Сборщик RSS-лент

România nu se pregăteşte pentru un război iminent, dar specialiştii NATO cred că, până în 2030, Rusia ar fi gata pentru un război cu Alianţa. Aşa că, pe principiul, „frica păzeşte bostănăria”, Europa se înarmează puternic, iar România a intrat în joc.

Cluj-Napoca este un oraş care mişcă şi care reuşeşte să aducă în prim-plan trei ele­mente-cheie – businessul, cultura şi mediul universitar, spune Florin Ştefan, rectorul Universităţii de Artă şi Design din Cluj-Napoca.

Tensiunile din pieţele financiare s-au amplificat în ultimele săptămâni, pe fondul izbucnirii conflictului din Iran, care a adus volatilitate crescută, ieşiri de capital şi presiuni asupra cursului valutar, într-un context în care investitorii rămân în expectativă, iar autorităţile încearcă să evite costuri mai ridicate de finanţare.

„Având în vedere că inteli­genţa artificială şi auto­ma­ti­zarea digitală preiau multe sarcini tradi­ţio­nale ale angajaţilor cu expe­rienţă redusă, însăşi natura unui post de înce­pător este în curs de redefinire“, se arată într-un studiu realizat recent de Randstad, una dintre cele mai mari companii la nivel mon­dial din domeniul resurselor umane. Pe baza unui sondaj realizat pe un eşantion de 11.250 de profesionişti şi a unei analize a peste 126 de milioane de oferte de locuri de muncă la nivel mondial, studiul evidenţiază o generaţie care este atât hotărâtă, cât şi dezorientată.

eMAG, cel mai mare retailer online de pe piaţa locală, va lansa pe 23 martie un agent de shopping bazat pe inteligenţă artificială care transformă căutarea de produse într-o conversaţie, nu într-o navigare prin filtre şi cate­gorii. Agentul numit iZi a fost testat în ultimele săptămâni de 50.000 de clienţi, iar de săptă­mâna viitoare va deveni dispo­nibil pentru toţi utilizatorii plat­formei, a anunţat Irina Pencea, directorul general al eMAG România, Bulgaria şi Ungaria, în cadrul conferinţei ZF eCom­merce Summit.

Programul SAFE (Security Action for Europe), prin care România are la dispoziţie 16,7 mld. euro pentru industria apărării, a doua cea mai mare alocare din cadrul mecanismului, va aduce plusvaloare doar dacă producţia de echipamente militare şi muniţie se va face la nivel local.

Grupul Zentiva România, care include două fabrici în Bucureşti, a încheiat anul 2025 cu afaceri de 1,6 mld. lei, o creştere uşoară cu 0,5% faţă de anul anterior, din datele transmise de companie.

Băncile şi-au direcţionat o parte mai consistentă din finanţări anul trecut către industrie, soldul ajungând la 139 mld. lei la finalul anului 2025, în creştere cu peste 14% faţă de anul 2024.

Adriana Dănilă şi Stelian Olaru sunt parteneri în viaţă şi în business. Ei deţin împreună patru restaurante în Bucureşti, e vorba de Gram Bistro din zona Piaţa Victoriei, de Suento aflat undeva pe lângă Bulevardul Dacia, de Ever After din Amzei şi de mai recent deschisul MIRA, de pe strada Jules Michelet din Capitală.

Dubrovnik (Croaţia) a fost locul unde s-au filmat o parte din scenele din serialul Game of Thrones, iar Matamata (Noua Zeelandă) a fost „acasă“ pentru hobbiţi din Lord of the Rings. Locurile au devenit cunoscute şi datorită găzduirii acestor producţii, iar efectul s-a simţit imediat. Astfel de destinaţii au avut o creştere importantă a turismului datorită unor filme sau seriale care au fost filmate în aceste locuri. De altfel, tot mai mulţi îşi aleg destinaţiile de vacanţă chiar după acest criteriu – unde s-au filmat unele dintre cele mai cunoscute filme şi seriale.

