Premierul desemnat Adrian Veștea ar urma să meargă la președintele Nicușor Dan și apoi la Parlament cu lista miniștrilor pentru viitorul guvern, potrivit G4Media, care citează surse politice.
Pe listă se regăsesc mai mulți foști membri ai Guvernului Bolojan, printre care Alexandru Nazare, Bogdan Ivan, Alexandru Rogobete, Florin Manole, Florin Barbu și Cătălin Predoiu.
Printre propuneri se află și nume din PNL apropiate de tabăra care îl susține pe Adrian Veștea, precum Cătălin Predoiu, Nicoleta Pauliuc și Alina Gorghiu.
Lista publicată pe surse de G4Media:
Deputatul PNL Robert Sighiartău susține că președintele Nicușor Dan ar trebui „să recunoască faptul că a greșit”, după desemnarea lui Adrian Veștea pentru funcția de premier.
„Dincolo de orice supărare sau dispută politică, funcția prezidențială obligă la echilibru, la respect pentru instituții și la decizii care să nu afecteze încrederea oamenilor în statul român. Cel mai bun lucru pe care l-ar putea face astăzi președintele, chiar dacă este dificil, ar fi să recunoască faptul că a greșit. Nu ar fi un semn de slăbiciune, ci unul de maturitate și responsabilitate”, a transmis Sighiartău.
El a precizat că Nicușor Dan ar trebui să clarifice direcția politică a țării, fie prin acordarea mandatului unei majorități PSD care să își asume guvernarea, fie prin susținerea explicită a unei formule minoritare PNL-USR-UDMR.
UPDATE Veștea vrea să candideze la președinția PNL – surseAdrian Veștea vrea să candideze la funcția de președinte al PNL, după ce va fi învestit premier, susțin surse din partid.
Sursele citate spun că Adrian Veștea îl va contracandida pe Ilie Bolojan pentru funcția de președinte al PNL în eventualitatea unui Congres, după ce va fi învestit în funcția de premier. (DETALII AICI)
UPDATE Ședințe la PNL și USRPNL și USR au programate miercuri ședințe separate, în timp ce premierul desemnat Adrian Veștea încearcă să strângă susținere pentru Guvern.
Conducerea PNL a fost convocată la ora 16.00, într-o ședință online a Biroului Politic Național.
PNL ar urma să discute situația lui Adrian Veștea, după ce acesta a refuzat să-și depună mandatul. În ședință ar urma să fie discutată și tema congresului PNL.
USR va avea, la rândul său, o ședință la ora 18.00.
Reuniunile au loc în ziua în care Veștea ar urma să depună la Parlament lista miniștrilor și programul de guvernare.
UPDATE Peiu a reiterat că AUR nu va vota Guvernul VeșteaLiderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a declarat miercuri dimineață că poziția partidului nu s-a schimbat și că parlamentarii AUR nu vor vota Guvernul propus de Adrian Veștea.
„Nu putem lua în calcul să votăm un guvern care este condus de un premier desemnat împotriva logicii democratice și nu putem lua în calcul un guvern care vine cu același program de guvernare. Nu se poate așa ceva”, a declarat Petrișor Peiu la Antena 3 CNN.
Știrea inițialăAdrian Veștea a transmis că nu intenționează să renunțe la mandatul primit și că lista miniștrilor, împreună cu forma finală a programului de guvernare, ar urma să fie prezentate în cursul zilei de miercuri.
„În ceea ce mă privește atât pe mine cât și pe colegii mei care vor fi parte a guvernului, a cabinetului cu care dorim să mergem la vot pentru investire, vă asigur că noi mergem înainte”, a declarat premierul desemnat.
Premierul desemnat a anunțat că din viitorul cabinet ar urma să facă parte reprezentanți ai PSD, liberali care acceptă să intre în guvern și persoane din zona tehnocrată.
Veștea a confirmat că a discutat cu Alexandru Nazare, actualul ministru al Finanțelor, și s-a declarat încrezător că acesta va face parte din guvernul propus.
PNL a anunțat, după ședința Biroului Politic Național din 15 iunie, că desemnarea lui Adrian Veștea pentru formarea unui guvern s-a făcut fără aprobarea forurilor statutare ale partidului.
Premierul desemnat a mai afirmat că pe lista miniștrilor nu se vor regăsi membri ai UDMR, dar a spus că speră ca parlamentarii Uniunii să susțină cabinetul la vot.
UDMR a anunțat marți că nu intră la guvernare, iar recomandarea conducerii formațiunii este ca Guvernul Veștea să nu fie votat.
Adrian Veștea a discutat marți și cu parlamentari din grupurile Uniți pentru România și PACE, în încercarea de a strânge voturi pentru învestirea guvernului.
Unele dintre cele mai distructive replici dintr-o relație nu sunt țipetele sau jignirile. Sunt frazele aparent banale, rostite cu un ton anume, care lasă partenerul confuz și pe defensivă. Terapeuți specializați în relații de cuplu explică ce se ascunde în spatele lor.
Agresivitatea pasivă apare când nu ne simțim în siguranță să spunem direct ce simțim, conform huffingtonpost.co.uk.
Terapeuta Tara Rullo explică: în spatele comentariilor acide se ascund emoții vulnerabile – tristețe, singurătate, teamă sau nevoia de conexiune.
De ce sunt periculoase frazele pasiv-agresive în cuplu?Aceste replici nu abordează niciodată direct o nevoie reală. Cel care le rostește rămâne neînțeles. Cel care le primește se simte constant criticat, fără să poată răspunde clar. Psihologul Alexandra Solomon descrie efectul ca pe o eroziune lentă a intimității. Terapeuta Elizabeth Earnshaw folosește cuvântul „coroziv”.
