Ministrul de Finanțe, Tánczos Barna, a avertizat că instituțiile care încearcă să consume fondurile alocate pentru salarii în prima jumătate de an vor trebui să ia măsuri interne.
Avertismentul a fost lansat luni după ședința de Guvern.
„Instituțiile care încearcă să consume fondurile alocate pentru salarii în prima jumătate de an și să lase descoperită a doua parte a anului sau ultimele luni nu o să aibă succes”, a declarat ministrul de Finanțe.
El a explicat ce se va întâmpla în cazul în care bugetul de salarii va fi epuizat înainte de finalul anului.
„Nu se termină banii de salarii dacă se respectă legea, trebuie găsite soluții în cadrul instituției (…) Au bugetate salariile la nivelul prevăzut de lege”, a adăugat Tánczos Barna spunând că în buget au fost incluse bonusurile și primele.
„Dacă nu ajung banii de salarii, nu poți să plătești salarii și să faci angajări. (…) Trebuie să facă disponibilizări ca să se încadreze în limită”, a precizat Tánczos Barna.
Declarațiile au fost făcute luni în cadrul unei conferințe de presă.
Articolul Avertismentul lui Tánczos Barna: Instituțiile care își consumă fondul de salarii nu vor avea succes apare prima dată în Mediafax.
CNS Cartel Alfa cere președintelui să medieze „un dialog real între Guvern, sindicate și societatea civilă”, dar și să ceară public „pritoritizarea justiției sociale” față de austeritatea „oarbă”.
Sindicaliștii îi solicită președintelui să „intervină ferm împotriva tăierilor bugetare, care afectează serviciile publice esențiale, dar și să „susțină o reformă fiscală corectă, în conformitate cu standardele internaționale”, se arată în comunicatul publicat luni de CNS Cartel Alfa.
„Reducerea cheltuielilor bugetare prin tăieri de personal și blocarea serviciilor publice nu reprezintă o soluție. Contrar discursului politic dominant, România nu are un aparat bugetar supradimensionat”, arată Cartel Alfa.
Potrivit comunicatului, instituțiile din România au un funcționar public la 53 de cetățeni, în timp ce în Germania, același funcționar gestioneză 39 de cetățeni, iar în Suedia, 21 de cetățeni.
Sindicaliștii au precizat că administrația publică locală și centrală este „subdimensionată cronic, ceea ce afectează grav capacitatea de a furniza servicii publice de calitate”.
Sindicaliștii atrag atenția că reducerile de personal nu vor face ca instituțiile publice să devină mai eficiente, ci vor duce la „paralizarea instituțiilor publice”, „blocarea implementării proiectelor” și „imposibilitatea gestionării fondurilor europene și a aplicării legilor”.
Sindicaliștii mai arată că „este inacceptabil ca povara bugetară să fie pusă pe umerii angajaților publici, ai lucrătorilor, ai cetățenilor de rând”.
CNS Cartel Alfa: măsurile de austeritate, de aplicat și în rândul structurilor politiceCNS Cartel Alfa îi cere președintelui Nicușor Dan să susțină aplicarea măsurilor de austeritate și în rândul stucturilor politice, mai precis, „reducerea contribuției bugetare pentru partidele politice”, dar și „reducerea alocațiilor parlamentare și a beneficiilor exagerate”, potrivit comunicatului publicat.
Articolul CNS Cartel Alfa îi cere lui Nicușor Dan un pact social care să scoată România din criză „fără a sacrifica drepturile și bunăstarea celor mulți” apare prima dată în Mediafax.
„La data de 1 iunie 2025, polițiști din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București – Secția 2 Poliție au fost sesizați, prin plângere, de către o femeie în vârstă de 23 de ani, cu privire la faptul că ar fi fost agresată sexual de un bărbat în vârstă de 52 de ani. Din primele verificări a reieșit că două femei, cu vârste de 22 și 23 de ani, s-ar fi deplasat la locuința bărbatului, situată în Sectorul 1 al Capitalei. În acest context, bărbatul ar fi atins-o în zonele intime pe femeia de 23 de ani, fără consimțământul acesteia”, potrivit unui comunicat transmis de Poliția Capitalei.
