Rusia a amenințat în mod deschis Letonia, potrivit NEXTA care citează un mesaj al Serviciului de informații externe al Rusiei.
Rușii susțin că știu coordonatele instituțiilor importante din Letonia și spun că un atac nu poate fi oprit nici măcar de apartenența țării la NATO.
„Coordonatele centrelor de luare a deciziilor din Letonia sunt cunoscute, iar apartenența țării la NATO nu va proteja complicii teroriștilor de o răzbunare justificată”, scrie în declarația Serviciului rusesc.
Ofițerii de informații susțin că Letonia coordonează, împreună cu Ucraina, atacurile cu drone asupra teritoriului Rusiei. Rușii nu au prezentat nicio dovadă.
Noul lungmetraj al lui Radu Jude, „Jurnalul unei cameriste”, a fost prezentat în premieră mondială la Festivalul de la Cannes, în cadrul secțiunii Quinzaine des Cinéastes, unde a fost ovaționat minute întregi.
Scenariul filmului este inspirat de romanul, publicat în 1900, al lui Octave Mirbeau, un roman despre sclavajul modern și fisura ireparabilă dintre clasele sociale.
CelestineAici, Celestine este filtrul prin care sunt privite toate personajele.
Ea vede realitatea dincolo de aparențe și e convinsă că grdinarul Joseph a violat și asasinat o fetiță, motiv pentru care e gata să obțină revanșa, chiar dacă asta înseamnă crimă.
Până la Jude, cartea a mai fost adaptată pentru marele ecran de Jean Renoir (1946), Luis Buñuel (1964) și Benoit Jacqot (2015).
„Emigrație, sărăcie, Est-Vest”Viziunea lui Jude propune o reinterpretare contemporană a poveștii, cu tot ce înseamnă asta: fenomenul migrației, inegalitățile sociale, dinamica puterii în societatea europeană în ansamblu.
Radu Jude însuși a carcaterizat filmul drept „un amestec de teme diverse – emigrația, sărăcia, relația dintre Est și Vest, relația dintre teatru, literatură și cinema”, într-o ecuație „unică”.
„La fel ca în filmul Kontinental ’25 de anul trecut, scenaristul și regizorul român abordează temele sale caracteristice, precum inegalitatea economică și putrezirea societală, descoperind în protagonistul său de zi cu zi o luptă comună pentru supraviețuire într-o lume din ce în ce mai dificilă”, scrie Screen Daily, care caracterizează producția drept „reținută, dar sumbră”.
„Satira mușcătoare” a lui Jude„Cel mai convențional film al lui Jude de mult timp și, prin montajul abrupt și dialogurile ascuțite, și unul dintre cele mai amuzante ale sale”, scrie International Cinephile Society, adăugând:
„Dacă există un om în care poți avea încredere să transforme romanul clasic francez al lui Octave Mirbeau, Jurnalul unei cameriste, într-un film dulce-amar de Crăciun, acela este enfant terrible-ul român Radu Jude”.
ICS remarcă „satira mușcătoare” a lui Jude la adresa burgheziei franceze, care se situează în acord cu spiritul romanului lui Mirbeau:
„Surprinzător de fidelă unei structuri narative relativ simple, deși lipsită de orice fel de formalism în filmele sale, satira mușcătoare a lui Jude la adresa burgheziei franceze, în concordanță cu romanul lui Mirbeau, dar modernizată pentru secolul XXI, a stârnit cele mai multe râsete de până acum pe Croisette. Adevărul este că și cele mai multe greve; Jude nu este pe placul tuturor”.
Pe când în România?Filmul îi are în distribuție pe: Ana Dumitrașcu, Sofia Drăgoman, Ilinca Manolache, Liliana Ghiță, Marie Rivière, Mélanie Thierry și Vincent Macaigne.
Imaginea filmului este semnată de Marius Panduru, iar montajul de Cătălin Cristuțiu.
În România, filmul va fi prezentat pentru prima oară la Festivalul Internațional de Film Transilvania și va fi lansat în cinematografe în această toamnă.
Potrivit autorităților europene, citate de Euronews, anchetatorii Europol au eliminat peste 14.200 de postări, conturi și linkuri asociate IRGC, inclusiv principalul cont de pe platforma X al organizației, care avea peste 150.000 de urmăritori.
