Mâna dreaptă a liderului Partidului Popular European, Manfred Weber, Tom Vandenkendelaere, a demisionat miercuri pentru a accepta un loc de muncă în sectorul privat din Belgia, a declarat o sursă pentru POLITICO.
Vandenkendelaere va părăsi sediul PPE la sfârșitul lunii mai, fără a fi încă stabilit un succesor, lăsând vacantă puternica funcție de șef de cabinet – care implică supravegherea operațiunilor zilnice ale partidului.
El a demisionat pentru a petrece mai mult timp cu familia sa, potrivit a două persoane care au cunoștință de decizie și cărora li s-a acordat anonimatul pentru a vorbi liber.
PPE este atât un partid politic paneuropean, unde a lucrat Vandenkendelaere, cât și un grup în Parlamentul European. Weber conduce ambele zone politice.
Plecarea lui Tom Vandenkendelaere îl lasă pe Weber cu un cerc și mai restrâns de consilieri de încredere.
La începutul anului, strategul său principal și mâna dreaptă de lungă durată în Parlament, Udo Zolleis, și-a părăsit postul pentru a se alătura administrației Parlamentului în calitate de director pentru mediul academic și prospectivă.
Mutarea a lăsat-o pe Ouarda Bensouag în funcția de consilier principal al lui Weber, jonglând între rolul de șef de cabinet al acestuia și cel de secretar general al grupului, rol pe care îl deține din 2024.
Vandenkendelaere a fost europarlamentar belgian între 2014 și 2024 și a fost numit printr-o serie de controverse șef de cabinet de către Weber în septembrie 2024.
Ideea din spatele acestei ultime mișcări a fost de a transfera responsabilitățile operaționale zilnice – cum ar fi finanțele și resursele umane – de la secretarul general (la acea vreme Thanasis Bakolas, care contestase autoritatea lui Weber) la șeful de cabinet, centralizând puterea sub președinte și eliberându-l în același timp pe secretarul general pentru a se concentra mai mult pe politică.
Blue Flag este o certificare acordată plajelor, porturilor de agrement și ambarcațiunilor turistice care respectă standarde privind calitatea apei, siguranța, protecția mediului și accesibilitatea.
Evaluarea include criterii legate de curățenia plajelor, gestionarea deșeurilor, existența facilităților pentru turiști, accesul pentru persoanele cu dizabilități, măsurile de siguranță și calitatea apei pentru îmbăiere. Distincția este considerată unul dintre cele mai importante standarde internaționale pentru turismul de coastă.
Programul Blue Flag a fost lansat în Franța, în 1985, iar doi ani mai târziu a devenit o inițiativă internațională, odată cu implicarea Foundation for Environmental Education. De atunci, certificarea a fost extinsă în zeci de state din Europa și din alte regiuni ale lumii. Steagul albastru este acordat anual, iar fiecare locație trebuie să treacă periodic prin controale și evaluări independente pentru a-și păstra statutul.
În 2026, peste 4.000 de zone de coastă au primit această distincție la nivel global, relatează The Independent.
Spania și-a păstrat prima poziție, cu un număr record de 794 de plaje, porturi turistice și ambarcațiuni certificate Blue Flag. Țara deține aproximativ 15% dintre plajele Blue Flag din lume.
Printre plajele spaniole care au păstrat certificarea fără întrerupere din 1987 se numără Sant Joan, din Alicante, și La Fossa, din Calpe.
Președintele filialei spaniole a FEE, José Palacios Aguilar, a declarat că rezultatele sunt cele mai bune obținute vreodată de Spania în cadrul programului.
Pe locul al doilea se află Grecia, cu 624 de plaje și zone de coastă certificate Blue Flag. În Creta au fost acordate 154 de distincții.
Italia ocupă poziția a treia, cu 525 de locații certificate în 2026. Franța are 485 de locații premiate, iar Portugalia 438.
România a primit certificarea Blue Flag pentru 5 plaje, iar Bulgaria a primit distincția Blue Flag pentru 32 de locații
În timpul panelului de discuții, Sergii Kharin, Country Leader în România și Republica Moldova la Corteva Agriscience, a subliniat faptul că provocările existente în sectorul agricol necesită reevaluarea și adaptarea modelului actual pentru a asigura echilibrul și garanțiile necesare securității alimentare regionale.
