Cercetătorii au subliniat că este necesară o analiză aprofundată a probelor colectate acolo de Perseverance — ideal în laboratoarele de pe Pământ — înainte de a se ajunge la orice concluzii.
Rătăcind pe Marte din 2021, roverul nu poate detecta direct viaţa. În schimb, acesta transportă un burghiu pentru a penetra rocile şi tuburi pentru a păstra probele colectate din locurile considerate cele mai potrivite pentru a găzdui viaţa cu miliarde de ani în urmă. Probele aşteaptă să fie recuperate pe Pământ — un plan ambiţios care este în aşteptare, deoarece NASA caută opţiuni mai ieftine şi mai rapide.
Numind-o o „descoperire interesantă”, doi oameni de ştiinţă care nu au fost implicaţi în studiu — Janice Bishop de la Institutul SETI şi Mario Parente de la Universitatea Massachusetts Amherst — au subliniat rapid că procesele non-biologice ar putea fi responsabile.
„Acesta este unul dintre motivele pentru care nu putem merge atât de departe încât să spunem: «Aha, aceasta este dovada certă a existenţei vieţii»”, a declarat pentru Associated Press cercetătorul principal Joel Hurowitz de la Universitatea Stony Brook. „Tot ce putem spune este că una dintre explicaţiile posibile este viaţa microbiană, dar ar putea exista şi alte modalităţi de a crea acest set de caracteristici pe care îl vedem”.
În orice caz, Hurowitz a spus că este cel mai bun şi mai convingător candidat de până acum în căutarea roverului după semne potenţiale ale vieţii din trecutul îndepărtat. A fost a 25-a probă colectată; numărul total a ajuns acum la 30, mai rămânând încă şase.
„Ar fi uimitor să putem demonstra în mod concludent că aceste caracteristici au fost formate de ceva care era viu pe o altă planetă cu miliarde de ani în urmă, nu-i aşa?”, a spus Hurowitz. Dar chiar dacă nu este cazul, este „o lecţie valoroasă despre toate modurile în care natura poate conspira pentru a ne păcăli”.
Colectată vara trecută, proba provine din roci argiloase roşiatice, bogate în argilă, din Neretva Vallis, un canal fluvial care odinioară transporta apă în craterul Jezero. Această afloriment de rocă sedimentară, cunoscută sub numele de formaţiunea Bright Angel, a fost studiată de instrumentele ştiinţifice ale misiunii Perseverance înainte de începerea forajului.
Împreună cu carbonul organic, un element constitutiv al vieţii, Hurowitz şi echipa sa au găsit particule minuscule, numite seminţe de mac şi pete de leopard, care erau îmbogăţite cu fosfat de fier şi sulfură de fier. Pe Pământ, aceşti compuşi chimici sunt produse secundare rezultate din descompunerea materiei organice de către microorganisme.
Descoperirile au fost publicate în revista Nature.
Zece dintre tuburile de titan pentru probe au fost plasate pe suprafaţa marţiană în urmă cu câţiva ani, ca rezervă pentru restul celor aflate la bordul roverului, obiectivul principal al misiunii de întoarcere a NASA, care este încă neclară.
Când Perseverance a fost lansat în 2020, NASA se aştepta ca probele să se întoarcă pe Pământ la începutul anilor 2030. Dar data respectivă a fost amânată pentru anii 2040, deoarece costurile au crescut la 11 miliarde de dolari, blocând eforturile de recuperare.
Până când probele vor fi transportate de pe Marte de către nave spaţiale robotizate sau astronauţi, oamenii de ştiinţă vor trebui să se bazeze pe substitute terestre şi experimente de laborator pentru a evalua fezabilitatea existenţei vieţii antice pe Marte, potrivit lui Hurowitz.
Pe Pământ, microorganismele interacţionează în mod obişnuit cu mineralele din lacurile antarctice.
„Nu există dovezi ale existenţei microbilor pe Marte în prezent, dar dacă ar fi existat pe Marte în trecut, şi ei ar fi putut reduce mineralele sulfatate pentru a forma sulfuri într-un astfel de lac din craterul Jezero”, au scris Bishop şi Parente într-un editorial.
Articolul Noile descoperiri NASA pe Marte oferă cele mai puternice indicii privind semne de viaţă antică apare prima dată în Mediafax.
Averea lui Ellison a explodat cu 101 miliarde de dolari într-o singură zi, ajungând la 393 miliarde de dolari şi depăşind averea lui Musk de 385 miliarde, transmite CNN.
