Conform AP, forțele de ordine din Serbia au intervenit în forță în noaptea de miercuri spre joi pentru a dispersa protestele studențești și blocajele stradale din mai multe orașe, inclusiv Belgrad, Novi Sad, Nis și Novi Pazar.
Autoritățile au anunțat că au reținut 79 de persoane, în majoritate studenți, și au respins acuzațiile de brutalitate polițienească.
Studenții organizatori au acuzat forțele de ordine că au intervenit violent împotriva manifestanților pașnici, iar martori citați de presa locală au relatat că jandarmii i-au lovit pe protestatari cu bastoane și scuturi.
Patru studenți au fost spitalizați, unul dintre aceștia cu clavicula fracturată.
Ministerul de Interne a anunțat că patru polițiști au fost răniți, iar un vehicul de intervenție a fost avariat.
Într-un comunicat, instituția a precizat că forțele de ordine „au acționat în conformitate cu legea”.
Tensiunile s-au amplificat în Serbia după protestul masiv de sâmbătă din Belgrad, la care au participat zeci de mii de persoane care au cerut organizarea de alegeri parlamentare anticipate.
Protestul s-a încheiat cu confruntări între protestatari și poliția antidisturbance.
Președintele Aleksandar Vucic a refuzat să convoace alegeri anticipate, în ciuda celor peste opt luni de proteste constante, declanșate în noiembrie anul trecut după prăbușirea acoperișului unei gări renovate din Novi Sad, accident soldat cu 16 morți și suspiciuni de corupție și neglijență.
Articolul 79 de protestatari arestați în Serbia. Manifestațiile împotriva lui Vucic continuă apare prima dată în Mediafax.
Diogo José Teixeira da Silva, născut pe 4 decembrie 1996 în Porto, și-a început cariera profesionistă la Paços de Ferreira în 2014. A urmat un transfer la Atlético Madrid în 2016, fiind împrumutat ulterior la FC Porto și Wolverhampton Wanderers. La Wolves, a strălucit în 131 de meciuri, marcând 44 de goluri și atrăgând atenția cluburilor de top din Europa.
În 2020, Liverpool l-a transferat pentru aproximativ 45 de milioane de euro. Pe Anfield, a devenit rapid un favorit al fanilor, marcând 65 de goluri în 182 de meciuri și contribuind decisiv la câștigarea Premier League, Cupei Angliei și Cupei Ligii. Supranumit cu afecțiune „Diogoal” datorită instinctului său de marcator, Jota era un jucător esențial pentru „cormorani”.
Pe plan internațional, a reprezentat Portugalia în 49 de meciuri, marcând 14 goluri și contribuind la victoriile echipei în UEFA Nations League (2019, 2025).
Pasiuni Dincolo de Gazon. Familist convins, trei copii și un adevărat model de echilibruDincolo de performanțele sale sportive remarcabile, Jota avea o pasiune pentru gaming. În timpul perioadei de lockdown, a ajuns pe locul 1 mondial la FIFA 21 și a fondat propria echipă eSports, „Luna Galaxy”. De asemenea, era activ pe platforma Twitch, unde transmitea live sesiuni de jocuri.
Pe plan personal, Diogo Jota era un familist convins. S-a căsătorit cu Rute Cardoso pe 22 iunie 2025 și avea trei copii, fiind un model de echilibru între viața profesională și cea familială.
În noaptea de 3 iulie 2025, Diogo Jota și fratele său, André, care era jucător la Penafiel, au suferit un accident fatal pe autostrada A‑52, în zona Zamora, Spania. Mașina în care se aflau a părăsit carosabilul și a luat foc instantaneu.
Diogo Jota a plecat dintre noi în plină glorie, la doar 10 zile după nuntă, lăsând în urmă o carieră impresionantă și un mesaj puternic despre pasiune, modestie și echilibru.
Moștenirea lui va dăinui prin golurile spectaculoase marcate pentru Liverpool și Portugalia, prin carisma sa și prin generozitatea sa. A fost nu doar un fotbalist talentat, ci și un om complet, iubit și respectat, care a inspirat pe mulți prin exemplul său pe teren și în afara lui.
