În prima săptămână din interval, vremea se va încălzi de la o zi la alta, devenind călduroasă, chiar local caniculară în perioada 5-8 iunie. Se vor înregistra temperaturi maxime, în medie, cuprinse între 29 și 36 de grade, iar media minimelor va fi cuprinsă în general între 14 și 18 grade. Din 9 și până în 11 iunie valorile termice vor fi în scădere, apoi vor crește din nou, astfel că temperaturile diurne medii vor fi cuprinse între 26 și 32 de grade, iar cele din cursul nopților vor fi în medie între 12 și 16 grade.
Probabilitatea de apariție a intervalelor cu averse va fi mai ridicată în a doua săptămână a intervalului.
CrișanaÎn perioda 2 – 9 iunie valorile termice vor fi în creștere de la o zi la alta și vor caracteriza o vreme caldă pentru această perioadă, local călduroasă în orele amiezelor. Se vor înregistra temperaturi maxime, în medie, cuprinse între 28 și 34 de grade, iar minimele se vor situa între în general între 12 și 19 grade. În intervalul 9-11 iunie valorile termice vor scădea și vor deveni normale pentru a doua decadă a lunii iunie, apoi vor crește ușor, astfel încât în ansamblu maximele termice vor fi în medie cuprinse între 24 și 30 de grade, iar cele minime se vor încadra în medie între 10 și 15 grade.
În ziua de 4 iunie, local vor fi averse și descărcări electrice. În cea de-a doua săptămână probabilitatea pentru averse va fi ridicată.
TransilvaniaÎn prima săptămână a intervalului valorile termice vor avea oscilații ușoare de la o zi la alta, dar vor avea o tendință de încălzire, astfel că acestea se vor situa peste cele specifice perioadei. Temperaturile maxime vor fi cuprinse în medie între 26…32 de grade, iar cele minime în general între 10 și 15 grade. Ulterior, începând din 9 iunie și până pe 11 iunie, valorile termice vor scădea spre valori apropiate de normalul perioadei, apoi vor crește din nou. Maximele termice se vor încadra în general între 22 și 30 de grade, iar cele minime vor fi în medie cuprinse între 8 și 14 grade, cu cele mai coborâte valori în primele doua zile ale intervalului.
Pe întreg parcursul intervalului vor fi perioade cu averse, dar cu o probabilitate mai mare de apariție pe arii mai extinse în perioada 09-12 iunie.
MaramureșÎn primele 3 zile ale intervalului valorile termice nu vor avea variații semnificative, apoi vor crește treptat până pe data de 8 iunie, astfel că maximele termice vor fi în medie cuprinse între 26 și 32 de grade, iar cele minime, în medie între 12 și 16 grade. În data de 9 iunie valorile termice vor scădea accentuat, apoi din 12 iunie vor crește ușor, astfel că în ansamblu în a doua săptămână temperaturile maxime vor fi în medie cuprinse între 22 și 28 de grade, iar cele minime, în medie, se vor situa între 10 și 15 grade.
Pe întreg parcursul intervalului vor fi perioade cu averse, dar cu o probabilitate de apariție pe arii mai extinse în data de 4 iunie și respectiv în perioada 9-12 iunie.
MoldovaÎn prima săptămână a intervalului valorile termice vor avea mici oscilații de la o zi la alta și se vor situa peste normele climatologice specifice pentru prima decadă a lunii iunie. Temperaturile maxime medii vor fi cuprinse între 28 și 32 de grade, iar cele minime se vor situa în medie între 12 și 18 grade. În ziua de 9 iunie vremea se va răci accentuat, însă temperaturile medii vor fi în general în jurul celor specifice perioadei, apoi vor crește treptat de la o zi la alta. Astfel, în a doua săptămână temperaturile maxime se vor încadra în medie între 22 și 28 de grade, iar cele minime vor fi în medie cuprinse între 10 și 15 grade.
Temporar și pe arii restrânse vor fi averse, dar cu o probabilitate mai ridicată în intervalul 9-12 iunie.
DobrogeaÎn prima săptămână a intervalului valorile termice vor avea mici oscilații de la o zi la alta și se vor situa peste normele climatologice specifice pentru prima decadă a lunii iunie. Temperaturile maxime medii vor fi cuprinse între 28 și 30 de grade, iar cele minime se vor situa în medie între 16 și 18 grade. În perioada 9-11 iunie valorile termice vor fi în scădere ușoară, apoi vor crește din nou. Astfel pentru a doua săptămână temperaturile maxime, mediate regional, se vor situa între 25 și 28 de grade, iar cele minime se vor situa în jurul a 15 grade.
Probabilitatea pentru ploi va fi redusă, exceptând intervalul 10-13 iunie, când local vor fi perioade cu averse.