Operațiune desfășurată în 19 stateAcțiunea a fost coordonată de unitatea EU Internet Referral Unit din cadrul Europol și s-a desfășurat între 13 februarie și 28 aprilie. La operațiune au participat autorități din 19 state, printre care Franța, Germania, Italia, Spania, Suedia și Statele Unite. Investigatorii spun că IRGC dezvoltase o rețea digitală complexă, extinsă pe platforme sociale, servicii de streaming, bloguri și site-uri independente.
Propagandă în mai multe limbi și videoclipuri generate cu AIConținutul identificat era distribuit în arabă, engleză, franceză, persană, spaniolă și indoneziană și combina mesaje politice cu discursuri despre martiriu religios. Potrivit Europol, anchetatorii au găsit inclusiv videoclipuri generate cu inteligență artificială care glorificau IRGC. În acestea, se cereau represalii în numele fostului lider suprem iranian Ali Khamenei. Autoritățile europene susțin că rețeaua utiliza furnizori de hosting din mai multe jurisdicții, inclusiv din Rusia și SUA, pentru a menține active site-urile chiar și după blocări repetate. Anchetatorii au descoperit și dovezi privind folosirea criptomonedelor pentru finanțarea operațiunilor digitale. Această metodă ar fi permis evitarea sancțiunilor internaționale și a controalelor financiare clasice.
UE a desemnat IRGC organizație teroristă în februarieUniunea Europeană a inclus oficial IRGC pe lista organizațiilor teroriste la 19 februarie 2026, oferind astfel baza legală pentru măsuri împotriva infrastructurii sale online. Europol a precizat că operațiunea face parte din strategia europeană ProtectEU privind securitatea internă și că investigațiile vor continua împreună cu statele membre și companiile din tehnologie.
Margaret Connolly, medic generalist în orașul Sligo din nord-vestul Irlandei, s-a numărat printre cei șase membri irlandezi ai Flotilei Global Sumud care au fost reținuți când trupele israeliene au abordat nava sa luni, potrivit lui Karen Moynihan, purtător de cuvânt irlandez al grupului de ajutor pro-Gaza.
Președinta Catherine Connolly, vorbind după ce l-a vizitat pe regele Charles la Palatul Buckingham din Londra, a declarat că este „foarte mândră” de sora ei, dar este și foarte îngrijorată pentru ea.
Cel puțin 28 de ambarcațiuni au fost interceptate luni în apele internaționale de către forțele israeliene , potrivit Global Sumud Flotilla, a relatat agenția de știri Reuters.
Operațiunea a avut loc la aproximativ 70 de mile marine în largul coastei Ciprului, printre cei reținuți fiind cel puțin șase dintre cei 15 participanți irlandezi, au declarat organizatorii.
Flotila Global Sumud a adăugat că a pierdut contactul cu ambarcațiunile interceptate.
Grupul a declarat că 426 de persoane din 39 de țări au participat la flotilă, la care au participat peste 50 de nave.
Ministerul israelian de Externe a descris flotila drept o „provocare” și a susținut că nu existau ajutoare la bord.Cu o oră înainte de interceptare, Israelul le ceruse navelor să „schimbe cursul și să se întoarcă imediat”.
Ambarcațiunile au plecat joi din sudul Turciei, după ce încercările anterioare de a livra ajutoare în Gaza au fost interceptate de Israel în apele internaționale.
Flotila a publicat videoclipuri cu Dr. Margaret Connolly, sora președintelui irlandez, și alte cinci persoane, care par să fi fost înregistrate înainte de reținerea lor.
În videoclipul său, Dr. Connolly a spus: „Sunt foarte mândră să particip la această flotilă. Aceasta este cea mai mare de până acum, iar acum navigăm spre Gaza pentru a deschide o cale umanitară pentru a aduce ajutor și provizii medicale atât de necesare locuitorilor din Gaza.”
„Mă simt absolut obligată – ca mamă, medic și ființă umană – să ajut în această flotilă.”
Karen Moynihan, lidera irlandeză a Flotilei Global Sumud, a declarat că șase cetățeni irlandezi au fost „răpiți” și că alte nouă persoane navighează în prezent și sunt „în pericol iminent” și a cerut guvernului irlandez să răspundă.
Irlanda a declarat că oficialii „monitorizează activ situația privind Flotila Global Sumud” și colaborează cu autoritățile relevante.
A declarat că va oferi asistență consulară „cetățenilor irlandezi afectați”.
Armata israeliană a refuzat să comenteze operațiunea în curs.
Însă premierul israelian Benjamin Netanyahu, care inițial urma să se prezinte luni în instanță pentru a depune mărturie în procesul său de corupție, i-a lăudat pe soldați pentru că „au dejucat un plan rău intenționat menit să rupă izolarea pe care o impunem teroriștilor Hamas din Gaza”.
