O a doua anchetă penală este derulată de SUA împotriva fostului lider al Venezuelei, Nicolas Maduro, iar acest lucru indică posibilitatea ca el să fie acuzat de noi infracțiuni, au declarat două surse pentru agenția Reuters.
Ancheta este condusă de Parchetul Federal din Miami și a fost demarată în urmă cu câteva luni, au mai declarat sursele pentru Reuters, sub protecția anonimatului.
Cea de-a două anchetă era deja în curs în momentul în care președintele american Donald Trump a ordonat un raid militar, în urma căruia liderul venezuelean a fost capturat la începutul acestui an.
Una dintre surse a declarat pentru Reuters, că ancheta a examinat posibile acuzații de spălare de bani.
Potrivit CBS News, noua anchetă vine în contextul în care Alex Saab, un asociat de afaceri apropiat al lui Maduro, care a ocupat funcția de ministru al industriei și producției naționale din Venezuela, a fost deportat în SUA. El a fost pus sub acuzare pentru rolul său presupus într-un complot de spălare de bani care implica un program venezuelean de ajutor alimentar.
Fostul președinte al Venezuelei, Nicolas Maduro, a fost deja acuzat la tribunalul federal din Manhattan de conspirație la narcoterorism și alte infracțiuni legate de presupusul trafic de droguri. El a pledat nevinovat, iar în prezent se află într-o închisoare din Brooklyn.
Americanii cer Ucrainei și țărilor din UE să relaxeze restricțiile privind importurile de potasiu din Belarus, potrivit Bloomberg.
Washingtonul consideră că relaxarea sancțiunilor asupra acestui ingredient cheie pentru fertilizatori ar putea ajuta la îndepărtarea Belarus de Rusia și la îmbunătățirea legăturilor occidentalilor cu Minsk.
Belarus este un exportator major de potasiu. Înainte de izbucnirea războiului din Ucraina și de impunerea de sancțiuni, țara exporta potasiu în valoare de 2,5 miliarde de dolari. Exportul se făcea prin ţările baltice.
Importurile de potasiu și îngrășăminte pe bază de potasiu din Belarus sunt strict interzise în Uniunea Europeană din cauza sancțiunilor impuse ca răspuns la implicarea Minskului în invadarea Ucrainei.
Cu 302 voturi pentru, 2 voturi contra, 0 abțineri și doi deputați care nu au votat – proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.128/2024 pentru modificarea şi completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal şi măsuri specifice pentru digitalizare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative – a fost adoptat de Parlament.
Camera Deputaților, ca și for decizional, a menținut astfel amendamentul susținut de Ministerul Finanțelor care simplifică regulile de utilizare a sistemului RO e-Factura și reduce birocrația pentru persoanele fizice și anumite categorii de contribuabili.
Ca atare, de sistemul RO e-Factura scapă:
Potrivit ministrului de Finanțe, Alexandru Nazare, printre excepții sunt vizate și drepturile de autor.
Persoanele fizice care se identifică fiscal prin CNP nu vor mai fi obligate să folosească RO e-Factura, iar sistemul va rămâne opțional, a spus Nazare.
PSD, PNL, USR, AUR și UDMR au susținut și votat noile modificări în plenul Camerei Deputaților.
Potrivit companiei, sistemele BOREADES vor fi utilizate pentru apărarea sediului central al alianței și a reședinței Secretarului General NATO, pe fondul creșterii amenințărilor generate de dronele fără pilot, scrie Reuters.
Valoarea contractului nu a fost făcută publică, însă oficialii companiei au precizat că selecția a fost realizată în urma unei licitații internaționale la care au participat zeci de producători din întreaga lume.
Sistemele anti-drone BOREADES au fost folosite și la Jocurile Olimpice de la ParisTehnologia dronelor și sistemele de combatere a acestora au devenit priorități strategice pentru statele membre NATO, mai ales după conflictele din Ukraine și Orientul Mijlociu, unde vehiculele aeriene fără pilot au fost utilizate intens atât în operațiuni militare, cât și în atacuri asupra infrastructurii civile.