După producerea incidentului, cele două femei ar fi părăsit imediat imobilul.
„Persoanei vătămate i-au fost aduse la cunoștință prevederile Legii nr. 26/2004 privind posibilitatea emiterii unui ordin de protecție provizoriu extins, însă aceasta a refuzat măsura. Cercetările sunt continuate de către polițiști din cadrul Secției 2 Poliție, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de agresiune sexuală”, se arată în finalul comunicatului.
Surse judiciare au precizat pentru MEDIAFAX că bărbatul este fostul parlamentar Cristian Boureanu.
Articolul Surse: Fostul parlamentar Cristian Boureanu, cercetat pentru că ar fi agresat sexual o tânăra apare prima dată în Mediafax.
Un sondaj realizat în 2023 de PhotoAiD arată că 60% dintre americani își fac selfie-uri cel puțin o dată pe săptămână. Deși adesea sunt percepute ca un semn de vanitate, cercetările recente sugerează că selfie-urile reflectă mult mai mult decât pare la prima vedere, scrie Forbes.
Iată două lucruri surprinzătoare pe care le pot spune selfie-urile despre personalitatea ta, potrivit studiilor psihologice:
1. Selfie-urile pot fi o reacție la frica de moarteUn studiu publicat în 2024 în Psychological Reports a descoperit că persoanele care își fac și distribuie des selfie-uri prezintă adesea un nivel ridicat de „anxietate legată de moarte” – adică teama profundă față de propria mortalitate.
Prin realizarea și partajarea de imagini cu sine, oamenii încearcă, de fapt, să creeze un sentiment de permanență într-o lume efemeră. Selfie-urile devin astfel o modalitate simbolică de a atinge o formă de „nemurire” digitală, oferind o cale de a-și păstra identitatea dincolo de existența fizică.
Mai mult, cercetarea arată că persoanele cu trăsături narcisiste tind să resimtă mai intens această anxietate față de moarte, ceea ce poate duce la o frecvență și mai mare în realizarea de selfie-uri.
Narcisiștii, concentrați pe imaginea de sine și pe importanța personală, percep mortalitatea ca pe o amenințare majoră la adresa valorii proprii și încearcă să-și afirme controlul asupra moștenirii personale prin intermediul fotografiilor.
2. Selfie-urile exprimă identitatea și nevoia de apartenențăUn alt motiv important pentru care oamenii își fac selfie-uri este dorința de a comunica cine sunt și cum vor să fie percepuți de ceilalți. Potrivit unui studiu publicat în 2017 în Frontiers in Psychology, persoanele care scot în evidență realizările personale sau împărtășesc emoții autentice prin selfie-uri tind să aibă o percepție mai pozitivă asupra acestor imagini.
Interesant este că participanții la studiu considerau că propriile selfie-uri sunt mai autentice și chiar autoironice comparativ cu ale altora — o strategie prin care își satisfac nevoile de auto-prezentare fără a părea vanitoși.
Cercetările mai arată și că selfie-urile pot contribui la menținerea relațiilor sociale și schimbul de informații. Cei care sunt activi pe rețelele sociale și folosesc frecvent selfie-uri tind să raporteze o stare psihologică mai bună, ca urmare a interacțiunilor online.
Pentru aceste persoane, selfie-urile funcționează ca o punte între identitatea personală și rețelele sociale, oferind validare, apartenență și conectare.
Afirmarea identității de grupÎn plus, selfie-urile au și un rol important în afirmarea identității de grup. Un studiu publicat în 2019 în International Journal of Communication arată că selfie-urile sunt folosite pentru a semnala aspecte ale identității sociale: cum ar fi rasa, genul sau orientarea sexuală.
