Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a spus duminică, 12 octombrie, că este gata să autorizeze trimiterea rachetelor de croazieră Tomahawk către Ucraina, însă a precizat că va purta mai întâi o discuție cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin.
„S-ar putea să trebuiască să vorbesc cu Rusia, sincer. Vor Tomahawk-uri îndreptate în direcția lor? Nu cred,” a declarat Trump jurnaliștilor, sugerând că livrarea armelor depinde de disponibilitatea Moscovei de a opri războiul.
„Poate că voi vorbi cu el. I-aș putea spune: dacă războiul nu se încheie, le voi trimite Tomahawk-urile,” a adăugat președintele american, descriind rachetele ca fiind „arme foarte ofensive.”
Trump a subliniat că „Rusia nu are nevoie de asta,” dar a avertizat că Statele Unite ar putea merge înainte cu transferul dacă luptele continuă.
„Cred că președintele Putin ar arăta bine dacă ar încheia acest conflict. Și cred că o va face. Dacă nu, nu va fi bine pentru el,” a spus liderul de la Casa Albă.
Reacția Kremlinului nu a întârziat, scrie Kyiv Independent.
Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a afirmat că „subiectul Tomahawk-urilor este de o îngrijorare extremă” și că „momentul actual este unul dramatic, pentru că tensiunile cresc din toate părțile.”
La Kiev, președintele Volodimir Zelenski a declarat pe 9 octombrie că eventuala livrare a rachetelor Tomahawk ar putea forța Rusia „să vadă realitatea” și să accepte negocieri.
Racheta Tomahawk este un proiectil de croazieră subsonic, cu rază lungă de acțiune, capabil să lovească ținte la distanțe cuprinse între 1.600 și 2.500 de kilometri, suficient pentru a atinge obiective aflate până și în Siberia.
Articolul Trump îl avertizează pe Putin: Încheie războiul sau voi trimite rachete Tomahawk în Ucraina apare prima dată în Mediafax.
Premiul de anul trecut a fost acordat celor trei economiști (Daron Acemoglu, Simon Johnson și James A. Robinson) care au studiat motivele pentru care unele țări sunt bogate, iar altele sărace, și au demonstrat că societățile mai libere și mai deschise au șanse mai mari de prosperitate.
Premiul pentru economie este cunoscut oficial sub numele de Premiul Băncii Suediei pentru Științe Economice în memoria lui Alfred Nobel.
Banca centrală l-a înființat în 1968 ca memorial pentru Nobel, omul de afaceri și chimistul suedez din secolul al XIX-lea care a inventat dinamita și a înființat cele cinci premii Nobel.
De atunci, a fost acordat de 56 de ori unui total de 96 de laureați.
Doar trei dintre câștigătorii de până luni erau femei.
Există voci care subliniază că premiul pentru economie nu este, din punct de vedere tehnic, un premiu Nobel, dar este întotdeauna acordat împreună cu celelalte premii pe 10 decembrie, aniversarea morții lui Nobel în 1896.
Premiile Nobel au fost anunțate săptămâna trecută în domeniile medicină, fizică, chimie, literatură și pace.
Articolul Premiul Nobel pentru economie: luni va fi anunțat câștigătorul! apare prima dată în Mediafax.
Totuși, creșterea lentă a locurilor de muncă, rata șomajului mai mare și inflația mai persistentă vor afecta perspectivele de creștere a economiei.
Noile taxe de import impuse de administrația Trump rămân un obstacol în calea performanței economice, concluzionează sondajul, peste 60% dintre cei 40 de economiști chestionați estimând că tarifele vor reduce creșterea economică cu până la jumătate de punct procentual, atât importurile, cât și exporturile înregistrând o scădere, iar prețurile de consum crescând ca urmare a impunerii taxelor. Niciunul dintre economiști nu a considerat că tarifele vor stimula creșterea economică.
Însă ultima versiune a sondajului trimestrial al NABE, publicată luni în cadrul reuniunii anuale a grupului, a revizuit în sens pozitiv previziunile mai pesimiste privind perspectivele economice ale Statelor Unite, formulate la începutul anului, când îngrijorările legate de impactul economic al tarifelor și de riscurile unui război comercial mai amplu erau la apogeu.
Care erau estimărileProiecția mediană era ca economia să crească cu 1,8% în 2025, în jurul majorității estimărilor privind potențialul subiacent, comparativ cu 1,3% prognozat în sondajul din iunie.