Creşterea record a fost declanşată de rezultatele financiare excepţionale ale Oracle, care au crescut acţiunile companiei cu 40%, miercuri.
Oracle a raportat o cerere explozivă pentru serviciile sale de centre de date din partea clienţilor de inteligenţă artificială. CEO-ul Safra Catz a anunţat că societatea a semnat patru contracte de miliarde de dolari în ultimul trimestru şi se aşteaptă să încheie altele în lunile următoare. Oracle s-a poziţionat ca furnizor cheie de infrastructură pentru boom-ul AI, inclusiv prin acordul de 4,5 gigawaţi cu OpenAI pentru alimentarea ChatGPT.
Saltul lui Ellison reprezintă „cea mai mare creştere într-o singură zi înregistrată vreodată” de Bloomberg Billionaire Index.
Performanţa este cu atât mai remarcabilă cu cât Oracle are deja o valoare de piaţă de aproape 700 miliarde de dolari, fiind a 13-a cea mai valoroasă companie de pe piaţă.
Miliardarul în vârstă de 81 de ani, care a fondat Oracle în 1977 după ce a renunţat la facultate, este cel mai mare acţionar individual al companiei.
Ellison deţine 98% din insula hawaiană Lana’i şi este cunoscut pentru legăturile strânse cu preşedintele Trump.
Pentru Musk, aceasta este a treia oară când pierde titlul de cea mai bogată persoană din lume, după ce l-a câştigat pentru prima dată în 2021.
Articolul Elon Musk şi-a pierdut titlul de cea mai bogată persoană din lume. Cine l-a depășit apare prima dată în Mediafax.
Costa Rica are o speranţă de viaţă cu 2-3 ani mai mare decât SUA şi o rată a mortalităţii prin cancer cu 40% mai mică, deşi PIB-ul american este de 300 de ori mai mare.
Speranţa de viaţă în Costa Rica era de 78,6 ani în 2021, comparativ cu 76,4 ani în SUA. De cancer mor anual 75,3 persoane la 100.000 în Costa Rica, faţă de aproape dublul acestei cifre în America – 145,4 la 100.000, potrivit Yahoo News.
Dr. Otis Brawley de la Johns Hopkins se declară „obsedat” de Costa Rica după ce a observat aceste diferenţe spectaculoase. Alături de Edward Ruiz-Narvaez de la Universitatea din Michigan, care a crescut în Costa Rica, a identificat patru factori cheie care explică această performanţă.
Primul e rata scăzută de fumat. Costa Rica a fost oarecum ocolită de companiile de tutun în anii 1950-60, care o considerau o piaţă prea mică pentru a fi profitabilă. Când au ajuns în sfârşit acolo în anii ’90, ţara a adoptat rapid reglementări stricte împotriva tutunului.
Al doilea factor e dieta tradiţională, bazată pe alimente integrale: fasole, orez, fructe şi legume proaspete. Un studiu pe aproape 3.000 de costaricani peste 60 de ani a arătat că cei care consumă regulat dieta tradiţională au o rată a mortalităţii cu 18% mai mică. În schimb, alimentele procesate, omniprezente în dieta americană, devin tot mai răspândite în Costa Rica – şi odată cu ele creşte şi incidenţa cancerului colorectal.
Al treilea element e activitatea fizică naturală. Costaricanii merg mult pe jos şi folosesc bicicleta, integrând mişcarea în activităţile zilnice în loc să depindă de maşini. Însă urbanizarea schimbă şi acest aspect.
În sfârşit, legăturile sociale puternice joacă un rol crucial. Familiile cu trei generaţii sub acelaşi acoperiş, mesele comune şi frecventarea bisericii contribuie la longevitate. Cercetările arată că cei din Costa Rica cu legături sociale puternice au o rată a mortalităţii cu 30% mai mică.
Paradoxul e că prosperitatea economică poate dăuna sănătăţii: odată cu creşterea veniturilor apar obiceiuri nesănătoase – mai puţină mişcare, mai multe maşini şi alimente procesate.
Articolul Paradoxul longevității. Țara mică care întrece SUA la sănătate apare prima dată în Mediafax.
Sancțiunile împotriva fostului proprietar al clubului Chelsea FC sunt „necesare și adecvate”, a declarat cea mai înaltă instanță a UE.
Oligarhul rus Roman Abramovici a pierdut miercuri cea mai recentă contestație juridică împotriva sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană.