Principala asociație mondială a specialiștilor în genocid, Asociația Internațională a Specialiștilor în Genocid (IAGS), a declarat în august 2025 că Israelul comitea genocid în Gaza. În septembrie 2025, o comisie de anchetă a ONU a concluzionat, de asemenea, că Israelul a comis genocid .
Israelul a negat în repetate rânduri că acțiunile sale din Gaza constituie genocid și susține că acestea sunt justificate ca mijloc de autoapărare.
Datele comunicate de OMD Municipiul Tulcea, pe baza INS, arată că municipiul a înregistrat în 2025 un total de 41.456 de sosiri și 73.773 de înnoptări. În același timp, durata medie a șederii a crescut la 1,78 zile, față de 1,72 zile în 2024 și 1,65 zile în 2023.
Pentru OMD, creșterea duratei medii de ședere este unul dintre cei mai importanți indicatori.
Alexandru Filip, managerul OMD Tulcea, a spus în cadrul infotripului „TU redescoperi Tulcea”, organizat de ANAT și OMD Municipiul Tulcea, că obiectivul principal nu este doar creșterea numărului de turiști, ci creșterea numărului de nopți petrecute în municipiu, pentru că Tulcea este încă percepută de mulți vizitatori ca oraș de tranzit spre Deltă.
„Aveam această problemă că turistul e un turist de tranzit”, a spus Filip.
Potrivit acestuia, media de ședere a crescut constant, iar ținta este apropierea de pragul de două nopți.
Ce turiști vin la TulceaPiața turistică a municipiului rămâne dominată de turiștii români. Potrivit lui Alexandru Filip, aproximativ 90% dintre turiștii care ajung la Tulcea sunt români, iar 10% sunt străini. Pe piața internă, Bucureștiul este principalul bazin de turiști, urmat de poli precum Iași, Brașov și Sibiu. Zone mai îndepărtate, precum Timișoara, Oradea sau Baia Mare, sunt mai greu de atras, din cauza distanței.
Pe segmentul străin, Germania este cea mai importantă piață pentru Tulcea. OMD observă însă semnale de creștere și din alte piețe, precum Marea Britanie și Polonia.
Aeroportul Tulcea este văzut ca o piesă importantă, dar încă sub potențial. Filip a menționat existența unor curse charter, dar a spus că acestea au fost mult sub ceea ce ar putea susține destinația. Din septembrie, ar urma să existe o cursă regulată Tulcea–Roma, parțial subvenționată de Consiliul Județean.
Ce pot vizita turiștii în municipiul TulceaTulcea nu este doar locul de îmbarcare spre Deltă, ci un oraș care poate susține singur o zi sau două de vizitare. Oferta urbană include case istorice, muzee, biserici, spații publice, faleza Dunării, acvariul și obiective legate de patrimoniul multicultural al orașului.
Unul dintre obiectivele importante este Casa Avramide, una dintre clădirile istorice reprezentative ale municipiului. Casa Avramide este o fostă locuință de lux, cu încăperi decorate cu stucatură pictată, plafoane pictate și o scară monumentală din mozaic de marmură. După 1944, clădirea a devenit sediul Comitetului Democratic Grec, iar în 1949 aici a fost semnat actul de naștere al Muzeului „Delta Dunării”.
Un alt punct important este Biserica Grecească „Buna Vestire”, una dintre cele mai vechi biserici din nordul Dobrogei. Biserica, prospăt recondiționată, a fost construită între 1848 și 1854 și este legată de istoria comunității grecești din oraș.
Tulcea are și un patrimoniu artistic important. Muzeul de Artă Tulcea este găzduit într-o clădire neoclasică ridicată între 1863 și 1865, fost palat administrativ al Sangeacului de Tulcea, cunoscut și ca „Palatul Pașei” sau „Conacul Pașei”.
În colecțiile Muzeului de Artă se află 14 lucrări semnate Victor Brauner, pictură, grafică și desen, ceea ce face din Tulcea unul dintre punctele importante de pe harta operei artistului suprarealist.
Un alt obiectiv major este Centrul Muzeal Eco-Turistic Delta Dunării, cunoscut publicului și ca Acvariul din Tulcea. Acesta are o capacitate de stocare a apei de 150 de tone și prezintă 24 de specii de pești indigeni din Delta Dunării și Marea Neagră, 23 de specii de pești de recif, opt specii de nevertebrate marine și șase specii de corali aduse din Indonezia.