Articolul A murit în accident la doar 10 zile de la căsătorie. Cine a fost Diogo Jota, atacantul lui Liverpool, supranumit „Diogoal” apare prima dată în Mediafax.
Veniturile din jocuri de noroc se impozitează prin reținere la sursă. Impozitul datorat se determină la fiecare plată, prin aplicarea unui barem de impunere asupra fiecărui venit brut primit de un participant de la un organizator sau plătitor de venituri din jocuri de noroc.
Astfel, până la 10.000 de lei inclusiv, impozitul este de 10%. Peste 10.000 de lei, dar până la 66.750 lei inclusiv, impozitul este de 1.000 + 20% pentru ceea ce depășește suma de 10.000.
La venituri din jocuri de noroc de peste 66.750, impozitul este de 12.350 + 40% pentru ceea ce depășește suma de 66.750.
Impozitul datorat în cazul veniturilor obținute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machine și lozuri, cu valoare mai mare decât plafonul neimpozabil de 66.750 lei, se determină prin aplicarea baremului prevăzut anterior asupra fiecărui venit brut primit de un participant, iar din rezultatul obținut se scade suma de 12.350 lei.
Articolul Cum se impozitează veniturile din jocuri de noroc apare prima dată în Mediafax.
Ministrul a adăugat că salariul directorului Salrom a fost majorat cu 6.000 de lei după incident. El a mai spus că „va fi o vină partajată între entitățile menționate de raportul Corpului de Control al prim-ministrului, Apele Române, Salrom, ANRM, probabil Conversmin, Ministerul Economiei. Urmează să fie partajată proporția acestui prejudiciu în etapa următoare”.
„Responsabilitatea asta este împărțită. S-a desconsiderat acest risc pur și simplu. Cei care aveau obligația să aibă grijă de zăcământul de acolo, au ajuns, după conducerea acestei companii, au ajuns ca produsul pe care vor să îl protejeze să dispară. Este afectat ireversibil zăcământul de acolo”, a declarat ministrul.
El a adăugat că „în Consiliul de Administrație ale statului român se ascunde detaliul diavolului, zic în continuare același lucru, și o să vedeți în zilele următoare. Sunt consilii de administrație ale căror director câștigă peste 50.000 de lei pe lună”.
„Sunt lucruri care, din punctul meu de vedere, sunt inacceptabile pentru că nu vorbim de niște criterii de performanță relevante acolo, ci vorbim adesea despre un loc cald pentru care cineva să primească această sumă de bani. Știu că s-ar dori mai repede să se rezolve aceste lucruri, și eu îmi doresc acest lucru, însă ca ministru pot să lucrez cu legea existentă până când ea va fi schimbată și voi propune și schimbarea ei”, a subliniat Miruță.
Articolul Dezastrul de la Praid. Radu Miruță, ministrul Economiei: Este afectat ireversibil zăcământul de acolo apare prima dată în Mediafax.
CCR neagă informațiile apărute în spațiul public potrivit cărora judecătorii constituționali aflați la final de mandat în anul 2025 ar fi primit sumele de bani prevăzute de art.71 alin.(5) din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.
„În virtutea competențelor prevăzute de Legea nr.361/2023 privind personalul Curții Constituționale și în calitate de ordonator principal de credite, Secretarul general al Curții are obligația informării lunare a președintelui și a Plenului Curții
Constituționale cu privire la operațiunile efectuate în această calitate, sens în care prezintă Plenului Curții informări, note și/sau referate legate de execuția bugetară, inclusiv cu privire la stadiul aplicării legilor cu referire la orice aspecte care privesc bugetul instanței de contencios constituțional”, potrivit unui comunicat de presă.
Conform sursei citate, îÎn ședința administrativă a Plenului Curții din data de 1 iulie 2025, Secretarul general a înaintat o notă referitoare la situația drepturilor prevăzute de art.71 alin.(5) din Legea nr.47/1992.
