În termeni nominali, cifra de afaceri totală din industrie, pe piața internă și externă, a urcat cu 3,6% comparativ cu iunie 2025 și cu 7,6% față de iulie 2024. În primele șapte luni ale anului, cifra de afaceri a crescut cu 3,8% comparativ cu perioada similară din 2024.
Creșterea lunii iulie față de iunie a fost condusă de industria prelucrătoare (+3,9%), în timp ce industria extractivă a scăzut cu 4,6%.
La nivelul marilor grupe industriale, au înregistrat creșteri industria bunurilor intermediare (+6,1%), bunurilor de folosință îndelungată (+5,9%), bunurilor de uz curent (+3,9%), industria energetică (+1,8%) și bunurilor de capital (+1,0%).
Comparativ cu iulie 2024, cea mai mare creștere s-a consemnat în industria bunurilor de folosință îndelungată (+15,2%), urmată de bunurile de capital (+10,4%) și bunurile intermediare (+9,6%).
Industria energetică a înregistrat, însă, o scădere de 8,5%.
INS precizează că datele se referă la cifra de afaceri netă, calculată prin însumarea veniturilor din vânzări de bunuri, mărfuri, lucrări și servicii, excluzând TVA-ul, subvențiile și alte reduceri acordate clienților.
Articolul Cifra de afaceri din industrie a crescut în iulie 2025 cu 7,6% față de aceeași lună a anului trecut apare prima dată în Mediafax.
Executivul britanic condus de Keir Starmer, care este, la acest moment, afectat de probleme economice şi prins în mijlocul unei crize politice, vede vizita lui Donald Trump de miercuri şi joi ca pe o ocazie de a face o serie de anunţuri legate de investiţii americane, scrie AFP.
Compania americană Microsoft va aloca 30 de miliarde de dolari în patru ani. Jumătate dintre acești bani vor merge către cloud şi inteligenţă artificială, iar restul către activităţile deja existente.
Planul include posibilitatea de a „construi cel mai mare supercalculator din ţară”.
Google, de asemenea, va investi 5 miliarde de lire sterline în doi ani în Regatul Unit. Proiectele vizează un centru de date şi activităţi de cercetare şi dezvoltare, inclusiv prin laboratorul de AI Google DeepMind.
Nscale din Marea Britanie, OpenAI din Statele Unite şi Nvidia vor lansa Stargate UK, o extensie a programului internaţional Stargate. Scopul, potrivit guvernului, este dezvoltarea unei platforme „pentru a implementa tehnologia OpenAI pe o infrastructură suverană în Regatul Unit”.
Iniţiativa Stargate, condusă de OpenAI cu sprijinul unor parteneri precum SoftBank, Oracle, Microsoft, MGX şi Nvidia, are un target de până la 500 de miliarde de dolari în infrastructuri de AI până în 2029.
Proiectele sunt deja în desfăşurare în Texas, Emiratele Arabe Unite şi Norvegia.
Londra şi Washington se pregătesc să semneze și un parteneriat care nu are încă detaliile stabilite, dar care este orientat spre AI, tehnologii cuantice şi energie nucleară.
Acordul ar trebui să permită folosirea computerelor cuantice în sănătate, apărare şi finanţe.
NASA şi Agenţia Spaţială a Regatului Unit au în plan modele de AI pentru sprijinirea misiunilor ştiinţifice şi de explorare.
Investiții pe plan financiar pentru UKInvestiţii americane importante sunt aşteptate şi în domeniul financiar. Bank of America şi S&P promit contribuţii care pot genera 1.800 de locuri de muncă în Londra, Edinburgh, Belfast şi Manchester.
Citigroup anunţă o investiție de 1,1 miliarde de lire sterline, iar PayPal își propune să aloce 150 de milioane.
Mai mult decât atât, Guvernul britanic își dorește un acord cu Statele Unite pentru eliminarea taxelor de 10% la whisky şi 25% la oţel. Totuşi, discuțiile sunt momentan doar teoretice și nimic nu a fost încă stabilit pe hârtie.
Articolul Donald Trump în vizită în Marea Britanie. Ce planuri economice sunt pe masa de discuții apare prima dată în Mediafax.
Oana Țoiu este mama a două fetițe și partenera de viață a lui Ciprian Stănescu, care este menționat și în ultima declarație de avere a șefei Externelor.
Înainte de nașterea primei sale fetițe, Oana Țoiu și Ciprian Stănescu au încheiat cu o firmă, în septembrie 2015, un contract prin care s-au angajat să plătească lunar costurile pentru un pachet premium privind stocarea pe o perioadă de 25 ani în condiţii de criogenie a celulelor stem din sângele sau ţesutul din cordonul ombilical.