Sistemele anti-drone BOREADES dezvoltate de CS Group sunt deja utilizate în mai multe operațiuni de securitate din Franța. Compania susține că peste 50 de sisteme sunt deja în funcțiune, iar aproape 100 se află în producție.
Aceste echipamente au fost desfășurate inclusiv la evenimente de amploare precum Paris Olympics și parada militară organizată anual pe 14 iulie în Franța.
Experții în securitate consideră că sistemele anti-drone devin o componentă critică pentru protejarea obiectivelor strategice, în contextul dezvoltării accelerate a tehnologiei UAV și al costurilor reduse de operare ale dronelor moderne.
Prin implementarea sistemelor BOREADES, NATO își consolidează măsurile de apărare împotriva amenințărilor aeriene de mici dimensiuni, considerate tot mai dificil de detectat prin metodele clasice de apărare.
Avertismentul a venit după ce Donald Trump a amenințat că va ataca din nou Iranul dacă acesta nu acceptă un acord pentru a pune capăt conflictului, relatează The Guardian.
Garda Revoluționară din Iran avertizează asupra unui război „dincolo de regiune” dacă SUA reiau atacurile.
Într-o declarație publicată de agenția de știri semi-oficială Tasnim din Iran, IRGC a declarat: „Dacă agresiunea împotriva Iranului se va repeta, războiul regional promis se va extinde de data aceasta dincolo de regiune, iar loviturile noastre zdrobitoare în locuri pe care cu greu vi le puteți imagina vă vor reduce în cenușă”.
Avertismentul vine după ce președintele american Donald Trump a declarat că Washingtonul ar putea ataca din nou Iranul dacă nu se ajunge la un acord privind o soluționare durabilă în următoarele zile.
Realizatorii studiului planificat de Universitatea din Washington le-au cerut educatorilor să poarte camere pentru a înregistra imagini din clasă, potrivit Futurism. Ulterior, imaginile ar fi fost folosite pentru a antrena modele de inteligență artificială. Dacă un părinte nu se simțea confortabil cu procedura, putea să refuze participarea copilului său. În lipsa unui refuz oficial, copilul ar fi fost inclus în mod automat în experiment.
Deși inițiatorii studiului au spus că videoclipurile surprind interacțiunile normale dintre profesori și copii în timpul activităților obișnuite din clasă, numeroși părinți s-au declarat revoltați. Unii au încercat să afle ce modele de inteligență artificială sau ce companii sunt implicate în proiect. Alți părinți s-au plâns de modul interpretabil în care a fost conceput documentul care le-a fost prezentat.
De asemenea, nu a fost clar în ce mod putea fi evitați în filmare copiii ai căror părinți nu își dădeau acordul. Totodată, părinții au vrut să afle cu cine ar putea fi partajate datele, cât timp vor fi păstrate și cine finanțează cercetarea.
Confruntați cu reacția părinților, inițiatorii proiectului au renunțat la experiment. Un incident asemănător s-a produs la o școală din New York. Un proiect bazat pe inteligența artificială a fost anulat luna trecută după ce mai mulți părinți au protestat.
Potrivit Euronews, noul guvern de la Budapesta, condus de Péter Magyar, încearcă să se distanțeze de politica veto-urilor practicate de Orbán în relația cu Bruxelles-ul și Rusia. Diplomați europeni spun că ambasadorii statelor membre vor discuta săptămâna aceasta un nou „mini-pachet” de sancțiuni împotriva Rusiei, care ar include aproximativ zece persoane și mai multe nave din așa-numita „flotă fantomă” folosită de Moscova pentru a evita restricțiile occidentale asupra exporturilor de petrol. Patriarhul Kirill este acuzat de Bruxelles că a susținut public invazia Rusiei în Ucraina și că a promovat propaganda Kremlinului încă din 2022. În acel moment, Ungaria lui Orbán a blocat includerea sa pe lista de sancțiuni.
