Anunțul a fost făcut de Primăria Municipiului București, după ce în spațiul public au apărut informații despre probleme tehnice în aplicarea amenzilor pentru călătorii care folosesc noile cărți de identitate electronice.
„Nu urcați în mijloacele de transport în comun fără să plătiți călătoria! Se dau amenzi și pentru cei care au cărți de identitate electronice”, a transmis miercuri instituția, într-o postare pe rețelele sociale.
Primăria: Datele pot fi verificate în sistemPotrivit Primăriei, controlorii STB desfășoară verificări în teren alături de Direcția Generală de Poliție Locală a Municipiului București, iar datele necesare aplicării sancțiunilor pot fi verificate rapid în sistem.
„Controlorii STB merg pe teren alături de colegii de la Direcția Generală de Poliție Locală a Municipiului București și verifică rapid în sistem CNP-ul. Adresa de domiciliu apare, iar procesul verbal este încheiat numaidecât”, a precizat instituția.
Amenzi de până la 500 de leiReprezentanții municipalității au menționat că echipele mixte au desfășurat controale și în cursul zilei de miercuri, în autobuze, troleibuze și tramvaie. Potrivit acestora, controlorii colaborează frecvent cu polițiștii locali, al căror sprijin este solicitat în special în situațiile în care călătorii depistați fără bilet devin recalcitranți sau refuză să se legitimeze.
„Suprataxa, pentru neplata călătoriei, este de 80 de lei, pe loc. Cât abonamentul pe o lună. Cine refuză suprataxa, primește o amendă cuprinsă între 300 și 500 de lei. Aceasta se poate plăti ulterior și presupune întocmirea unui proces verbal”, a transmis municipalitatea.
În prezent, prețul unei călătorii cu transportul public în București, operat de STB, este de 3 lei.
Biroul coordonat de șefa serviciilor de informații ale SUA (ODNI), Tulsi Gabbard, a desfășurat în 2025 o investigație asupra securității sistemelor electronice utilizate la alegerile locale și teritoriale din Puerto Rico. Potrivit Reuters, verificările au analizat acuzații privind posibile atacuri informatice asupra infrastructurii electorale.
Operațiunea a fost realizată împreună cu FBI și a urmărit verificarea vulnerabilităților tehnice ale infrastructurii electorale. Ancheta nu a identificat însă dovezi clare privind implicarea vreunui stat străin, inclusiv a Venezuelei.
Au fost descoperite breșe de securitate
Analiza a inclus preluarea unor echipamente electronice de vot și copii ale datelor acestora, procedură descrisă drept obișnuită în investigațiile informatice. Comunitatea americană de informații a comunicat că a descoperit probleme serioase de securitate.
„Au fost identificate practici extrem de îngrijorătoare privind securitatea cibernetică și implementarea operațională, care reprezintă un risc semnificativ pentru alegerile din SUA”, a transmis biroul lui Gabbard într-un punct de vedere transmis sursei citate.
Unele vulnerabilități ar fi fost generate de utilizarea unor tehnologii celulare considerate nesigure, precum și de erori software care ar fi putut permite accesul hackerilor la sisteme esențiale.
Teorii despre fraude electorale susținute de Trump
Investigația a fost declanșată inițial pentru a verifica afirmații potrivit cărora autoritățile venezuelene ar fi putut încerca să compromită procesul electoral. Acuzațiile nu au fost confirmate public.
Preocupările legate de fraudarea alegerilor sunt alimentate în continuare de disputele politice din SUA, după ce Donald Trump a susținut în repetate rânduri, fără dovezi, că a pierdut scrutinul din 2020 în fața democratului Joe Biden din cauza unor fraude pe scară largă.
Dispute instituționale în SUA
Investigația a generat îngrijorări în rândul unor experți în securitate națională, care consideră că astfel de chestiuni sunt gestionate în mod tradițional de instituțiile de aplicare a legii, nu de structurile de informații.
Biroul lui Gabbard a respins criticile, argumentând că avea autoritatea legală să examineze posibile interferențe străine și vulnerabilități ale sistemelor electorale. „Având în vedere autoritatea extinsă de coordonare și analiză a informațiilor legate de securitatea electorală, ODNI a examinat sistemele electronice de vot utilizate în alegerile din Puerto Rico”, a transmis instituția.