UE l-a sancționat pe miliardarul, fost proprietar al clubului Chelsea, în 2022, după declanșarea războiului total al Rusiei împotriva Ucrainei, acuzându-l că relațiile apropiate cu președintele rus Vladimir Putin l-au ajutat să-și construiască averea uriașă.
Sancțiunile sunt „necesare și adecvate”Abramovici a cerut celei mai înalte instanțe a blocului comunitar să ridice restricțiile, inclusiv înghețarea activelor și interdicția de a călători în Europa, argumentând — printre altele — că măsurile erau incorecte și că UE a greșit atunci când a spus că are legături cu Kremlinul.
El a cerut, de asemenea, despăgubiri pentru prejudiciu de imagine.
Însă Tribunalul General, parte a Curții de Justiție a Uniunii Europene, a respins miercuri acțiunea lui Abramovici, considerând sancțiunile „necesare și adecvate”.
Curtea supremă a UE a subliniat, de asemenea, rolul său semnificativ de acționar în Evraz, un grup minier siderurgic care furnizează venituri substanțiale guvernului rus.
Viktor Ianukovici a pierdut și el în JustițieAbramovici a deschis procese atât în UE, cât și în Regatul Unit pentru a-și reabilita numele, avocații săi argumentând că statutul său de persoană celebră l-a transformat într-o țintă, dar cu puțin succes.
La scurt timp după invazia pe scară largă a Rusiei, Abramovici a vândut Chelsea FC pentru cel mai mare preț plătit vreodată pentru o echipă de fotbal.
Guvernul britanic a declarat că dorește să confiște cele 2,5 miliarde de lire sterline obținute din vânzarea clubului din Premier League și să le direcționeze către Ucraina.
Fostul președinte al Ucrainei, Viktor Ianukovici, a pierdut și el miercuri propria sa luptă juridică de un deceniu pentru ridicarea sancțiunilor impuse de UE.
Articolul Oligarhul rus Roman Abramovici pierde în cea mai înaltă instanță a UE / El ceruse ridicarea sancțiunilor impuse de UE, fiind acuzat de relații strânse cu Putin, care l-ar fi ajutat să-și construiască imperiul apare prima dată în Mediafax.
Fostul mijlocaș al PSG, Javier Pastore, și-a găsit o nouă pasiune după retragerea din fotbal: va deschide un muzeu dedicat sportului în Córdoba, orașul său natal din Argentina.
La 36 de ani, Pastore a adunat o colecție impresionantă de peste 500 de tricouri și obiecte sportive pe care dorește să le împărtășească cu comunitatea locală.
„Vreau să le ofer oamenilor din orașul meu posibilitatea să împărtășească experiența mea de viață și să le ofer un spațiu unde să poată vedea tricourile marilor jucători pe care i-am întâlnit”, explică fostul internațional argentinian.
Muzeul nu va fi dedicat exclusiv fotbalului – colecția include și piese purtate de jucători de tenis, piloți de MotoGP și alte echipamente din diverse sporturi, pe care Pastore le-a obținut datorită conexiunilor făcute de-a lungul carierei sale.
Pasiunea pentru colecționare nu s-a oprit odată cu retragerea, conform Lequipe.
„Acum sunt și mai rău. Oriunde merg, cer tricouri”, mărturisește fostul mijlocaș cu un zâmbet.
„Când mă văd responsabilii cu echipamentele din Paris venind la un meci, îmi spun imediat: <Bine, știm ce tricou vrei!>”.
Stabilit la Madrid, Pastore vede acest proiect ca o modalitate de a inspira viitoarele generații de sportivi din orașul care l-au văzut crescând.
Articolul Fostul mijlocaș al PSG, Javier Pastore, deschide un muzeu al sportului în orașul său natal apare prima dată în Mediafax.
„Forţele de Apărare Israeliene au lovit recent în Sana’a şi în alte locaţii din Yemen, vizând tabere militare ocupate de terorişti houthi, inclusiv aparatul de propagandă houthi, ca parte a Operaţiunii ‘Clopotele Răsună’”, a declarat Katz într-un comunicat.
Postul de televiziune Al-Masirah, controlat de houthi, a raportat că „agresiunea israeliană” a vizat un complex guvernamental în districtul Al-Hazm din provincia Al Jawf, în nordul Yemenului.
Atacul are loc la mai puţin de două săptămâni după ce prim-ministrul houthi Ahmed al-Rahawi şi alţi oficiali houthi de rang înalt au fost ucişi într-un atac aerian israelian asupra Sana’a.