„Rasa este un marcator de grup și poate fi celebrat în diverse moduri: prin limbaj, haine, coafură, muzică, tatuaje. Participanții au declarat că își fac selfie-uri pentru a arăta cine sunt, pentru a se conecta cu alții, pentru a se simți bine în pielea lor și pentru a-și afirma identitatea”, explică autorii.
Persoanele LGBTQ, în special, au declarat că își fac selfie-uri în contexte activiste sau politice și participă frecvent la activism online. Acest comportament, spun cercetătorii, este departe de narcisism și reflectă dorința de a face declarații personale și politice prin imagine.
Articolul Legătura dintre selfie-uri și frica de moarte. Ce spun psihologii despre felul în care ne pozăm apare prima dată în Mediafax.
Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, spune că bugetul general pentru companiile afectate de inundațiile de la Praid este de 300 de milioane de lei, sub forma unor credite de angajament.
Întrebat despre modalitatea de acordare a acestor ajutoare, oficialul a precizat că suma reprezintă un buget general, nu o alocare pentru fiecare companie în parte. Din această rezervă, 100 de milioane de lei se livrează imediat ce schema de ajutor de stat este aprobată prin ordin de ministru.
„Avem deja sprijinul de la ANAF pentru a identifica companiile cu punct de lucru, cu sediu social. Ministerele de Finanțe și Economie lucrează pentru a finaliza în câteva zile ordinul de ministru”, a explicat Tanczos Barna.
Solicitat să detalieze situația gospodăriilor afectate, ministrul a răspuns că în zona Praid nu există în acest moment persoane fizice sau gospodării afectate. Companiile vizate sunt Salrom și firmele cu activitate subterană distrusă de inundații.
Pentru județul Covasna, unde există gospodării afectate, despăgubirile vor fi discutate separat de Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, urmând să fie adoptată o altă hotărâre de guvern săptămâna aceasta.
Referitor la mecanismul de sprijin european, Tanczos Barna a confirmat că procedura a fost începută și că România va atrage fonduri de la Comisia Europeană pentru această schemă de ajutor de stat, fără să precizeze însă suma exactă.
Întrebat despre rezervele financiare disponibile, ministrul a asigurat că în fondul de rezervă al guvernului există „suficienți bani ca să trecem peste orice criză de acest gen”.
Articolul Sprijin financiar pentru companiile de la Praid: Guvernul alocă 300 de milioane de lei, din care 100 de milioane imediat apare prima dată în Mediafax.
Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a spus luni, că salariile angajaților de la Salina Praid sunt asigurate până la 31 decembrie 2025.
Întrebat, după ședința de guvern, într-o conferință de presă, ce se întâmplă cu salariile angajaților de la Salina Praid, ministrul Ivan a spus că acestea sunt asigurate.
„În momentul de față, acest mecanism adoptat astăzi (luni – n.r.) în ședința de guvern cuprinde inclusiv acoperirea salariilor integral pentru cei 140 de oameni care lucrează în subsolul Salinei din Pride până la 31 decembrie 2025”, a spus Ivan.
La Salina Praid există riscul de prăbușire a plafonului din cauza infiltrațiilor.
Articolul Ivan: Salariile angajaților de la Salina Praid sunt asigurate apare prima dată în Mediafax.
Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, spune că bugetul general pentru companiile afectate de inundațiile de la Praid este de 300 de milioane de lei, sub forma unor credite de angajament.
Întrebat despre modalitatea de acordare a acestor ajutoare, oficialul a precizat că suma reprezintă un buget general, nu o alocare pentru fiecare companie în parte. Din această rezervă, 100 de milioane de lei se livrează imediat ce schema de ajutor de stat este aprobată prin ordin de ministru.
„Avem deja sprijinul de la ANAF pentru a identifica companiile cu punct de lucru, cu sediu social. Ministerele de Finanțe și Economie lucrează pentru a finaliza în câteva zile ordinul de ministru”, a explicat Tanczos Barna.