MunteniaÎn prima săptămână a intervalului valorile termice vor marca o tendință de creștere de la o zi la alta, astfel vremea va deveni călduroasă, cu maxime, în medie între 29 și 34 de grade și minime în general între 12 și 18 grade. În perioada 9-12 iunie valorile termice vor marca o scădere, apoi vor mai crește ușor de la o zi la alta. Astfel, în a doua săptămână temperaturile diurne medii vor fi cuprinse între 24 și 30 de grade, iar valorile termice nocturne se vor încadra între 12 și 17 grade.
În intervalul 10 -12 iunie local și temporar va ploua, iar în restul intervalului fenomene de instabilitate atmosferică vor fi pe arii restrânse în timpul după-amiezelor.
OlteniaÎn prima săptămână valorile termice vor fi în creștere de la o zi la alta, astfel vremea va deveni călduroasă, pe arii restrânse caniculară, cu maxime, în medie, cuprinse între 30 și 35 de grade, iar cele minime, mediate la nivel regional se vor încadra între 13 și 18 grade. În cea de-a doua săptămână valorile medii vor marca o scădere în primele două zile, respectiv 9-10 iunie la valori apropiate de normalul perioadei, apoi vor crește ușor de la o zi la alta. Valorile termice diurne, se vor situa în medie între 25 și 31 de grade, iar temperaturile minime vor fi cuprinse în general între 13 și 16 grade.
Probabilitatea pentru intervale cu averse va crește în a doua săptămână, în special în intervalul 10-13 iunie.
La munteÎn prima săptămână a intervalului vremea va fi într-un proces de încălzire de la o zi la alta, astfel că valorile termice se vor situa peste media multianuală specifică începutului de iunie. Valorile termice diurne, mediate pe întreaga zona montană, se vor situa între 17 și 22 de grade, iar cele din cursul nopților vor fi în medie cuprinse între 6 și 14 grade. La începutul săptămânii următoare valorile termice vor scădea, îndeosebi în perioada 9-11 iunie, apoi vor crește din nou și vor fi medii termice diurne cuprinse între 14 și 18 grade, cu cele mai ridicate valori la finalul intervalului, iar cele minime se vor încadra în medie între 4 și 11 grade.
Vor fi averse, local și temporar în perioade 2-8 iunie și pe arii mai extinse în cea de-a doua săptămână.
Articolul Vremea în România în următoarele două săptămâni: Maxime de până la 36 de grade apare prima dată în Mediafax.
După turul al doilea al alegerilor prezidențiale din Polonia, care a avut loc duminică, 1 iunie, candidatul conservator Karol Nawrocki, susținut de Partidul Lege și Justiție (PiS) din Polonia și de președintele Statelor Unite, Donald Trump, a obținut, la o diferență mică, poziția de președinte al țării.
Pe 1 iunie 2025, Karol Nawrocki a câștigat alegerile prezidențiale cu 50,89% din voturi, învingându-l pe primarul liberal al Varșoviei, Rafał Trzaskowski, care a obținut 49,11%.
Această victorie la limită scoate în evidență diviziunile adânci din societatea poloneză și anunță posibile dificultăți pentru guvernul pro-european al premierului Donald Tusk. La acest moment, noul președinte are dreptul de veto asupra inițiativelor legislative.
În ceea ce privește guvernul, în prezent, Polonia este guvernată de o coaliție pro-europeană condusă de premierul Donald Tusk.
Guvernul lui Tusk are o orientare clar pro-UE.
Premierul a promis să restabilească statul de drept, să îmbunătățească relațiile cu Bruxelles-ul și să deblocheze fondurile europene suspendate din cauza reformelor judiciare controversate ale guvernului anterior .
După ce noul președinte Karol Nawrocki își va prelua oficial funcția, noua orientare a guvernului s-ar putea schimba, din cauza scepticismului acestuia privind politicile Uniunii Europene.
Tot el a acuzat, în trecut, că guvernul Tusk nu valorifică suficient relațiile cu Statele Unite. El a criticat, de altfel, lipsa unei inițiative pentru organizarea unui summit UE – SUA în Polonia.
Nawrocki a exprimat scepticism și față de aderarea Ucrainei la UE și NATO și a acuzat Ucraina de tratament „necuviincios” față de Polonia.
Odată cu victoria lui Karol Nawrocki, Polonia a devenit țară membră UE cu un președinte eurosceptic și un guvern pro-european.
Poziția României în regiuneÎn ceea ce privește România, membră a Uniunii Europene, ultimele alegeri prezidențiale, care s-au finalizat pe 18 mai cu victoria candidatului independent Nicușor Dan, au condus la poziția țării pe primul loc în ceea ce privește orientarea politică pro-UE, atât din partea guvernului, cât și a președintelui.