„Astăzi, într-un context comercial deschis, sunt necesare condiții echitabile, standarde de încredere și, foarte important, lanțuri de aprovizionare diversificate”, a declarat Kharin, menționând că sistemul agroalimentar regional actual rămâne puternic dependent de inputuri externe, precum energia și materiile prime. „Într-un mediu global volatil, aceste vulnerabilități cresc expunerea la blocaje în lanțurile de aprovizionare, punând în pericol securitatea alimentară regională”, a adăugat acesta.
Citeşte comunicatul integral AICI
La prima vedere, pare o simplă informație stocată în memorie. Dar specialiștii spun că în spatele acelor cifre se află o experiență emoțională, nu un exercițiu cognitiv.
Nu se amintesc cifrele, ci sentimentulMemoria nu funcționează ca un arhivă neutră. Ceea ce se fixează cu cea mai mare claritate este legat, de regulă, de emoții puternice. Amintirile încărcate emoțional tind să se păstreze cu o intensitate și o durată mai mari decât cele neutre, notează clarin.com.
Numărul de telefon din copilărie nu era o simplă secvență de cifre. Era certitudinea că, atunci când îl formezi, cineva va răspunde. Iar această certitudine repetată zi de zi construiește un sentiment de siguranță de bază, fundamental în dezvoltarea emoțională a unui copil.
Ce dezvăluie despre copilăria taPsihologii identifică mai multe mecanisme prin care acest tip de amintire se fixează atât de puternic. Numărul era asociat cu ideea de acasă, un loc stabil și previzibil. Telefonul fix nu era doar un mijloc de comunicare, ci un punct de referință emoțional.
În plus, numerele se învățau prin repetare zilnică. Repetiția combinată cu contextul emoțional le face practic imposibil de uitat. Creierul nu stochează doar date, ci contexte, senzații și stări.
Specialiștii mai spun că amintirea acestui număr reflectă o legătură de atașament sigur. Un copil care știe că există cineva disponibil să răspundă dezvoltă un sentiment mai solid de protecție și îngrijire.
De ce trezește nostalgie fără explicațieSimpla evocare a acelui număr poate genera o senzație caldă sau melancolică, chiar dacă persoana nu înțelege exact de ce. Amintirile din copilărie fac parte din modul în care o persoană se percepe pe sine și își înțelege propria istorie.
Conform unui studiu publicat în National Library of Medicine, memoria selectează ceea ce este semnificativ. Nu totul este reținut. Ceea ce rămâne este ceea ce a avut un impact emoțional, chiar dacă e vorba de gesturi simple și repetate.
În spatele acelor cifre se afla ceva ce astăzi nu mai este întotdeauna garantat: certitudinea că, la celălalt capăt al firului, va fi cineva.
Într-un efort de centralizare condus de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, aceasta plănuiește o restructurare majoră a departamentelor care gestionează fonduri europene la nivelul UE, dezvăluie Politico.
Pe scurt, modificările propuse ar putea afecta direcțiile generale pentru Politică Regională (DG REGIO), Agricultură (DG AGRI), Ocuparea Forței de Muncă (DG EMPL), Afaceri Maritime (DG MARE) și Cercetare (DG RTD).
Scopul mișcării ar fi comasarea programelor de cheltuieli în două fonduri principale gestionate de un singur serviciu centralizat (posibil numit DG INVEST), similar modelului folosit pentru fondul de redresare post-Covid.
În ceea ce privește mecanismul viitor de plată, banii ar urma să fie eliberați către guvernele naționale pe baza îndeplinirii unor obiective și jaloane precise, sub supraveghere centrală.
O echipă internă va trimite recomandările la jumătatea lunii iulie, urmând ca comisarul pentru buget, Piotr Serafin, să prezinte propunerile finale până la sfârșitul anului 2026, relatează ziarul.
„Nu vreau să amestec lucrurile personale cu cele politice. Eu n-am avut o relație personală proastă cu Ilie Bolojan. Nu am nici acum. Personală. Eu vorbesc de chestiunile politice”, a declarat Grindeanu, miercuri, la Adevărul.
Liderul PSD a respins ideea că ar exista tensiuni personale între el și premier.
„Asta nu înseamnă că suntem prieteni. Eu v-am spus că n-am o relație proastă, personală. Nici cu unul, nici cu altul. Și cred că nici domniile lor cu mine”, a spus liderul social-democrat.
În schimb, Grindeanu a criticat activitatea guvernului condus de Bolojan și a acuzat PNL că încearcă să reducă influența PSD pe scena politică.
„Eu vorbesc de un management prost. Ca prim-ministru, a lui Ilie Bolojan, eu vorbesc de un faliment până la urmă al acestui mod de a conduce un guvern și politicile economice”, a afirmat liderul social-democrat.