Dacă statul este disciplinat, mediul pri­vat va investi, consideră Bogdan Cernescu, direc­tor executiv, Corporate Banking în cadrul BCR, una dintre cele mai mari bănci din piaţa locală

Anul 2022 a fost crunt pentru Europa şi lumea occidentală. Rusia a atacat Ucraina şi a întrerupt fluxurile globale de energie şi cereale. Presa ira­niană a insistat atunci pe „penurii­le severe de alimente“ din ţările ves­tice şi a subliniat creşterea producţiei locale de grâu şi deciziile autorităţilor de a controla piaţa.

Războiul din Iran pune sub pre­siune crescândă aprovizionarea cu petrol şi gaze şi scumpeşte dramatic energia la nivel global.

Ziarul Financiar organizează luni, 23 martie, la Hotel JW Marriott din Bucureşti conferinţa ZF HR Trends 2026, cea de-a 20-a ediţie a evenimentului dedicat liderilor de resurse umane şi executivilor care definesc strategiile de people management în companii.

Proiectarea şi execuţia drumului expres care va face legătura între Autostrada A0 Bucureşti Nord şi viitorul Terminal 2 al aeroportului Henri Coandă-Otopeni va fi scoasă la licitaţie, o investiţie estimată la peste 400 mil. lei, deşi pentru noul terminal nu se vede niciun progres. Nici măcar nu fost încă desemnat un câştigător la licitaţia pentru proiectarea lui, un contract uriaş de 40 de mil. euro.

Exim Banca Românească şi-a menţinut în ultimii cinci ani rolul activ în finanţarea economiei reale, acordând credite corporate în valoare totală de aproximativ 22 mld. lei (circa 4,5 mld. euro). Iar anul 2025 a fost unul de referinţă, cu credite de peste 7 mld. lei aprobate, cel mai ridicat nivel din această perioadă, după cum a declarat pentru ZF Traian Halalai, preşedintele executiv al băncii de stat care se află în top 10 cele mai mari instituţii de credit de pe piaţa românească.

Toată lumea vorbeşte azi despre antreprenoriat, start-up-uri, idei geniale şi „fă ce-ţi place“. Dar adevărul este că un business nu se construieşte doar din hype, reel-uri motivaţionale şi visuri mari. Ai nevoie de experienţă, de curaj, de răbdare şi de multă muncă, precum şi de învăţare din mers.

Aproximativ 3.100 de megawați au fost deja retrași din rețeaua electrică a Irakului, care depindea de vecinul său pentru aproximativ o treime din necesarul său de gaze, în mare parte pentru producerea de energie, potrivit NewYorkTimes.

Reducerile de gaze sporesc riscul unei crize economice în Irak, care a trebuit să oprească o mare parte din exporturile sale de petrol în contextul crizei actuale.

Mai devreme în cursul zilei, atacurile aeriene au lovit infrastructura vastului câmp de gaze offshore South Pars din Iran, cea mai importantă sursă de gaze naturale a țării, ceea ce ar putea agrava și mai mult penuria de energie internă deja acută cu care se confruntă țara.

Un amplu studiu a examinat datele a 131.821 de participanți la Nurses’ Health Study (NHS) și Health Professionals Follow-Up Study (HPFS), potrivit ScienceDaily.

Rezultatele au arătat că consumul moderat de cafea cu cofeină (2-3 cești pe zi) sau ceai (1-2 cești pe zi) a fost asociat cu un risc redus de demență, un declin cognitiv mai lent și o mai bună conservare a abilităților cognitive.

„În căutarea unor posibile instrumente de prevenire a demenței, ne-am gândit că ceva atât de răspândit precum cafeaua ar putea fi o intervenție alimentară promițătoare – iar accesul nostru unic la date de înaltă calitate prin studii care se desfășoară de peste 40 de ani ne-a permis să ducem la bun sfârșit această idee”, a declarat autorul principal Daniel Wang, MD, ScD, cercetător asociat la Divizia Channing de Medicină de Rețea din cadrul Departamentului de Medicină al Mass General Brigham și profesor asistent la Harvard Medical School.

