La Palatul Victoria au avut loc miercuri consultări ale Guvernului cu sindicatele și patronatul pe tema stabilirii nivelului salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată pentru anul viitor.
Conform unui comunicat al Guvernului, premierul a afirmat că majorarea salariului minim ar proteja puterea de cumpărare a angajaților cu venituri reduse, însă ar avea o serie de efecte negative. El a menționat alimentarea spiralei inflaționiste, creșterea presiunii asupra micilor afaceri, ceea ce ar determina pierderea de locuri de muncă în HORECA, industria mobilei, industria ușoară, precum și creșterea cheltuielilor de personal în sistemul bugetar.
Patronatele cer păstrarea nivelului de 4050 leiSursa citată arată că reprezentanții patronatelor au prezentat argumente în sensul menținerii salariului minim brut la actualul nivel de 4050 de lei pe lună, arătând că, în ultimii patru ani, salariul minim a crescut cu 76%, peste dinamica sustenabilă a economiei.
Guvernul arată că reprezentanții companiilor au spus că majorarea nivelului actual al salariului minim ar duce la reducerea locurilor de muncă în sectoare cu productivitate scăzută.
Sindicaliștii vor majorareDe asemenea, sindicaliștii au pledat pentru majorarea salariului minim, subliniind faptul că este o măsură importantă pentru protejarea puterii de cumpărare, și au precizat că organizațiile sindicale sunt pregătite să propună un plan de măsuri pentru păstrarea locurilor de muncă.
Argumentele vor fi analizate, având în vedere contextul economic și social și, până la Sărbătoarea Crăciunului, va fi luată o decizie la nivelul Guvernului cu privire la nivelul salariului minim pentru anul viitor, a afirmat prim-ministrul Ilie Bolojan.
S-a mai discutat despre contingentul de lucrători străini din statele non UE care pot lucra în România în cursul anului 2026 și despre proiectul privind modificarea legislației în domeniul drepturilor de autor, reorganizarea Romsilva, aspecte care țin de resursele umane din sănătate și asistență socială, de salarizarea din domeniul educației.
Zeci de fermieri au perturbat activitatea portului regional Volos, parcând tractoare și camioane în fața infrastructurii portuare și au blocat cu mii de vehicule drumuri naționale și puncte de trecere a frontierei, cerând deblocarea plăților subvențiilor europene, notează Reuters.
Manifestanții afirmă că se confruntă cu un deficit de peste 600 de milioane de euro în plăți din fonduri europene și alte programe. Întârzierile acestor plăți sunt generate de un scandal de corupție și spălare de bani cu fonduri europene destinate programelor din agricultură.
Mai mulți fermieri, în complicitate cu funcționari publici, ar fi falsificat documente de proprietate pentru a obține subvenții, ceea ce a dus la verificări suplimentare și oprirea temporară a plăților către fermieri.
În paralel, situația a fost agravată de un focar de variolă ovină, care a forțat sacrificarea a sute de mii de oi și capre.
Pentru a limita efectele protestelor asupra transportului, un procuror al Curții Supreme a dispus marți reținerea imediată a fermierilor care pun în pericol siguranța rutieră.
Guvernul condus de Kyriakos Mitsotakis, deja criticat pentru gestionarea scandalului, a recunoscut întârzierile și a promis că noi plăți vor fi efectuate în curând.
Poliția Drobeta-Turnu Severin a fost sesizată, marți seara, de către un reprezentant al DGASPC Mehedinți cu privire la faptul că minorele Ionica Loredana Milici, în vârstă de 15 ani, Valeria Florina Stuparu, în vârstă de 16 ani și Crina Violeta Gogonea, în vârstă de 14 ani, au plecat dintr-un centru ce aparține instituției și nu au mai revenit.
Ionica Loredana Milici are 1,65 m înălțime, constituție atletică, păr lung castaniu, ochi căprui.
Valeria Florina Stuparu are 1,55 m înălțime, păr scurt, castaniu, constituție atatletică, constituție atletică.
Crina Violeta Gogonea are 1,65 m înălțime, este corpolentă, are păr castaniu și ochi căprui.
Oricine poate oferi detalii cu privire la persoanele dispărute este rugat să apeleze 112 sau să înștiințeze cea mai apropiată unitate de poliţie.
Candidat cu șanse mari să ajungă la Apărare în locul lui Moșteanu, Sorin-Gheorghe Șipoș, senator de Timiș, bate la ușa unuia dintre ministerele-cheie ale țării cu un CV care sfidează orice logică și care demonstrează că, în România, orice competențe se pretează la orice job.
Un CV cu o versatilitate fascinantă scoate în evidență o personalitate de tip renascentist – știe de toate și e specialist în toate.
De la iluminat public la iluminat spiritualÎnceputul profesional timid, dar promițător – inspector de specialitate în iluminat public în Timișoara – este continuat cu o funcție de șef la Serviciul Energetic din Primăria Timișoara, apoi director adjunct (și, ulterior, director plin) la un SRL al cărui domeniu de activitate sunt sistemele de securitate și comunicație (2006 – 2008), după care ajunge director de încălzire – climatizare.
Un moment cu adevărat remarcabil în CV-ul lui Șipoș: în 2014 a fost consilier de dezvoltare personală la Adrenalin Mirific Concept, iar în 2015 – Formator la Structural Euro Fond & Training.
De la ferma de porci, în Parlament – un traseu previzibilMomentul 2014 a fost, de altfel, unul de cotitură: Șipoș se dezvoltă nu doar personal, ci și profesional.
Anul 2021 îl găsește în Consiliul de Administrație al SN Aeroportul Internațional Timișoara – Traian Vuia SA, pentru ca, de aici, peste trei ani, în 2024, să devină administrator al unei ferme de porci.
De la porci, a ajuns, firesc, senator de Timiș în Parlamentul României și membru în comisia de control a SIE.
O ascensiune profesională cum nu se poate mai firească: iluminat public, dezvoltare personală, Director la Aeroportul din Timișoara, porci, Parlament, iar acum, în cărți (cu șanse mari) pentru Ministerul Apărării.
Curtea Constituțională a amânat pe 28 decembrie sesizarea Înaltei Curți privind reforma pensiilor magistraților.
„Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, obiecție formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – 28 decembrie ora 13,00”, a comunicat CCR.
Potrivit surselor g4media.ro, amânarea a fost cerută de judecătorii Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc, iar dacă minimum trei judecători solicită, este obligatoriu să se aprobe amânarea.
Proiectul prevede creşterea etapizată a vârstei de pensionare a procurorilor și judecătorilor de la 48 la 65 de ani, cu câte un an pentru fiecare generație de magistrați, iar cuantumul pensiei nu poate depăşi 70% din indemnizaţia netă primită în ultima lună de activitate. Se instituie și condiţia vechimii în muncă de cel puţin 35 de ani.