„Plenul a decis ca orice măsură luată de Secretarul general în calitate de ordonator principal de credite să se deruleze potrivit legii și cu avizul expres al Ministerului Finanțelor. Plenul nu a luat nicio decizie și nicio hotărâre cu privire la drepturile prevăzute de art.71 alin.(5) din Legea nr.47/1992. Mai mult, niciunul dintre judecătorii al căror mandat se încheie în luna iulie 2025 nu a solicitat și nici nu a primit vreo sumă de bani având ca temei prevederile art.71 alin.(5) din Legea nr.47/1992”, se arată în finalul comunicatului.
Articolul Niciunul dintre judecătorii aflați la final de mandat nu a cerut vreo sumă de bani, spune CCR apare prima dată în Mediafax.
În cadrul competiției care începe sâmbătă, la Lille, Agenția Internațională de Testare (ITA) va preleva peste 600 de probe de sânge și urină, dintre care 350 în afara competiției.
Noutățile din acest an includ extinderea pașaportului biologic cu indicatori hormonali și analiza longitudinală a datelor de putere ale rutierilor pentru identificarea unor variații neobișnuite.
Pe linia combaterii dopajului tehnologic, UCI va crește cu 17% numărul de verificări cu raze X față de anul trecut și va utiliza tablete magnetice, precum și monitorizare video în cursă. Comportamentele considerate suspecte vor fi analizate în detaliu de comisarii video, iar rezultatele vor putea declanșa verificări suplimentare.
„Abordarea noastră reflectă angajamentul față de o strategie anti-doping inteligentă, bazată pe știință și cooperare internațională”, a declarat Benjamin Cohen, directorul general al ITA, într-un comunicat.
UCI continuă, de asemenea, programul de recompense pentru sesizări privind utilizarea tehnologiei ilegale. Verificările vor viza atât performanțele fizice, cât și posibilele trucaje tehnologice.
„Este esențial ca Turul Franței să se desfășoare pe baze echitabile, iar performanțele să aparțină sportivilor, nu dispozitivelor ascunse”, a subliniat Amina Lanaya, director general UCI.
Articolul Turul Franței: Controale drastice ale UCI atât pentru combaterea dopajului cât și la biciclete pentru dispozitive ascunse apare prima dată în Mediafax.
În cadrul interviului în exclusivitate pe care mi l-a acordat Gheorghe Piperea, inițiatorul unei moțiuni de neîncredere împotriva țarinei Ursula, președinta Comisiei Europene, domnia sa și-a exprimat scepticismul că inițiativa sa va trece de liderii Parlamentului, cu Consiliul Președinților, așa se numește. Deci, acolo trebuiau, înainte, pentru ca o inițiativă legislativă sau o inițiativă în Parlament să fie dezbătută și votată, să treacă, cum ar veni, de liderii Parlamentului, cum ar fi la noi liderii Camerei Deputaților și ai Senatului. Și spunea că nu crede, își exprima neîncrederea că acest lucru se va întâmpla.
Iată însă că se va întâmpla, a trecut de acești lideri în chip surprinzător, spune „în chip surprinzător”, deoarece de 20 de ani nu a mai avut loc în Parlamentul European și că, admițând că nu trece, că Ursula rămâne președinta Comisiei, totuși, faptul că se va dezbate luni în Parlament această moțiune de neîncredere și moțiune de cenzură și apoi se va vota joi, este o mare lovitură de imagine dată Ursulei țarina, mai ales că principala acuzație vizează refuzul ei de a publica e-mailurile din corespondența pe care a avut-o cu Big Pharma în achiziționarea vaccinurilor. Așa cum mi-a arătat Gheorghe Piperea, există o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene care o obligă să facă asta. Ea nu a făcut, poate că o va face acum. Deci, marea presă, mai ales presa americană, a scris pe tema aceasta.
Oricum, trebuie salutată inițiativa românului. Normal era ca în România să fie subiectul numărul unu, mai ales acum că s-a aprobat dezbaterea și votarea. În presa internațională este un mare eveniment. De ce în România nu este un mare eveniment? Pentru că România este o țară de șerpi și, aoleu, cum adică să pui la îndoială autoritatea țarinei, deși, așa cum spunea și domnul Piperea în cadrul interviului, este o chestiune nedemocratică și, până la urmă, nu este nici țarină, nici regină, nici sultană.