De ce prevenirea este importantă în cazul demenței

Prevenirea timpurie a demenței este deosebit de importantă, deoarece tratamentele actuale sunt limitate și, în general, oferă doar beneficii modeste după apariția simptomelor. Drept urmare, oamenii de știință se concentrează din ce în ce mai mult pe factorii legați de stilul de viață, inclusiv dieta, care pot influența dezvoltarea declinului cognitiv.

Cafeaua și ceaiul conțin compuși precum polifenolii și cofeina, despre care se crede că susțin sănătatea creierului. Aceste substanțe pot ajuta la reducerea inflamației și la limitarea leziunilor celulare, ambele fiind legate de declinul cognitiv. Cu toate acestea, cercetările anterioare privind cafeaua și demența au produs rezultate mixte, adesea din cauza perioadelor de studiu mai scurte sau a datelor limitate privind modelele de consum pe termen lung și diferitele tipuri de băuturi.

Datele pe termen lung oferă perspective mai clare

Seturile de date NHS și HPFS au contribuit la acoperirea acestor lacune. Participanții au fost urmăriți timp de până la 43 de ani, cu evaluări repetate ale dietei, diagnosticelor de demență, preocupărilor cognitive subiective și performanței cognitive obiective. Cercetătorii au analizat modul în care consumul de cafea cu cofeină, ceai și cafea decofeinizată se raportează la rezultatele pe termen lung privind sănătatea creierului.

Dintre cei peste 130.000 de participanți, 11.033 au dezvoltat demență pe parcursul studiului. Persoanele care au consumat cantități mai mari de cafea cu cofeină au avut un risc cu 18% mai mic de a dezvolta demență în comparație cu cei care o beau rar sau deloc. De asemenea, aceștia au raportat rate mai mici de declin cognitiv subiectiv (7,8% față de 9,5%) și au obținut rezultate mai bune la anumite teste cognitive obiective.

Cofeina poate juca un rol cheie

Modele similare au fost observate în rândul consumatorilor de ceai, în timp ce cafeaua decofeinizată nu a prezentat aceleași asocieri.

Cele mai puternice efecte au fost observate la participanții care consumau 2-3 cești de cafea cu cofeină sau 1-2 cești de ceai pe zi. Un consum mai ridicat de cofeină nu părea să provoace efecte negative. Dimpotrivă, acesta a prezentat beneficii comparabile cu cele observate la consumul moderat evidențiat în studiu.

Prețurile petrolului continuă să crească vertiginos, în timp ce măsurile luate de Casa Albă au un impact redus Suspendarea Legii Jones de către Donald Trump, menită să fluidizeze transportul maritim, nu a reușit să calmeze piețele, arată Washington Post.

Prețul mediu al benzinei fără plumb este acum cu 32% mai mare decât în urmă cu o lună.

Creșterea bruscă a prețurilor amenință cu și mai multe dificultăți la pompă pentru șoferii americani. Un galon de benzină fără plumb obișnuită costă deja în medie 3,84 dolari la nivel național, potrivit AAA — o creștere de 32% față de acum doar o lună, înainte ca președintele Donald Trump să lanseze atacuri asupra Iranului alături de Israel.

Declarațiile lui Trump, contradictorii

Trump a făcut declarații contradictorii cu privire la cât de curând s-ar putea încheia războiul, iar măsurile Casei Albe de a atenua creșterile prețurilor petrolului au avut un efect redus. Analiștii au majorat constant previziunile privind prețul petrolului.

Miercuri, Trump a încercat să combată creșterea vertiginoasă a prețurilor petrolului prin suspendarea pe 60 de zile a Legii Jones, care interzice navelor străine să transporte petrol și gaze între porturile americane.

Aceasta ar putea mări numărul de nave care pot transporta combustibilii pe teritoriul Statelor Unite. Însă analiștii spun că această măsură este în mare parte simbolică și va reduce prețurile la benzină cu cel mult câțiva cenți.