OMD mizează și pe tururi pietonale pentru a pune în valoare aceste obiective. „Tulcea Walking Tour” include trasee prin cartiere istorice, iar în 2026 programul propune, pe lângă traseul general „Tulcea în două ore”, explorarea cartierelor turcesc, lipovenesc și grecesc.
De la doi participanți la peste o sută la tururile ghidateTururile ghidate au devenit unul dintre instrumentele prin care OMD încearcă să schimbe percepția asupra orașului. Primul tur a avut doar doi participanți, însă proiectul a continuat, iar în septembrie anul următor un tur a ajuns la 113 participanți.
Pentru OMD, tururile nu sunt importante doar pentru turiști, ci și pentru localnici. Mulți tulceni ajung astfel să descopere povești, case, biserici și spații urbane pe lângă care trec zilnic, dar pe care nu le priveau ca resursă turistică.
Președintele Donald Trump a declarat că este „îngrijorat” de Ebola după ce un american a fost testat pozitiv, potrivit CNBC.
„Sunt îngrijorat de orice, dar cu siguranță sunt”, a spus Trump când a fost întrebat despre Ebola.
Declarația a fost făcută în timpul unui eveniment la Casa Albă pentru site-ul TrumpRx, dedicat medicamentelor.
„Cred că a fost limitată în acest moment la Africa (răspândirea bolii n.r.), dar este ceva care a avut o evoluție”, a mai spus Donald Trump.
Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor a anunțat luni că un american a fost testat pozitiv pentru Ebola în timp ce se afla în Republica Democrată Congo. Cu o zi înainte, Organizația Mondială a Sănătății a stabilit că răspândirea virusului care cauzează Ebola în RDC și Uganda constituie o urgență de sănătate publică globală. Totuși, OMS a transmis că situația „nu îndeplinește criteriile de urgență pandemică”, așa cum este definită în Regulamentul Internațional de Sănătate.
Americanul și alți pacienți vor fi transportați în Germania. Totodată, oficialii americani au confirmat că nu există cazuri de Ebola pe teritoriul SUA.
Până luni, autoritățile africane au raportat cel puțin 118 decese și aproximativ 300 de cazuri suspecte în RDC. De asemenea, au apărut un deces și un caz suspect în țara vecină Uganda. Epidemia de Ebola este provocată de o variantă rară a virusului pentru care nu există vaccinuri sau tratamente aprobate.
Inițiatorii de la USR și PNL propun ca la două decenii de la aderarea la Uniunea Europeană, în 2027, să nu fie doar un moment aniversar, ci punctul de plecare al unui proiect național pentru următorii 10 ani: aderarea la Zona euro, atingerea mediei europene la nivel de trai și consolidarea rolului României în nucleul decizional al Uniunii.
Parlamentari ai USR și PNL au depus o propunere legislativă prin care anul 2027 este instituit ca „Anul României Europene”, cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, iar perioada 2027–2037 este definită ca „Deceniul Consolidării Europene”, se arată într-un comunicat de presă.
Potrivit celor care au propus proiectul de lege, inițiativa se va desfășura sub deviza „20 de ani Acasă în Europa” și propune ca acest moment să fie folosit nu doar pentru bilanț, ci și pentru asumarea unei direcții clare pentru următorul deceniu european al României.
„Apartenența la Uniunea Europeană a fost principalul motor al modernizării României. În ultimii 20 de ani, țara noastră a beneficiat de fonduri europene, libertate de circulație, acces la piața unică, programe educaționale precum Erasmus, investiții în infrastructură, dezvoltare locală, modernizarea administrației și consolidarea statului de drept”, se arată în comunicat.
Inițiatorii își argumentează demersul menționând datele financiare ce arată dimensiunea concretă a acestui parcurs: România a primit fonduri nerambursabile de aproximativ 108,3 miliarde de euro, a contribuit la bugetul Uniunii Europene cu aproximativ 35,9 miliarde de euro și a înregistrat un sold net pozitiv de aproximativ 72,4 miliarde de euro. Pentru fiecare euro contribuit la bugetul Uniunii Europene în ultimii 20 de ani, România a primit înapoi 3 euro.
Prin această inițiativă, USR și PNL propun ca următorul deceniu european al României să aibă ca obiective atingerea mediei Uniunii Europene la PIB/locuitor exprimat la paritatea puterii de cumpărare, aderarea la zona euro, valorificarea oportunităților din Cadrul Financiar Multianual 2028–2034, consolidarea rolului României în nucleul decizional european și întărirea securității la frontiera estică a Uniunii Europene.