Este președinta Comisiei Europene și se supune procedurilor democratice. Moțiunea de cenzură este o procedură democratică. Supraviețuiește sau nu? Sigur că va supraviețui, da.
Faptul că e prima dată după 20 de ani și atunci acela și-a dat demisia. Deci, când se dezbate în Parlament această moțiune, dacă ar fi să discut cauzele care au dus la trecerea de către liderii Parlamentului European a acestei inițiative, aș spune că, în principal, a existat o anumită ostilitate a președintei Parlamentului European, Roberta Metsola, față de țarină și și a Parlamentului față de Ursula, care a tratat acest Parlament cu dispreț, ea fiind țarina întregii Europe, își pune problema Parlamentului.
Însă, la un moment dat, l-am întrebat, ușor descumpănindu-l pe domnul Piperea, dacă nu este conștient că poate fi acuzat că a fost un agent al lui Trump. Ar fi fost descumpănit, pentru că se aștepta să-l întreb dacă nu cumva există o acuzație că este agentul lui Putin. Nu. Poate exista această acuzație.
Nu știu dacă este în spatele inițiativei, nu suspectez asta, sau în spatele acceptării acestei dezbateri, Trump, dar sigur că moțiunea este o lovitură, face jocurile lui Trump, o lovitură de imagine, o lovitură împotriva Ursulei în favoarea lui Donald Trump. Și numai și pentru asta ar fi trebuit ca în România domnul Piperea să fie considerat un fel de eliberator.
Cum vedeți, oricum, repet, această lovitură de imagine este favorabilă lui Trump.
Articolul Ion Cristoiu: Trump a învins! Moțiunea de cenzură împotriva Ursulei, inițiată de Gheorghe Piperea, se va dezbate în Parlamentul european! apare prima dată în Mediafax.
Într-o descoperire revoluționară, astronomii au capturat pentru prima dată dovezi vizuale ale unui fenomen stelar rar cunoscut sub numele de dublă detonare, în care o pitică albă explodează în două etape, scrie Live Science.
Această descoperire ar putea schimba semnificativ modul în care oamenii de știință măsoară distanțele cosmice și înțeleg expansiunea universului.
Explozii duble în adâncurile spațiuluiFolosind Telescopul Observatorului European de Sud, cercetătorii au observat două inele concentrice de calciu în jurul SNR 0509-67.5, o rămășiță a unei supernove de tip Ia (o supernovă provocată de o pitică albă care explodează fără hidrogen în spectru).
Această formațiune sugerează o explozie în două etape – declanșată inițial de heliul aprins la suprafață, urmată de o a doua detonație mai puternică în nucleu.
Regândirea morții piticelor albeInițial se credea că supernovele de tip Ia apar doar când o pitică albă atinge limita Chandrasekhar (masa maximă pe care o poate avea o stea pitică albă înainte de a colapsa sub propria greutate, limită fiind de aproximativ 1,4 ori masa Soarelui), după ce absoarbe constant material de la o stea însoțitoare.
Această descoperire contrazice modelul clasic, demonstrând că stelele pot exploda și înainte de a atinge acea masă critică, confirmând existența mecanismului teoretizat de dublă detonații.
Implicații pentru cosmologieSupernovele de tip Ia sunt considerate „lumânări standard” – obiecte cu luminozitate cunoscută, folosite pentru a măsura distanțele cosmice și rata de expansiune a universului (constanta Hubble).
Diferențele dintre valorile măsurate recent au generat o dezbatere intensă în cosmologie, dar această nouă înțelegere ar putea aduce clarificări.
„Această dovadă tangibilă a unei duble detonații nu doar că rezolvă un mister vechi, dar ne și apropie de înțelegerea evoluției universului,” a declarat autorul studiului, Priyam Das.
Articolul Dublă explozie stelară, surprinsă pentru prima dată în istorie. Cum arată imaginea care ar putea rescrie cosmologia? apare prima dată în Mediafax.