Potrivit lui Grindeanu, Ilie Bolojan ar trebui „să iasă din această campanie electorală cu patru ani înainte de alegeri și să intrăm într-o zonă de dialog și să găsim o soluție. Asta e ceea ce-mi doresc. Dacă se poate”.
Uniunea Asociațiilor Europene de Fotbal (UEFA) l-a suspendat pe viață pe antrenorul Petr Vlahovský.
Antrenorul ceh a devenit cunoscut în martie anul acesta, când a fost făcut public comportamentul său nepotrivit în timp ce era antrenor principal al clubului feminin de fotbal Slovácko.
Antrenorul a instalat camere ascunse în vestiar, a filmat jucătoarele și apoi a distribuit conținutul pe site-uri web specializate.
UEFA a intervenit doar după ce Federația Internațională a Fotbaliștilor Profesioniști (FIFPro) i-a adus problema în atenția sa. Altfel, domnul Vlahovský ar fi putut scăpa practic nepedepsit. Descalificarea impusă lui de Federația Cehă de Fotbal, care a inclus o suspendare de cinci ani, s-a aplicat doar Republicii Cehe.
În seara zilei de 19 mai, Comisia Disciplinară a UEFA și-a anunțat decizia privind cazul de mare amploare al antrenorului ceh de fotbal Petr Vlahovský. Acesta a fost interzis pe viață din orice activitate legată de fotbal.
Federația Cehă de Fotbal a primit ordin să îi retragă domnului Vlahovský licența de antrenor. Comisia Disciplinară a făcut, de asemenea, apel la Federația Internațională de Fotbal Asociat (FIFA) pentru a menține interdicția și a o extinde la nivel mondial.
Petr Vlahovský, până de curând un specialist respectat, desemnat cel mai bun antrenor de fotbal feminin din Republica Cehă în 2019, a ajuns la o notă internațională, deși controversată, în martie anul acesta.
S-a dovedit că Vlakhovsky își filma în secret jucătoarele de fotbal timp de patru ani (au fost găsite în total 28 de videoclipuri cu 14 sportive). Nu numai că a folosit înregistrările în scopuri personale, dar le-a și distribuit vizitatorilor unui site web specializat în astfel de conținut. Monitorizarea acestui site web a condus la găsirea pistei lui Vlakhovsky.
Ceea ce a sporit urgența scandalului a fost faptul că era, de fapt, o afacere de lungă durată. Vlakhovsky a fost arestat în toamna anului 2023. Domiciliul său a fost percheziționat în același timp. Poliția a găsit pe calculatorul antrenorului nu doar videoclipuri cu jucătoare de fotbal (cea mai tânără dintre jucătoarele lui Vlakhovsky avea 17 ani la momentul filmărilor), ci și pornografie infantilă. Dar, destul de ciudat, incidentul a primit puțină publicitate la acea vreme. Cazul s-a prelungit timp de doi ani și a fost soluționat destul de favorabil pentru antrenor: acesta a primit o condamnare cu suspendare de un an și i s-a interzis, de asemenea, să dețină orice poziție în fotbal timp de cinci ani.Problema era că descalificarea antrenorului se aplica doar Republicii Cehe. Federația Cehă de Fotbal nu a făcut apel nici la UEFA, nici la FIFA pentru a extinde descalificarea domnului Vlahovský la nivel global.
Abia după ce fotbaliștii care au căzut victime ale lui Vlahovsky au decis să vorbească și după ce a intervenit FIFPro, a cărei declarație a atras atenția presei mondiale, povestea a ajuns în atenția autorităților internaționale de reglementare a fotbalului.
Jucătorii înșiși au declarat ulterior că nu au răspândit povestea la nivel internațional, în primul rând pentru că nu au vrut să atragă atenția suplimentară asupra incidentului, temându-se că ar fi traumatizant. Cristina Iancu, una dintre victimele lui Vlahovski, a spus că jucătorii lui Slovacko au fost profund afectați de incident. „Unii au vomitat, alții au dezvoltat gânduri obsesive de a fi urmăriți și mulți au avut tulburări de somn”, a remarcat Iancu.