„După 20 de ani în care am recuperat decalaje cu sprijinul Uniunii Europene, următorul deceniu trebuie să însemne creșterea influenței României în interiorul Uniunii Europene. Avem nevoie de o discuție strategică despre rolul nostru la nivel european. Aderarea la zona euro nu este o chestiune tehnică, este o decizie strategică de ancorare a României în nucleul european. Avem, totodată, datoria să fim alături de Republica Moldova, Ucraina și statele din Balcanii de Vest pe drumul european pe care l-am parcurs noi. Extinderea Uniunii este o investiție directă în securitatea României”, a declarat Ovidiu Cîmpean, deputat PNL, vicepreședinte al Comisiei pentru Afaceri Europene.
Propunerea legislativă recunoaște, se mai precizează în comunicat, rolul cetățenilor, al societății civile, al presei libere, al mediului academic, al autorităților locale și al mediului economic în consolidarea parcursului european al României. Mobilizarea civică din istoria recentă a arătat că democrația, statul de drept și integritatea publică sunt valori apărate nu doar de instituții, ci și de cetățeni.
„O societate civilă activă este unul dintre cele mai importante elemente ale unei societăți democratice autentice. Societatea civilă a fost cea care a împins România înainte, a apărat valorile fundamentale și a reacționat la încercarea de a transforma România într-un stat iliberal. Trebuie să celebrăm curajul și reziliența societății civile și să încurajăm educația civică, pentru ca generațiile viitoare să aibă claritate asupra rolului ei important pentru menținerea undei democrații sănătoase”, a declarat deputatul USR Alin Stoica, coinițiator al proiectului.
Într-un context geopolitic marcat de războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei, presiuni hibride, dezinformare și polarizare, inițiatorii consideră că România are nevoie de o discuție publică onestă despre beneficiile apartenenței la Uniunea Europeană și despre rolul pe care țara noastră trebuie să îl joace în următorul deceniu.
Deputatul PSD, Marius Budăi, a declarat marți, pe pagina sa de Facebook, că România are nevoie urgentă de un nou executiv „funcțional” și „ancorat în voința cetățenilor”.
Social-democratul l-a acuzat pe Ilie Bolojan, actualul premierul interimar, că, în ultimele luni, a blocat dialogul și procesul decizional, iar efectele din prezent se văd cel mai mult în economie și în nivelul de trai al românilor.
„România nu mai poate aștepta. PSD are soluția”, și-a început Budăi mesajul publicat online.
Acesta a afirmat că „timp de luni de zile” România a fost condusă de un premier care „a ales, în schimb, să blocheze”, nu să guverneze.
„Să blocheze dialogul, să blocheze deciziile, să blocheze orice voce care nu era a dumnealui. Rezultatul îl simte fiecare român în buzunar: recesiune, cea mai mare inflație din Uniunea Europeană și o sărăcire continuă pe care nicio retorică nu o poate ascunde”, a transmis deputatul PSD.
Conform celor declarate, continuarea actualei direcții pe care guvernul Bolojan a început-o ar însemna „iresponsabilitate asumată”, nu stabilitatea pe care țara o caută.
Deputatul social-democrat a mai spus că România are nevoie de „un guvern care înțelege un lucru fundamental”, și anume că oamenii trebuie implicați în procesul de guvernare.
„Nu guvernezi împotriva oamenilor, nu guvernezi peste ei, ci guvernezi cu ei și pentru ei. Poporul și-a trimis reprezentanții în Parlament. Un prim-ministru legitim este cel care respectă această voință, nu cel care o ignoră sistematic în numele unor decizii asumate unilateral”, a mai spus acesta.
Totodată, Budăi a susținut că PSD are deja pregătită o variantă de guvernare și că partidul din care face parte este gata să preia responsabilitatea conducerii țării.
„PSD are această soluție pregătită. Un guvern funcțional, cu puteri depline, ancorat în voința cetățenilor și în valorile care ne definesc locul în Europa”, a afirmat deputatul.
„Pentru că noi nu doar iubim această țară – îi și asumăm un viitor prosper, stabil și ferm pro-occidental, alături de partenerii și aliații care contează. Mingea este acum la cei care au invocat cel mai des cuvântul responsabilitate. România îi privește. Noi suntem pregătiți. Soluția există. România nu mai are timp de pierdut”, a mai scris Marius Budăi.
