost mesajul postat de „Uniți sub tricolor” pe pagina de Facebook.
Un alt grup de ultrasi români care se deplasează spre Bosnia și Herțegovina a afișat n banner în care Mladić era prezentat ca „erou european”.
Cine este Ratko MladicRatko Mladić a fost comandantul armatei sârbilor bosniaci în timpul războiului din Bosnia, între 1992 și 1995. A avut un rol-cheie în operațiunile militare ale Republicii Srpska.
El a fost condamnat definitiv la închisoare pe viață de Tribunalul Penal Internațional de la Haga. Instanța l-a găsit vinovat de genocid, crime împotriva umanității și crime de război.
Cea mai gravă acuzație este genocidul de la Srebrenica, unde peste 8.000 de bărbați și băieți bosniaci musulmani au fost executați în iulie 1995.
Mladić a fost responsabil și pentru asediul orașului Sarajevo, care a provocat moartea a mii de civili.
Numărul salariaţilor care au lucrat cu contract de muncă cu program complet de lucru şi au fost plătiţi pentru întreaga lună octombrie 2024 a fost 4.615.400 persoane, din care 47% femei.
Majoritatea și-au desfăşurat activitatea în industria prelucrătoare (19,6%), respectiv în comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (16,6%).
Bărbaţii au deţinut ponderi importante și în activităţile de construcții (14,5% din numărul salariaţilor bărbaţi), respectiv în cele de transport și depozitare (10,9% din numărul salariaţilor bărbaţi), în timp ce femeile au reprezentat peste trei pătrimi din numărul salariaţilor din activităţile de sănătate şi asistenţă socială, respectiv de învăţământ.
În medie, salariul brut de bază cu care au fost încadrați salariaţii care au lucrat cu contract de muncă cu program complet de lucru şi au fost plătiţi pentru întreaga lună octombrie 2024 a fost 6.553 lei.
Venitul brut realizat ca urmare a remunerării după anumite caracteristici și/sau performanțe (în funcție de contracte/proiecte) s-a situat cu mai mult de o pătrime peste salariul brut de bază (8.374 lei).
Cele mai mari salarii brute, în informații și comunicațiiCirca 40% dintre salariaţi au realizat venituri brute în intervalul 5.001-10.000 lei.
Peste o treime din numărul salariaţilor a realizat venituri brute sub 5001 lei (35,8% dintre salariaţii bărbaţi, respectiv 34,3% dintre salariaţii femei).
Ponderea salariaţilor care au realizat venituri brute mai mari de 10.000 lei a fost de circa o pătrime, atât pentru salariaţii bărbaţi, cât și pentru salariaţii femei.
INS arată că, în medie, salariul brut de bază al salariaţilor femei a fost 6.527 lei, iar venitul brut realizat de acestea (8.114 lei) s-a situat cu 491 lei sub cel al salariaţilor bărbaţi.
Cele mai ridicate salarii brute de bază, dar și venituri brute realizate le-au avut salariaţii care au lucrat în activitatea de informaţii şi comunicaţii (13.311 lei salariul brut de bază, respectiv 15.791 lei venitul brut realizat). La polul opus, cu cele mai reduse salarii de bază și venituri brute realizate, s-au aflat salariaţii care au lucrat în activitatea de hoteluri și restaurante (4.409 lei salariul brut de bază, respectiv 5.022 lei venitul brut realizat).