Oficialii au fost vizaţi la sfârşitul lunii trecute în timpul „unui atelier de rutină organizat de guvern pentru a evalua activitatea şi performanţa sa din ultimul an”, a precizat grupul într-un comunicat transmis de televiziunea houthi.
Articolul Israelul bombardează capitala Yemenului. Au fost vizate taberele militare ocupate de Houthi apare prima dată în Mediafax.
„Animalul care a ucis atât de violent frumoasa tânără din Ucraina, venită în America căutând pace şi siguranţă, ar trebui să aibă un proces «rapid» (nu există nicio îndoială!) şi să primească pedeapsa cu moartea”, a scris preşedintele american pe platforma sa Truth Social.
În seara de 22 august, Iryna Zarutska a urcat într-un tramvai din Charlotte, în estul SUA. Câteva minute după ce s-a aşezat, un bărbat a urcat şi el, s-a aşezat în spatele ei, apoi a înjunghiat-o de trei ori, fără vreun schimb de cuvinte, potrivit imaginilor de pe camerele de supraveghere.
Tânăra de 23 de ani plecase din Ucraina în 2022, după invazia rusă, şi „s-a adaptat rapid la noua viaţă în Statele Unite”, se arată în necrologul ei. Suspectul, Decarlos Brown, un afro-american de 34 de ani, fusese condamnat de mai multe ori în trecut şi petrecuse opt ani în închisoare pentru jaf armat.
Primăriţa democrată a oraşului Charlotte, Vi Lyles, a vorbit la câteva zile după crimă despre problemele mintale de lungă durată ale presupusului autor. „Vreau să fiu clară: nu îi demonizez pe cei care se confruntă cu dificultăţi de sănătate mintală sau care nu au locuinţă”, a declarat ea.
Ceea ce a avut mai întâi rezonanţă locală a căpătat amploare naţională odată cu publicarea imaginilor de pe camerele de supraveghere, extrem de şocante. Reacţia iniţială a lui Vi Lyles a provocat apoi un val de critici din partea dreptei.
Ministrul Transporturilor, Sean Duffy, a acuzat-o pe primăriţa democrată „şi pe alţii de stânga” că „minimalizează crime ca aceasta spunând că nu putem demoniza persoanele fără adăpost sau pe cele cu probleme psihice”.
Donald Trump a comentat pe larg cazul, el care şi-a exprimat dorinţa de a pune lupta împotriva criminalităţii în fruntea priorităţilor sale, în special în marile oraşe conduse de democraţi. „Nu putem lăsa o fracţiune criminală depravată de recidivişti violenţi să continue să răspândească distrugerea şi moartea în toată ţara noastră”, a declarat el într-o înregistrare video publicată marţi pe Truth Social.
Articolul Trump cere pedeapsa cu moartea pentru americanul care a ucis un refugiat ucrainean apare prima dată în Mediafax.
„Judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Bucureşti a dispus arestarea preventivă a inculpatului pentru o perioadă de 30 de zile”, a transmis miercuri DIICOT.
Anterior, DIICOT anunţa că bărbatul de 47 de ani, cu dublă cetăţenie română şi moldovenească, acuzat de tentativă de trădare prin transmiterea de informaţii secrete de stat, a fost prezentat magistraţilor cu propuenere de arestare preventivă.
Ancheta a fost desfăşurată sub egida EUROJUST şi a beneficiat de sprijinul serviciilor de informaţii din România, Ungaria şi Cehia, precum şi al procurorilor din Ungaria, Cehia şi Republica Moldova.
Fostul ofiţer al Serviciului de Informaţii şi Securitate din Republica Moldova, Alexandru Bălan, în vârstă de 47 de ani, este cercetat pentru trădare. El este acuzat că a transmis informaţii secrete de stat către ofiţeri KGB din Belarus, în întâlniri desfăşurate la Budapesta.
Articolul Spionul din Republica Moldova care vindea secrete Belarusului a fost arestat preventiv apare prima dată în Mediafax.
„Mărturisesc că astăzi am crezut că nu aud bine, că poate nu am fost eu atent. Dar, nu, am auzit bine. Preşedintele Nicuşor Dan ne spune, senin, că România nu are un proiect de ţară. Poftim?! În timp ce românii sunt bulversaţi de „reformele” cu barda ale lui Ilie Bolojan, iar Rusia provoacă NATO şi UE tot mai mult în fiecare zi, preşedintele recunoaşte cu o seninătate dezarmantă că România e fără busolă, fără direcţie, fără viziune”, spune Mihai Fifor pe Facebook.