În prezent, România este condusă de președintele Nicușor Dan și de un guvern interimar condus de premierul Cătălin Predoiu. Negocierile pentru formarea unui nou guvern sunt în curs, cu o posibilă coaliție pro-europeană formată din PNL, PSD, USR și UDMR, avându-l ca favorit pentru funcția de prim-ministru pe Ilie Bolojan.
Atât președintele, cât și viitorul guvern au o orientare pro-europeană, cu accent pe stabilitatea economică și consolidarea relațiilor internaționale.
Poziția Bulgariei în regiuneÎn ceea ce privește Bulgaria, de asemenea membră a Uniunii Europene, președintele Rumen Radev a adoptat o poziție critică față de aprofundarea integrării europene a Bulgariei.
În mai 2025, Rumen Radev a cerut să se facă un referendum despre aderarea Bulgariei la zona euro, deși acest lucru este deja stabilit în Tratatul de Aderare a Bulgariei la Uniunea Europeană.
Propunerea lui a fost sprijinită de partide naționaliste și pro-ruse, cum ar fi „Vazrazhdane”. A fost, totuși, respinsă de majoritatea parlamentară pro-europeană, care a spus că este neconstituțională și contrară angajamentelor Bulgariei față de Uniunea Europeană.
În ianuarie 2025, Bulgaria a format un guvern de coaliție condus de premierul Rosen Zhelyazkov, susținut de partidele GERB (centru-dreapta), Partidul Socialist Bulgar (BSP) și „Există un Astfel de Popor” (ITN).
Guvernul Zhelyazkov a adoptat un program de guvernare pentru perioada 2025 – 2029, care include priorități precum aderarea Bulgariei la zona euro până în 2026 și integrarea mai profundă în sistemul economic și financiar european.
Așadar, în timp ce guvernul Bulgariei susține o agendă pro-europeană și pro-NATO, președintele țării, Rumen Radev, adoptă o retorică eurosceptică.
Poziția Ungariei în regiuneÎn prezent, Ungaria este condusă de un guvern și un președinte cu o orientare eurosceptică pronunțată.
Premierul Viktor Orbán, liderul partidului Fidesz, a fost la putere continuu din 2010 și a implementat politici care subminează statul de drept și valorile fundamentale ale Uniunii Europene.
Guvernul condus de Viktor Orbán este eurosceptic pentru că pune accent pe suveranitatea națională și consideră că Uniunea Europeană interferează prea mult în afacerile interne ale Ungariei.
Orbán a criticat, de mai multe ori, politicile Uniunii Europene privind migrația și sprijinul pentru Ucraina, pe care le vede ca fiind împotriva intereselor țării.
Președintele Ungariei, Tamás Sulyok, ales în martie 2024, are atribuții în mare parte ceremoniale.
Deși are puteri limitate, Sulyok împărtășește viziunea guvernului și adoptă o poziție eurosceptică, fiind de acord cu accentul pe suveranitate națională.
La acest moment, majoritatea puterii executive este concentrată în mâinile prim-ministrului Viktor Orbán. Conform declarațiilor lor de-a lungul anilor, euroscepticismul vine din dorința de a păstra controlul național asupra deciziilor și din opoziția față de anumite politici promovate de Uniunea Europeană.
Poziția Slovaciei în regiuneDin aceeași categorie privind orientarea eurosceptică face parte și Slovacia.
Prim-ministrul Robert Fico, liderul partidului Smer-SD, a revenit la putere în octombrie 2023. El a format o coaliție cu partidele Hlas și Partidul Național Slovac (SNS), cunoscut pentru pozițiile sale pro-ruse.
Guvernul lui Fico a adoptat, de-a lungul timpului, o serie de politici care s-au orientat împotriva Uniunii Europene.
Printre acestea se numără și încetarea sprijinului militar pentru Ucraina și critica la adresa sancțiunilor impuse Rusiei de către Uniunea Europeană. Tot guvernul a propus amendamente constituționale care plasează Constituția Slovaciei deasupra tratatelor internaționale și restricționează drepturile comunității LGBTQ+.
De asemenea, a desființat biroul procurorului special anticorupție și a preluat controlul asupra mass-mediei publice din țară.
Peter Pellegrini a fost ales președinte în aprilie 2024, după ce a obținut 53,12% din voturi în turul al doilea al alegerilor prezidențiale.
Deși a fost considerat inițial un politician moderat, Pellegrini a susținut și el politicile guvernului Fico și a adoptat o retorică eurosceptică.
Articolul România ajunge singura țară din regiune cu președinte și guvern pro-UE. Ce poziționare politică au celelalte țări apare prima dată în Mediafax.