Doar probleme administrative
Reprezentanți politici din Puerto Rico susțin că dificultățile apărute în procesul electoral au fost cauzate în principal de deficiențe administrative.
„Am avut probleme intens relatate în administrarea alegerilor. Dar toate pot fi atribuite incompetenței și corupției, nu interferenței străine”, a declarat Pablo José Hernández Rivera, parlamentar care reprezintă Puerto Rico în Camera Reprezentanților SUA.
Acuzațiile au vizat suspiciuni privind fraude electorale, manipularea rezultatelor și posibile atacuri informatice asupra infrastructurii electronice folosite la vot. Puerto Rico este teritoriu american, iar locuitorii săi sunt cetățeni ai Statelor Unite, însă nu pot vota în alegerile prezidențiale și nu au reprezentare cu drept de vot în Congres.
Amenințările digitale, luate în serios
Cazul reflectă preocupările tot mai mari privind protejarea proceselor electorale în fața atacurilor cibernetice și a campaniilor de influență externă, temă relevantă nu doar în Statele Unite, ci și în Europa și în alte democrații occidentale.
Parada Măscăricilor revine în centrul Brașovului, chiar în ziua de 14 februarie. Evenimentul readuce în atenția brașovenilor o veche datină a Șcheilor Brașovului, legată de Lăsata Secului și ritualurile de trecere spre primăvară, precum și cel al intrării în Postul Paștelui.
Obicei legat de începutul sezonului agricolTradiția populară spune că oamenii se mascau, făceau zgomot și glume și ieșeau în alai pentru a marca începutul unui nou an agrar și pentru a alunga simbolic iarna. Obiceiul, păstrat de-a lungul generațiilor, marca începutul unui nou ciclu în viața comunității.
Costumați cât mai trăsnitParada este o invitație deschisă adresată comunității brașovene de a se costuma și de a redescoperi un obicei local care s-a păstrat în comunitatea șcheiană de-a lungul deceniilor. „Vă poftim costumați cât mai trăsnit”, au transmis organizatorii.
Potrivit organizatorilor, citați de Radio Brașov FM, la finalul manifestării, participanții vor fi „omeniți cu gogoși și cinstiți cu băutură dulce”, după obiceiul locului.
Participare gratuităParada este organizată de grupul „Cronicarii Brașovului”, cu sprijinul Centrului Cultural Reduta, ca un gest de recuperare a tradițiilor locale și de întărire a legăturilor din comunitatea brașoveană. Participarea este gratuită, iar evenimentul este deschis tuturor celor care vor să descopere sau să redescopere tradițiile șcheiene.
Curtea Supremă din Israel a anunțat miercuri componența completului de judecători care va analiza petițiile prin care organizații civice și grupuri din societatea civilă israeliană. Acestea solicită ca guvernul să fie obligat la înființarea unei comisii de anchetă de stat privind atacurile Hamas din 7 octombrie 2023 și eșecurile de securitate din acea zi. Instanța urmează să decidă dacă are autoritatea legală de a impune guvernului crearea comisiei.
Dispută privind puterile justițieiPotrivit Times of Israel, completul va fi condus de vicepreședintele Curții Supreme, Noam Sohlberg, considerat un susținător al limitării intervenției instanțelor în deciziile politice ale guvernului. În 2025, el a fost implicat într-un dosar major privind conflictul dintre executiv și sistemul judiciar, după ce Curtea Supremă a suspendat decizia guvernului de a demite procurorul general, care conduce parchetul de stat, dar are și rol de consilier juridic al guvernului.
Procurorul general s-a opus în mod repetat reformei judiciare promovate de guvernul condus de Benjamin Netanyahu, care urmărea să limiteze puterea Curții Supreme și controlul juridic asupra deciziilor guvernului.
Guvernul refuză să fie anchetatMajoritatea judecătorilor desemnați sunt considerați conservatori și susțin, în general, că instanța nu ar trebui să oblige guvernul să ia decizii politice, inclusiv în cazuri extrem de sensibile.