Solicitat să detalieze situația gospodăriilor afectate, ministrul a răspuns că în zona Praid nu există în acest moment persoane fizice sau gospodării afectate. Companiile vizate sunt Salrom și firmele cu activitate subterană distrusă de inundații.
UPADTE Ivan: Salariile angajaților de la Salina Praid sunt asigurateMinistrul Economiei, Bogdan Ivan, a spus luni, că salariile angajaților de la Salina Praid sunt asigurate până la 31 decembrie 2025.
Întrebat, după ședința de guvern, într-o conferință de presă, ce se întâmplă cu salariile angajaților de la Salina Praid, ministrul Ivan a spus că acestea sunt asigurate.
„În momentul de față, acest mecanism adoptat astăzi (luni – n.r.) în ședința de guvern cuprinde inclusiv acoperirea salariilor integral pentru cei 140 de oameni care lucrează în subsolul Salinei din Pride până la 31 decembrie 2025”, a spus Ivan.
ȘTIREA INIȚIALĂ: Ministrul Economiei Bogdan Ivan a anunțat că în ședința de Guvern de luni vor fi alocate sume atât pentru antreprenori locali, cât și pentru lucrări de urgență care trebuie întreprinse în Praid.
El spune că au fost evacuate duminică 45 de case.
„Din fericire, pe parcursul nopții evoluția nu a fost una negativă la nivelul plașeului minei vechi. (…) A fost evoluție până ieri după amiază, în cursul orelor 18-19, după care s-a redus acest ritm al surpării. În momentul de față, e o discuție la nivelul Comitetului pentru Situații de Urgență, pentru asta a stabili foarte clar și a comunica oamenilor dacă se pot întoarce în anumiți parametri înapoi la locuințe”, a spus Ivan, luni dimineața, la Antena 3 CNN.
El spune că se lucrează la blocarea cursului de apă cu diguri temporare.
Întrebat care sunt șansele ca Salina Praid să fie salvată, el a spus: „Se fac că aceste analize, inclusiv cu cei mai mari experți din România și experți internaționali și, în funcție de expertizele pe care ei le vor pune pe masă, vom putea să știm exact în ce măsură poate fi evacuată mina, care din cele șapte etaje subterane vor putea să fie evacuate pentru a păstra în continuare siguranță”.
Articolul Criza de la Salina Praid. Experți din România și experți internaționali fac analize / 300 de milioane de lei pentru companiile de la Praid apare prima dată în Mediafax.
Un bărbat a fost condamnat pentru încălcare a ordinii publice din motive religioase după ce a ars un Coran în fața Consulatului Turc din Londra. Cazul a stârnit o dezbatere privind libertatea de exprimare, relatează Sky News.
Hamit Coskun este acuzat că a strigat „Islamul este religia terorismului” în timp ce ținea în mână o copie în flăcări a textului sfânt islamic în Knightsbridge, Londra, în luna februarie.
Pronunțând verdictul, judecătorul districtual McGarva a declarat: „Acțiunile dvs. de a arde Coranul în locul în care ați făcut-o au fost extrem de provocatoare și au fost însoțite de un limbaj urât îndreptat spre religie. Acestea au fost motivate cel puțin parțial de ura față de adepții religiei”.
Bărbatul în vârstă de 50 de ani a negat că ar fi avut un comportament turbulent motivat de „ostilitate față de membrii unui grup religios, și anume adepții islamului”.
Procurorii au declarat că Coskun a scris pe rețelele de socializare că protestează împotriva „guvernului islamist” al președintelui turc Recep Tayyip Erdogan, care „a făcut din Turcia o bază pentru islamiștii radicali și încearcă să instituie un regim Sharia”.
Erdogan, care se află la putere în Turcia de peste 20 de ani, conduce Partidul Justiției și Dezvoltării (AKP), care, deși are o puternică bază religioasă, se descrie drept un partid conservator-democratic și neagă cu tărie că ar fi islamist.
Articolul Un bărbat a fost condamnat după ce a dat foc unui Coran în fața Consulatului Turciei din Londra apare prima dată în Mediafax.