Inflația, măsurată prin indicele prețurilor cheltuielilor de consum personal preferat de Rezerva Federală, era estimată să se încheie la sfârșitul anului la 3%, în ușoară scădere față de 3,1% prognozat în iunie. Dar se preconiza, de asemenea, o scădere doar până la 2,5% în 2026, comparativ cu 2,3% în sondajul din iunie, o revenire mai lentă către ținta de 2% a Fed.
Rata șomajului, între timp, se preconiza că va crește pe parcursul anului viitor, deși mai puțin decât se temea în iunie, până la 4,5% față de 4,7% în sondajul anterior.
Se estimează că Fed va reduce ratele dobânzilor, deși într-un ritm ușor mai lent decât anticipat de investitori, cu o singură reducere a ratei dobânzii prevăzută pentru acest an, față de cele două reduceri de un sfert de punct procentual incluse în prezent în contractele legate de rata dobânzii de referință a băncii centrale.
Sondajul a evidențiat una dintre enigmele actuale pe care oficialii Fed încearcă să o înțeleagă: creșterea PIB-ului, care a început să surprindă în sens pozitiv, în timp ce creșterea locurilor de muncă rămâne modestă.
Ce se întîmplă cu locurile de muncăEconomiștii chestionați de NABE, de exemplu, prevăd o creștere medie a locurilor de muncă de doar 29.000 pe lună pentru restul acestui an, cu o „recuperare limitată și treptată” până la aproximativ 75.000 anul viitor, mai puțin decât previziunea de 97.000 din iunie.
Investițiile în afaceri, impulsionate de creșterea capitalului în domeniul capacității de calcul și al inteligenței artificiale, pot explica parțial această discrepanță.
Investițiile anticipate „s-au îmbunătățit semnificativ”, potrivit ultimului sondaj, fiind acum estimate să crească cu 3,8% în acest an, față de 1,6% în iunie, și să continue să crească cu o rată de 1,7% anul viitor, față de 0,9% estimat în iunie.
Cu toate acestea, sectorul imobiliar rămâne în stagnare, investițiile rezidențiale fiind acum estimate să se contracte cu 1,6% în acest an, comparativ cu creșterea modestă de 0,5% prevăzută în sondajul din iunie, și cu o creștere de sub 1% prevăzută pentru anul viitor.
Articolul Creștere economică mai puternică în SUA prevăzută de economiști. Ce se întâmplă cu locurile de muncă apare prima dată în Mediafax.
Aceste rachete au o rază de acțiune de 2.400 km – suficient de mult pentru a lovi adânc în interiorul Rusiei. Moscova a avertizat că acest lucru ar afecta grav relațiile cu SUA, scrie Skynews.
Președintele american a vorbit la bordul aeronavei Air Force One, de unde zboară spre Orientul Mijlociu pentru a marca un plan de pace în Gaza.
Trump le-a spus reporterilor: „Aș putea spune «Uite: dacă acest război nu se va rezolva, le voi trimite avioane Tomahawk».”
„Tomahawk este o armă incredibilă, o armă foarte ofensivă. Și, sincer, Rusia nu are nevoie de asta.”
El a continuat să dezvăluie că perspectiva ca Ucraina să primească aceste rachete a fost deja abordată în conversațiile cu Volodimir Zelenski.
Președintele ucrainean a declarat pentru Fox News că avioanele Tomahawk vor fi folosite doar în scopuri militare – și nu pentru a ataca civili.
Lukașenko avertizează că Ucraina ar putea „înceta să existe” și îl învinovățește pe Zelenski pentru stagnarea negocierilor.
Președintele belarus Alexander Lukașenko a declarat într-un interviu din 12 octombrie că Ucraina ar putea „înceta să existe ca stat” dacă președintele Volodimir Zelenski nu începe urgent negocierile de pace.
Trump cere Congresului să investigheze „farsa” de anchetă din 2019 privind Ucraina.Președintele american Donald Trump a scris pe Truth Social pe 12 octombrie solicitând reluarea anchetei privind procedurile de acuzare inițiate împotriva sa în 2019, scrie KyvivIndependent.
„Escrocheria cu punerea sub acuzare (a mea!) din Ucraina a fost o farsă ilegală mult mai mare decât Watergate”, a spus Trump .
Trump l-a acuzat pe congresmanul Adam Schiff, pe atunci vicepreședinte al Comisiei de Informații a Camerei Reprezentanților, de corupție și lipsă de onestitate în timpul anchetei și a îndemnat Congresul și alte autorități relevante să redeschidă cazul.