Noul guvern ungar schimbă tonul față de RusiaMárton Hajdu, apropiat al premierului Péter Magyar și președinte al comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul Ungariei, a declarat pentru Euronews că noul executiv nu va mai folosi veto-ul pentru a proteja interese private. „Măsurile care ar afecta stabilitatea economică a Ungariei sunt inacceptabile. Dar în cazurile în care fostul guvern a folosit statul pentru înțelegeri private, mă aștept ca noul guvern să nu mai blocheze eforturile comune ale UE de a crește presiunea asupra Rusiei”, a spus Hajdu.
„Flota fantomă” a Rusiei, în centrul noilor sancțiuniPe lângă persoane apropiate Kremlinului, UE vrea să lovească și navele din „shadow fleet”, rețeaua de petroliere utilizată de Rusia pentru a ocoli sancțiunile occidentale. Aceste nave sunt suspectate că navighează sub pavilioane false, folosesc asigurări neconforme și participă inclusiv la operațiuni de sabotaj sau activități considerate riscante pentru mediu. În ultimele luni, autoritățile din Franța, Suedia și Polonia au interceptat mai multe nave suspecte.
Bruxelles-ul vrea sancțiuni mai rapideȘefa diplomației europene, Kaja Kallas, a cerut accelerarea sancțiunilor împotriva „flotei fantomă”, fără a mai aștepta marile pachete economice negociate luni întregi. „De îndată ce identificăm aceste nave, le vom sancționa”, a declarat Kallas luna trecută. Pe fondul schimbării de putere de la Budapesta, Bruxelles-ul analizează și modificarea regulilor privind reînnoirea sancțiunilor împotriva Rusiei. În prezent, acestea trebuie prelungite la fiecare șase luni, ceea ce îi oferea lui Orbán posibilitatea de a amenința constant cu veto-ul. UE ia acum în calcul extinderea perioadei la un an pentru a reduce blocajele politice.
Liderii SUA și Rusiei se vor întâlni în China. Confirmarea vine din partea consilierul prezidențial rus, Iuri Ușakov, care a vorbit astăzi despre o nouă întâlnire între liderii rus și american, Vladimir Putin și Donald Trump, în cadrul summitului APEC din China.
Ușakov a spus că vizita lui Putin la summitul APEC a fost confirmată.
„Cred că, în orice caz, dacă ambii lideri se află în China, probabil se vor intersecta și vor avea un fel de întâlnire. Până acum, acest lucru a fost convenit abia astăzi, dar din moment ce o astfel de perspectivă există, este puțin probabil ca cineva să o refuze”, a spus Ușakov, comentând posibilitatea unei întâlniri Putin-Trump în China.
Vorbind despre alte perspective pentru întâlniri ruso-americane, diplomatul a remarcat: „În acest moment nu există nicio discuție despre întâlniri la nivel înalt”
Summitul liderilor APEC din China se va desfășura în perioada 18-19 noiembrie 2026, în orașul Shenzhen. Evenimentul marchează a treia oară când China găzduiește această reuniune. Tema oficială a Summitului este „Construirea unei comunități Asia-Pacific pentru a prospera împreună” (Building an Asia-Pacific Community to Prosper Together).
La Summit, sunt așteptați liderii celor 21 de state membre, inclusiv președintele Chinei, Xi Jinping, și președintele Rusiei, Vladimir Putin. Ediția summitului se concentrează pe facilitarea comerțului, integrarea regională și noile ordini strategice din Indo-Pacific.
Până la Summitul din China, Ușakov a declarat că Rusia așteaptă vizita lui Steve Witkoff și Jared Kushner în săptămânile următoare la Kremlin.
Viceprim-ministrul și ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, a declarat miercuri, la sediul MADR, că toate variantele pentru formarea viitorului Guvern sunt analizate în această perioadă.
Barna a spus că România traversează o criză politică majoră în paralel cu provocările la nivel european, motiv pentru care crede că este nevoie de o majoritate solidă în Parlament.
„Astăzi sunt pe masă multe variante, practic toate variantele posibile sunt în momentul de față pe masă. Și un guvern minoritar, și o majoritate refăcută, și cu un premier tehnocrat, cu miniștrii politici, teoretic și un guvern 100% tehnocrat, fiecare cu plusuri și cu minusuri”, a declarat Tánczos Barna.