„Decizia președintelui Trump de a emite o derogare de 60 de zile de la Legea Jones este doar un alt pas pentru a atenua perturbările pe termen scurt ale pieței petrolului, în timp ce armata SUA continuă să îndeplinească obiectivele Operațiunii Epic Fury”, a declarat într-un comunicat Karoline Leavitt, secretarul de presă al Casei Albe.

„Suntem profund îngrijorați”

Industria maritimă americană a protestat imediat împotriva acestei măsuri, avertizând că ar putea fi ilegală.

„Suntem profund îngrijorați că această derogare amplă, de 60 de zile, va fi abuzată și va înlocui în mod inutil lucrătorii și companiile americane”, a scris într-un comunicat American Maritime Partnership, un grup din cadrul industriei.

„Această derogare nu va reduce prețurile la benzină. Impactul potențial maxim al transportului maritim intern asupra costului benzinei la nivel național este de mai puțin de un cent pe galon”.

Suspendarea pare să fi avut un impact redus asupra piețelor petroliere. Prețul țițeiului Brent, etalonul global, a crescut cu peste 6% până miercuri dimineața târziu, după ce Iranul a amenințat că va ataca instalațiile petroliere din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar. Garda Revoluționară Islamică a declarat că aceste instalații sunt ținte „legitime și prioritare”, potrivit mass-media de stat iraniană.

Reacția analiștilor

„Infrastructura de export de petrol din Golf rămâne în vizorul Iranului, iar primele de risc sunt pe cale să crească în cazul unui atac”, a scris miercuri Capstone, o firmă de cercetare de piață, într-o notă adresată clienților.

Analiștii de la Citi se așteaptă ca prețurile petrolului Brent să urce până la 120 de dolari în următoarele câteva zile, ceea ce ar putea împinge costul mediu al unui galon de benzină la pompă peste 4 dolari.

Ultimele amenințări ale Iranului vin după ce acesta a avariat deja instalații majore de producție și continuă să forțeze închiderea efectivă a Strâmtorii Hormuz, un punct de strangulare pentru aproximativ o cincime din petrolul mondial.

Incapacitatea armatei americane de a garanta trecerea în siguranță prin strâmtoare a aruncat piețele petroliere în turbulențe.

Perturbările provocate de închiderea strâmtorii Ormuz

Închiderea prelungită a strâmtorii provoacă perturbări în cascadă în aprovizionarea mondială cu petrol.

Statele din Golful Persic nu au unde să trimită țițeiul sau gazul natural pe care îl produc, deoarece navele stau inactive pe mare, pline de marfă, iar rezervoarele de stocare se apropie rapid de capacitatea maximă. Companiile petroliere sunt forțate să reducă producția și să ia în considerare închiderea completă a unor instalații.

Aceste instalații nu pot fi repuse în funcțiune cu ușurință. Revenirea la producția maximă poate dura săptămâni, determinând analiștii să prevadă perturbări mai lungi și mai acute ale prețurilor petrolului, în contextul în care nu există semne de redeschidere a Strâmtorii Ormuz.

Administrația Trump a emis miercuri, de asemenea, o derogare care autorizează firmele americane să facă afaceri cu compania petrolieră de stat a Venezuelei, Petróleos de Venezuela (PDVSA), ridicând sancțiunile care îngreunau exportul de țiței al țării. Măsura are scopul de a permite Venezuelei să-și crească vânzările după un blocaj de mai mulți ani.

Săptămâna trecută, Trump a ridicat temporar sancțiunile asupra petrolului rusesc aflat deja pe mare, într-un efort de a ușura prețurile globale.

Măsura, condamnată pe scară largă de legislatorii din SUA și Europa deoarece va ajuta Rusia să genereze bani pentru războiul său împotriva Ucrainei, pare să fi contribuit puțin la atenuarea consecințelor economice ale închiderii strâmtorii.

Înainte de ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei, SUA și alte guverne au convenit să elibereze 415 milioane de barili de petrol din rezervele de urgență. Nici această măsură nu a reușit să oprească traiectoria ascendentă a prețurilor petrolului.