Instanța a emis deja, în noiembrie, un ordin condiționat prin care a cerut guvernului să explice de ce nu înființează o comisie complet independentă. Executivul a refuzat, susținând că legea prevede că numai guvernul are autoritatea de a decide un astfel de mecanism.
Presiune publică pentru stabilirea responsabililorÎn Israel au avut loc constant proteste în care mii de oameni, susținuți de parlamentari din opoziție, au cerut în mod public o anchetă de stat independentă asupra evenimentelor din 7 octombrie 2023. Protestatarii cer clarificarea responsabilităților pentru eșecurile care au permis atacul și investigarea deciziilor politice și de securitate luate înainte de 7 octombrie. De asemenea, o astfel de comisie ar trebui să propună măsuri pentru prevenirea unor situații similare în viitor.
Opoziția boicotează comisia propusă de guvernGuvernul, condus de Benjamin Netanyahu, a respins în mod repetat ideea unei investigații independente care să analizeze deciziile autorităților, ale armatei și ale serviciilor de securitate înainte și în timpul atacului.
În Parlament se discută un proiect de lege pentru o anchetă alternativă, în care membrii ar urma să fie desemnați de partidele aflate la putere și de opoziție. Parlamentarii opoziției resping însă această variantă și refuză să participe la formarea unei astfel de comisii.
Raportul invocat recent în dezbaterile publice privind cenzura în Europa nu este un document oficial adoptat de Congresul SUA, ci un „Majority Staff Report”, elaborat de majoritatea republicană din cadrul unei comisii parlamentare, a declarat analistul de politică externă Dan Dungaciu, citat de Gândul.
Cum se întocmesc rapoartele politice în Congresul SUAInvitat în emisiunea Marius Tucă Show, Dungaciu a explicat mecanismul prin care sunt redactate astfel de documente în cadrul legislativului american. Potrivit acestuia, raportul nu este rezultatul unui vot formal, ci reflectă poziția politică a majorității din comisie.
„Raportul ăsta, sigur, ce ni se tot spune de raport, că nu-i asumat, că nu-i votat, să ne înțelegem. În America există instituția Majority Staff Report. Adică, o comisie care are o majoritate – care-i republicană în cazul ăsta – scrie un raport. Dacă nu-ți convine, poți să scrii Minority Staff Report, care este raportul scris de minorități, adică de democrații din comisii”, a afirmat analistul.
Și opoziția poate redacta un raportÎn sistemul parlamentar american, astfel de rapoarte sunt realizate de staff-ul politic al comisiilor și sunt utilizate pentru a prezenta concluzii, analize sau recomandări asupra unor teme investigate. Deși pot avea influență în dezbaterile publice sau legislative, ele nu au statut de document oficial al Congresului și nu implică adoptarea unei poziții instituționale prin votul plenului sau al întregii comisii.
Dungaciu a subliniat că astfel de documente sunt instrumente politice folosite frecvent în activitatea comisiilor parlamentare americane și oferă majorității posibilitatea de a-și expune punctul de vedere asupra unor teme de interes public. El a precizat că opoziția are, de asemenea, posibilitatea de a formula un raport separat, care să reflecte perspectiva minorității politice.
Raportul analizează libertatea de exprimare în Europa„Eu cred că democrații nu vor scrie un raport și nu vor scrie pentru că nici lor nu le place cenzura. Ăsta este un raport, nu explicit despre România, ci despre cenzura care se întâmplă pe bătrânul continent, ca să zic așa”, a mai spus Dungaciu.
Analistul a explicat că documentul face parte dintr-o serie mai largă de analize realizate de comisii ale Congresului asupra politicilor publice internaționale și a modului în care acestea pot influența libertatea de exprimare, reglementarea platformelor digitale și standardele democratice. Potrivit acestuia, raportul menționat analizează în principal tendințele privind reglementarea conținutului și libertatea de exprimare în spațiul european, fără a se concentra exclusiv asupra situației din România.
Astfel de rapoarte pot contribui la conturarea dezbaterilor politice sau la fundamentarea unor inițiative legislative ulterioare, însă nu produc efecte juridice directe și nu reprezintă poziția oficială a legislativului american.