Acesta îl întreabă pe Nicuşor Dan dacă atunci „când a candidat, nu a avut un proiect de ţară”: „Ce le-a spus atunci românilor – că vom merge din inerţie, la voia întâmplării?”.„Un proiect de ţară nu e un moft şi nici un slogan electoral. Este fundamentul care dă coerenţă politicii externe şi de apărare, care fixează priorităţile economice şi sociale, care inspiră încredere investitorilor şi oferă predictibilitate cetăţenilor. Este acel angajament naţional care arată cum sprijinim natalitatea, educaţia şi sănătatea, cum modernizăm infrastructura şi cum protejăm generaţiile viitoare. Fără proiect de ţară, România se conduce prin improvizaţii şi decizii de moment, prin „reforme” brutale, fără direcţie şi fără coerenţă. Exact ca o corabie prinsă în furtună, dar fără hartă şi fără busolă”, mai spune social-democratul.
Deputatul PSD mai spune că preşedintele ar fi trebuit să fie primul care să definească şi să apere un asemenea proiect, „în schimb, transmite senin că nu există”.„Un semnal extrem de periculos – pentru aliaţi, pentru investitori şi, mai ales, pentru români. România are nevoie acum, mai mult ca oricând, de un proiect de ţară. Pentru că o naţiune fără viziune riscă să rătăcească drumul exact atunci când are nevoie să fie mai lucidă şi mai puternică ca oricând”, mai scrie Mihai Fifor.
Preşedintele Nicuşor Dan spune că România nu are în acest moment un plan de ţară şi că administraţia publică nu manifestă urgenţa necesară pentru reformă.
Articolul Fifor, contrariat de afirmaţia lui Nicuşor Dan că România nu are un proiect de ţară apare prima dată în Mediafax.
Activitățile au vizat detecția de droguri și explozibili, identificarea de obiecte suspecte, urmărirea și capturarea suspecților, precum și căutarea țintelor ascunse. Exercițiul a implicat forțe din China, Rusia și Mongolia și s-a desfășurat în zona de frontieră unde se întâlnesc cele trei țări.
„Exercițiul nu doar că a testat capacitatea noastră trilaterală de a răspunde la situații de urgență, ci reprezintă și un pas important în consolidarea prieteniei tradiționale, aprofundarea încrederii strategice reciproce și întărirea cooperării în domeniul securității dintre China, Rusia și Mongolia”, a declarat soldatul chinez Chen Jiang, citat de Sofia News Agency.
Drone și roboți-câini în patrularea frontierelorPrimul de acest fel pentru forțele de frontieră ale celor trei țări, exercițiul s-a desfășurat în apropierea orașului Manzhouli, din regiunea autonomă Mongolia Interioară, zonă unde se întâlnesc frontierele Chinei, Rusiei și Mongoliei. Materialele publicate de armata chineză au surprins utilizarea unor tehnologii moderne: radare de recunoaștere, drone de supraveghere și vehicule robotizate terestre – inclusiv câinii robotici.
Expertul militar Zhang Junshe a explicam pentru Global Times că: „teroriștii recurg din ce în ce mai mult la tehnologii de vârf, iar roboții câini și dronele ajută la economisirea de resurse, reduc riscurile umane și sporesc eficiența patrulării”.
Roboți de teren pentru a proteja trupeleTendința de modernizare este mai amplă. În vara anului 2025, armata chineză a testat câini roboți patrupezi înarmați cu arme automate, care au fost utilizați în exerciții cu foc real și în teren accidentat, desfășurate în apropierea frontierei cu Rusia. „Sistemele robotizate pot urma infanteria în teren dificil și pot oferi foc de acoperire acolo unde soldații sunt cei mai vulnerabili”, a comunicat un istructor, citat de Defence Blog.
Acest fel de platforme robotice au demonstrat funcții de recunoaștere, neutralizare a pozițiilor inamice, manevrabilitate în teren dificil, evitare a obstacolelor și transmiterea în timp real a informațiilor către operatori umani. Pentru Rusia, integrarea roboților patrupezi pe teren rusesc în exercițiul trilateral reflectă ambiția de a-și moderniza operațiunile militare și de a-și proteja personalul.
Articolul Câini roboți au fost antrenați pe teritoriul Rusiei în exercițiul trilateral China-Rusia-Mongolia apare prima dată în Mediafax.