Procesul de acuzare s-a concentrat pe o convorbire telefonică purtată în 2019 între Trump și președintele Volodimir Zelenski, în care Trump a fost acuzat că a reținut ajutorul militar ca mijloc de a-l presa pe Zelenski să-l investigheze pe Hunter Biden, fiul președintelui Joe Biden.
La vremea respectivă, Zelenski a spus că apelul telefonic a fost „normal”. Mai târziu, pe măsură ce ancheta prindea avânt, Zelenski a spus: „Îmi pare rău, dar nu vreau să fiu implicat” în alegerile din SUA.
Trump i-a mulțumit în trecut lui Zelenski pentru că a păstrat distanța față de ancheta de impeachment.
Putin relaxează regulile privind subvențiile la combustibil, în contextul în care atacurile ucrainene au afectat rafinăriile ruseștiModificările, publicate pe 12 octombrie, permit rafinăriilor să continue să primească plăți guvernamentale chiar dacă prețurile en-gros pentru benzină și motorină depășesc pragurile stabilite în temeiul regulilor existente.
Zelenski spune că Trump ar putea „face presiuni asupra lui Putin pentru a opri războiul” în urma acordului de încetare a focului din GazaPreședintele Volodimir Zelenski a declarat pentru Fox News că vede speranța că președintele american Donald Trump poate folosi aceleași tactici de presiune pe care le-a aplicat în negocierea unui armistițiu între Israel și Hamas pentru a împinge Rusia spre pace în Ucraina.
Articolul Războiul din Ucraina, ziua 1327. Trump avertizează că SUA ar putea trimite rachete Tomahawk cu rază lungă de acțiune în Ucraina dacă Rusia nu încheie războiul / Lukașenko avertizează că Ucraina ar putea „înceta să existe” apare prima dată în Mediafax.
După victoria cu Austria (1-0), echipa lui Mircea Lucescu se află în continuare în lupta pentru calificare. Deși primul loc pare aproape imposibil, există un scenariu realist pentru locul 2, care i-ar duce pe „tricolori” la baraj în condiții avantajoase.
Mircea Lucescu, a declarat după meci că își va da demisia dacă naționala nu va obține calificarea directă la Campionatul Mondial. Anunțul a venit imediat după victoria cu Austria, scor 1-0, obținută în ultimele secunde ale partidei.
Iată toate calculele pentru calificare.
Scenariul SF: egalitate în trei la 16 puncteExistă un scenariu spectaculos, aproape science-fiction, în care Austria, România și Bosnia termină toate cu 16 puncte.
Cum se poate întâmpla asta:
În acest caz, toate cele trei echipe ar fi la egalitate, iar departajarea s-ar face la golaveraj. Austria pornește cu un avantaj uriaș (+16), România are +5, dar meciurile rămase pot schimba ierarhia. Totuși, România ar trebui cel mai probabil să bată San Marino la un scor istoric.
Teoretic, România poate chiar câștiga grupa și dacă reușește două victorii la scor uriaș, Bosnia o învinge pe Austria, iar austriecii pierd și cu Cipru.
De ce e important locul 2Un scenariu mai real este cel pentru locul 2.
Locul 2 în grupă nu asigură direct calificarea, dar garantează participarea la barajul pentru Campionatul Mondial, unde vor ajunge:
cele 12 echipe clasate pe locul 2 în preliminarii;
plus 4 echipe din Nations League, care nu s-au clasat pe primele două locuri.
România este 99% sigură de prezența la baraj datorită rezultatelor din Nations League, dar locul 2 ar fi mult mai avantajos.
De ce? Pentru că:
echipele din preliminarii vor fi repartizate în urne valorice FIFA,
cele venite din Nations League vor fi automat în urna 4,
și vor juca semifinala în deplasare, împotriva unei echipe din prima urnă (cele mai puternice).
Locul 2 în preliminarii i-ar oferi României o șansă de a evita adversari precum Italia, Turcia, Ucraina sau Țara Galilor.
Calculele pentru locul 2: totul depinde de meciul cu BosniaRomânia are în acest moment 10 puncte. Soarta calificării se va decide în meciul direct cu Bosnia. În ultima etapă o victorie cu San Marino pare ușor de îndeplint pentru tricolori.
Scenariu 1. Victorie cu Bosnia
Cu cele 3 puncte cu Sna Marino, România va fi peste Bosnia dacă aceasta obține maximum un punct cu Austria.
Dacă bosniacii înving Austria, vom fi la egalitate de puncte (16), iar departajarea se va face la golaveraj.
În acest caz, România trebuie să câștige la cel puțin 4 goluri diferență cu San Marino pentru a anula diferența actuală de trei goluri.