În al doilea rând, sperau că o decizie a Federației Cehe de Fotbal ar fi suficientă. Însă, potrivit lui Markéta Vohoska-Gajndlová, președinta Uniunii Fotbaliștilor Cehi, federația a amânat în mod repetat, invocând chestiuni mai presante. „Apoi am decis să facem publică povestea. Da, acest lucru va pune presiune pe jucători, dar este un pas important menit să atragă atenția asupra problemei”, a declarat dna Vohoska-Gajndlová în martie.Recomandările FIFPro către organele de conducere ale fotbalului în urma cazului Vlahovsky, pe lângă pedepsirea antrenorului vinovat, au inclus și un apel pentru compilarea, publicarea periodică și menținerea unei liste actualizate a antrenorilor descalificați pentru hărțuire și alte infracțiuni sexuale.
„S-au adăugat lucruri despre crame de vinuri, despre rețele de gaz prin Bihor, despre tot felul de lucruri, vreo 11 puncte, care fac parte din această ordonanță și au fost adăugate la ordonanța SAFE și care n-au avut aviz de la Consiliul Legislativ”, a afirmat Grindeanu, la Adevărul.
Liderul PSD a susținut că unele dintre amendamentele incluse în ordonanță vizează proiecte aflate deja în procedură parlamentară.
„Parte din aceste amendamente citite pe bandă fac obiectul unor legi care se află pe circuit parlamentar, ceea ce este împotriva Constituției, să dai ordonanțe de acest tip”, a spus Grindeanu.
Grindeanu a precizat că PSD susține programul SAFE și că sesizarea depusă la Curtea Constituțională nu privește măsurile legate de acesta.
„Noi pe partea de SAFE ne-am angajat că susținem acest program. Ceea ce a făcut Guvernul de emis e cu totul altceva”, a declarat liderul social-democrat.
Cercetarea arată că economisirea rămâne o practică prezentă în România, dar departe de a fi generalizată. Diferențele sunt mari între mediul urban și rural, iar nivelul de educație și venit influențează direct capacitatea de a pune bani deoparte.
Economisirea, dominată de frica de incertitudinePentru majoritatea românilor care economisesc, scopul principal este protecția financiară. 86% spun că pun bani deoparte pentru situații de urgență sau siguranță, în timp ce doar 13% urmăresc creșterea averii.
În medie, românii economisesc aproximativ 12% din venit, iar 60% pun deoparte cel mult 10%. Diferențele de gen sunt vizibile: bărbații economisesc, în general, sume mai mari decât femeile.
Aproape o treime dintre cei care economisesc ar putea acoperi cheltuielile pentru mai puțin de trei luni dacă și-ar pierde veniturile, în timp ce 31% ar rezista între 3 și 5 luni. Doar 19% au rezerve pentru mai mult de un an, arată studiul.
Cash, bănci și puține investițiiComportamentul financiar este unul prudent, orientat spre lichiditate. 60% dintre cei care economisesc folosesc produse bancare precum conturi de economii sau depozite. 42% păstrează numerar în casă, iar 39% folosesc conturi curente.
În zona investițiilor, 29% au pensii private facultative, 26% dețin investiții imobiliare, iar 17% fonduri mutuale. Aurul și imobiliarele apar ca alternative importante pentru protejarea banilor în fața inflației.
De ce economisesc românii mai puțin decât ar puteaDeși 43% spun că economisesc regulat, disciplina financiară depinde puternic de stabilitatea veniturilor. Cei cu venituri mai mari și educație superioară economisesc constant, în timp ce alții o fac doar ocazional.
În următorul an, 33% dintre respondenți se așteaptă să economisească mai puțin sau deloc. Doar 14% cred că vor economisi mai mult, pe fondul presiunilor inflaționiste și al costurilor ridicate ale vieții.
Pentru a economisi mai mult, 56% ar reduce cheltuielile legate de ieșiri în oraș, vacanțe sau consum non-esențial.
România, sub media europeanăRata de economisire a gospodăriilor din România este de -1%, ceea ce plasează țara printre puținele state europene unde populația cheltuie, în medie, mai mult decât economisește. În Uniunea Europeană, media este de 15%.
Inflația rămâne un factor major de presiune: 74% dintre cei care economisesc spun că sunt preocupați de pierderea valorii banilor.
Deși 88% dintre respondenți spun că se simt informați când iau decizii financiare, 32% recunosc că au pierdut bani din decizii financiare greșite.
Experții subliniază că România urmează un tipar regional în care activele tangibile sunt preferate produselor financiare complexe, ca răspuns la incertitudine.
Așadar, studiul arată că românii economisesc în principal pentru siguranță, nu pentru acumulare de avere. Într-un context economic marcat de inflație și incertitudine, economisirea rămâne mai degrabă un mecanism de protecție decât o strategie de creștere financiară.