„Sunt bine” / „E în regulă”Cuvintele spun un lucru, tonul spune altul. Partenerul simte că ceva nu e în regulă, dar nu știe ce. Solomon recomandă să te corectezi imediat: „De fapt, nu sunt bine. Mă simt supărat/trist”.
„Trebuie să fie frumos”Este una dintre cele mai îngrijorătoare replici, potrivit lui Rullo. Subtextul – „trebuie să fie frumos să nu faci nimic în timp ce eu mă ocup de toate” – transmite dispreț. Disprețul este considerat cel mai puternic predictor al destrămării unei relații.
„Cred că pur și simplu nu pot face nimic cum trebuie”Transformă o problemă concretă într-un referendum asupra valorii personale. Conversația reală este blocată. Earnshaw o numește „jocul cronic al victimei”.
„N-ar trebui să fiu nevoit să întreb”Terapeutul Zach Brittle identifică cuvântul „ar trebui” ca un semnal frecvent al pasiv-agresivității. Varianta mai sănătoasă: „Mi-ar plăcea foarte mult să…” în loc de „Ar trebui să știi că…”
„Uau, ia te uită cine s-a hotărât în sfârșit să ajute”Poate fi prezentată ca o glumă, dar transmite superioritate și ridiculizare. Rullo avertizează că acest tip de atmosferă, dacă devine tipar, este greu de reparat.
„Partenerul altcuiva face întotdeauna asta”Comparația cu cupluri din exterior e o formă indirectă de a spune: „De ce nu poți tu?” Partenerul va reacționa defensiv în loc să audă nevoia reală.
„Cum vrei tu”Retragere emoțională mascată în aparentă indiferență. Earnshaw recomandă să fii direct: „Nu mă încântă această opțiune. Hai să căutăm o soluție care să ne convină amândurora”.
Cum poți comunica altfel?Toți experții recomandă același lucru: identifică ce simți cu adevărat, apoi spune-o direct. Folosește fraze de tipul „Mă simt…” și „Am nevoie de…”.
Solomon subliniază că agresivitatea pasivă nu este o trăsătură de personalitate. Este o lipsă de abilități pe care oricine le poate învăța.
Cotația petrolului Brent, referința pentru piețele internaționale, a scăzut miercuri sub 80 de dolari pe baril pentru prima dată din luna martie. În tranzacțiile de dimineață, Brent era cotat la aproximativ 78 de dolari pe baril, în timp ce petrolul american WTI se tranzacționa în jurul valorii de 75 de dolari pe baril. Scăderea vine după ce piețele au reacționat pozitiv la acordul interimar dintre Washington și Teheran, care ar urma să permită redeschiderea Strâmtorii Ormuz până la sfârșitul săptămânii, mai arată Euronews.
De ce este atât de importantă Strâmtoarea OrmuzStrâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime din lume pentru transportul petrolului și gazelor naturale lichefiate. De la începutul conflictului dintre Iran și Statele Unite, la sfârșitul lunii februarie, traficul prin această zonă a fost puternic afectat, iar piețele s-au temut de o criză energetică majoră.
Golful Persic, Strâmtoarea Ormuz, Iranul și Golful Oman. Sursa foto: Hepta
În perioada de vârf a tensiunilor, petrolul Brent a urcat spre 120 de dolari pe baril, alimentând inflația și majorând costurile energiei la nivel global. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), blocajul din Strâmtoarea Ormuz a generat cea mai mare perturbare a aprovizionării cu petrol din istoria pieței mondiale.
Piețele pariază pe revenirea exporturilorAnaliștii consideră că reluarea traficului maritim va permite revenirea treptată a exporturilor din Golf, una dintre cele mai importante regiuni producătoare de petrol și gaze din lume. Totuși, specialiștii avertizează că normalizarea completă a pieței nu se va produce peste noapte. Chiar dacă navele vor putea traversa din nou strâmtoarea fără restricții, industria energetică are nevoie de timp pentru a reveni la ritmul anterior conflictului. În plus, negocierile privind programul nuclear iranian rămân un subiect sensibil, iar investitorii urmăresc cu atenție evoluțiile diplomatice.
De ce energia nu se va ieftini imediat în EuropaDeși scăderea prețului petrolului este o veste bună pentru consumatori, efectele în Europa ar putea apărea mai lent. Uniunea Europeană importă majoritatea necesarului de petrol și este influențată direct de prețurile internaționale. În timpul conflictului, costurile suplimentare generate de asigurările de risc pentru nave și de transportul maritim au contribuit la menținerea unor prețuri ridicate.
Chiar dacă petrolul s-a ieftinit semnificativ față de maximele din timpul războiului, experții avertizează că tarifele de transport și primele de asigurare trebuie să revină și ele la niveluri normale pentru ca efectele să fie resimțite pe deplin de consumatori. Comisarul european pentru Energie, Dan Jørgensen, declara încă din primăvară că revenirea la condițiile de dinaintea conflictului va fi un proces de durată, chiar și în cazul unui acord de pace.
Gazele naturale au urmat aceeași tendințăȘi piața gazelor naturale a reacționat pozitiv la perspectivele de detensionare. Prețurile europene au coborât sub 42 de euro pe megawatt-oră, pe fondul așteptărilor că exporturile din regiunea Golfului vor reveni treptat la normal. Cu toate acestea, investitorii continuă să urmărească situația din Qatar, unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de gaze naturale lichefiate, după informațiile privind posibile pagube produse unor instalații energetice în timpul conflictului.