Vicepremierul a spus că varianta pe care o consideră cea mai bună este refacerea unei coaliții cât se poate de stabilă.
„De dorit este fără doar și poate refacerea coaliției stabile, care să guverneze cu o perspectivă clară și cu măsuri asumate, pentru că într-adevăr, este o criză politică, dar este și o criză la nivel european, din mai multe puncte de vedere”, a afirmat acesta.
Tánczos Barna a punctat și problemele cu care se confruntă în prezent statele europene. El a făcut referire la criza privind înarmarea, prețurile la combustibili, deficitul bugetar, implementarea PNRR.
„Este o criză de înarmare, este o provocare în ceea ce privește prețul combustibilului, avem această provocare cu deficitul, cu PNRR-ul, deci sunt foarte multe teme care trebuie abordate, discutate, decizii de luat și cea mai bună variantă este, fără doar și poate, un guvern cu majoritate solidă”, a spus vicepremierul.
Acesta a explicat că, dacă refacerea actualei coaliții nu va fi posibilă, pot apărea variante de guvern minoritar, fie în jurul partidelor USR și PNL, fie în jurul PSD.
„Dacă nu se poate, încep variantele de guvern minoritar. Ori în jurul grupului de forțe politice USR-PNL, ori în jurul PSD-ului, dacă nu vor să guverneze împreună. Dacă prima variantă nu merge, prima variantă înseamnă că revin la sentimente mai bune și o să guverneze împreună”, a declarat Tánczos Barna.
Tánczos Barna refuză colaborarea cu AURÎntrebat despre o posibilă colaborare a UDMR într-un guvern susținut de AUR sau alte formațiuni apropiate, Tánczos Barna a exclus categoric această variantă.
„Apropierea de AUR este exclusă 100%, adică participarea într-un guvern în care este și AUR sau guvern care, asumat sau neasumat, la vedere sau nu, este susținut de AUR. Deci UDMR nu va participa într-o asemenea formulă”, a spus vicepremierul.
El a spus că o formulă susținută de partide precum SOS, POT sau PACE – Întâi România ar fi una instabilă și fără șanse să reziste pe termen lung.
„Este foarte puțin probabil să participăm într-o formulă în care guvernul este susținut de SOS, POT, PACE și alte asemenea forțe politice. Din mai multe motive, nu e diferență foarte mare între SOS și AUR, nu e diferență foarte mare între alte formațiuni în formare sau existente deja ca grupuri parlamentare în Parlament”, a declarat Tánczos Barna.
„Pe de altă parte ar fi o construcție foarte șubredă, fără o majoritate stabilă și care nu ar rezista. De aceea spunem că ideal ar fi să revină lumea la sentimente mai bune și să găsim o soluție de guvern majoritar sau o formulă prin care avem o altă construcție decât construcția cu AUR”, a mai acesta.
Ilie Bolojan a avut miercuri o întâlnire de lucru cu Mihai Bordeanu, Managing Director Dacia Brand South Eastern Europe & Country Head Romania în cadrul Groupe Renault.
Discuțiile s-au axat pe evoluția și perspectivele industriei auto din România.
În cadrul întrevederii au fost abordate teme de interes strategic privind piața auto din România, inclusiv impactul programului Rabla asupra sectorului și necesitatea menținerii unor politici publice care să susțină reînnoirea parcului auto și dezvoltarea industriei naționale.
De asemenea, au fost analizate efectele creșterii prețurilor la energia electrică asupra costurilor de producție din industria auto și impactul acestora asupra competitivității producătorilor din România, într-un context economic european și internațional tot mai competitiv.
Discuțiile au vizat și programele de achiziții ale autorităților publice, precum și strategia privind administrarea flotelor auto ale instituțiilor statului.
În cadrul întâlnirii au fost prezentate direcțiile strategice de dezvoltare ale Dacia în România, planurile de investiții și perspectivele de evoluție ale pieței auto.
Premierul a reafirmat importanța dialogului constant dintre autorități și mediul de afaceri, precum și necesitatea adoptării unor măsuri care să sprijine competitivitatea industriei auto, unul dintre sectoarele strategice ale economiei românești.