Scenariu 2. Egal cu Bosnia
România poate termina la egalitate de puncte cu Bosnia, dar ar avea nevoie ca Austria să câștige în ultima etapă. Chiar și așa, tot golaverajul ar decide soarta locului 2.
Înfrângere cu Bosnia
Scenariul este simplu: Fina de drum! România ar pierde orice șansă de calificare directă la baraj prin preliminarii, rămânând doar cu opțiunea Nations League unde va fi automat în urna a 4-a la tragerea pentru baraj. Astfel ar da peste adversari mult mai grei.
Articolul Toate calculele. Cum poate România să se califice la Mondial de pe locul 1. De ce și locul doi este foarte important apare prima dată în Mediafax.
„Eu am promis că dacă nu obțin calificarea, las echipa altcuiva la baraj. Eu construiesc echipa pentru baraj acum”, a spus Mircea Lucescu la Antena 1.
Deși victoria cu Austria readuce speranța, șansele pentru locul 1 sunt minime. Pentru a merge direct la Campionatul Mondial, România are nevoie de o serie incredibilă de rezultate favorabile:
Singurul scenariu în care România câștigă grupaRomânia câștigă ultimele două meciuri (cu Bosnia și San Marino);
Bosnia o învinge pe Austria;
Austria pierde și cu Cipru, nu doar cu Bosnia.
Austriecii au însă avantajul golaverajului: +16, față de +5 al României. Practic România ar avea nevoie ca Austria să piardă drastic aceste meciuri sau naționala noastră să învingă la un scor istoric pe San Marino.
Lucescu, încântat de jocul echipei: „Am dominat categoric”Selecționerul s-a arătat mulțumit de atitudinea și organizarea jucătorilor în meciul cu Austria, subliniind progresul făcut față de meciul tur:
„Au avut agresivitate, atitudine, s-au ajutat între ei, comunicarea fantastică. Nicio minge nu ne-a surprins, ca la Viena. Am dominat categoric. E un rezultat bun, dar contează jocul. Duelurile, pe care mereu le pierdeam, de data asta le-am câștigat pe toate.”
Lucescu i-a lăudat pe mai mulți jucători, în special pe Ianis Hagi:
„Ianis și-a luat rolul de căpitan în serios, a alergat, a fost inteligent, s-a luptat ca un adevărat lider. Apărarea a fost perfectă, portarul calm, Bîrligea a făcut o demonstrație de forță în atac”, a spus selecționerul.
Articolul Mircea Lucescu, decis să demisioneze: „Las echipa altcuiva”. Singurul scenariu în care va mai rămâne pe banca naționalei apare prima dată în Mediafax.
Cu o sinceritate ieșită din comun, dramaturgul Mihai Gruia Sandu a îndemnat la reflecție asupra vieții de zi cu zi, dar și a modului în care depășim stresul cotidian sau chiar momentele dificile din viața noastră.
„N-am nimic împotriva faptului să ai mici plăceri, adică să-ți placă să mănânci lucruri bune, să trăiești într-un confort, nu neapărat în lux, pentru că acel lux pervertește și moleșește”, a declarat actorul.
Acesta spune că există multe tipuri de plăceri, dând ca exemplu viciile. „Adică, în momentul în care te îmbeți, ego-ul se disipează, îți place. Drogul face exact la fel, sexul face exact la fel”, a explicat el.
„Când eliminăm din acțiunea compulsivă a minții, apare plăcerea. Inclusiv în rugăciune, inclusiv în meditație, care face să dispară o parte din ego și te simți dintr-o dată foarte bine. Deci, mintea nu te mai chinuie. Mintea îți produce suferință, iar când acțiunea minții scade din intensitate, atunci îți ai parte de adevărata plăcere”, este de părere Mihai Gruia Sandu.
„Suferința e la minte. Dincolo de minte nu mai avem suferință”, a spus dramaturgul, citându-l pe înțeleptul indian Nisargadatta Maharaj.
Dramaturgul a mai precizat că există și o diferență între rugăciune și meditație.
„Rugăciunea este când ceri ceva de Dumnezeu. Meditația este când stai pe loc și aștepți să spună ce vrea El de la tine”, a explicat el.
Mihai Gruia Sandu este dramaturg, joacă atât în piese de teatru, cât și în filme. El este regizor, dar și profesor universitar doctor la UNATC.
Articolul Cum să scăpăm de obsesii? Dramaturgul Mihai Gruia Sandu explică fenomenul plăcerilor excesive apare prima dată în Mediafax.