Câțiva ani după semnarea contractului, Oana Țoiu și partenerul său de viață au achitat la timp prețul stabilit cu firma aleasă de ei să recolteze, după prima naștere, și să stocheze celulele stem. Prețul pentru aceste servicii a fost stabilit la 115 euro pe an, la care s-a adăugat TVA de 19%, ajungându-se la o plată de aproximativ 135 de euro.
În 2019, însă, vicepreședinta USR și Ciprian Stănescu nu și-au mai onorat obligațiile contractuale, deși firma le-a trimis, la începutul lunii octombrie, factura pentru plata celor 115 euro, plus TVA. Conform contractului, factura trebuia achitată până la 31 octombrie.
În decembrie 2020, Oana Țoiu a fost aleasă deputat USR și până în noiembrie 2021 a condus Comisia pentru Muncă şi Protecţie Socială din Camera Deputaților. În primii doi ani din mandatul de deputat, actualul ministru de Externe și partenerul său de viață au adunat alte restanțe de plată la firma care s-a angajat prin contract să stocheze celulele stem prelevate la nașterea primei fetițe a cuplului.
Așa s-au adunat în trei ani restanțe de plată de 1.995,41 lei. În condițiile în care Oana Țoiu și partenerul său de viață nu au cerut suspendarea contractului, dar facturile au rămas neplătite, firma s-a adresat instanței pentru recuperarea banilor. În aprilie 2022, compania a cerut, printr-o acțiune introdusă la Judecătoria Sectorului 1, obligarea Oanei Țoiu și a lui Ciprian Stănescu la plata datoriilor.
Deși pe portalul instanțelor de judecată sunt nenumărate procese civile de recuperare a datoriilor – trecute ca și ”cereri de valoare redusă” – în care pot fi văzute părțile din dosare și deciziile instanțelor, dosarul în care Oana Țoiu a fost dată în judecată, respectiv 14526/299/2022, a fost anonimizat.
Dosarul nr. 14526/299/2022, în care Oana Țoiu și partenerul ei de viață figurează ca pârâți, a fost secretizat, motiv pentru care nu apare ca înregistrat pe portalul instanțelor
MEDIAFAX a aflat că, în dosarul deputatei USR, instanța a dat dreptate firmei și i-a obligat pe Oana Țoiu și pe Ciprian Stănescu să plătească:
• 1.995,41 lei, reprezentând debit principal,
• penalităţi de întârziere de 0,4% pe zi calculate de la scadenţele facturilor care compun debitul principal şi până la data plăţii,
• 50 de lei cheltuieli de judecată ale firmei, respective taxa judiciară de timbru.
Interesant este faptul că, în dosar, Ciprian Stănescu a fost menționat cu numele Ciprian Alexandru Țoiu, ca și cum s-ar fi căsătorit cu șefa Externelor și i-ar fi preluat numele de familie.
La solicitarea MEDIAFAX, Oana Țoiu a transmis că numele partenerului său este Ciprian Alexandru Stănescu, nu Ciprian Alexandru Țoiu, singura explicație pe care o are pentru apariția acestui nume fiind o posibilă eroare de grefă, de transcriere, în documentele procesului civil.
Țoiu este, din ianuarie 2025, ministru de Externe în Guvernul Bolojan. În 2020, ea a obținut primul mandat de deputat USR, la finalul căruia a fost, timp de trei luni, vicepreședinta Camerei Deputaților. Ulterior, la alegerile din decembrie 2024, a fost aleasă deputat pentru al doilea mandat.
Ministrul de Externe are, potrivit ultimei declarații de avere, din ianuarie 2025, un apartament în Grecia, iar în conturi a adunat aproape 120.000 de lei. În 2024, șefa Externelor a împrumutat USR cu 50.000 de lei. Din indemnizația de deputat, Țoiu a primit în 2024 peste 140.000 de lei, adică aproape 12.000 de lei pe lună.
Ciprian Stănescu, președintele unei organizații care oferă consultanță și susținere pentru ONG-uri și companii, are, potrivit mențiunilor făcute de ministra de Externe în declarația de avere, un teren intravilan de 270 mp, un apartament și o casă, toate în București. Acesta a încasat anul trecut 28.000 de lei din drepturi de autor și peste 470.000 de lei din dividende.
Articolul Am găsit dosarul pe care Oana Țoiu l-a vrut ”la secret”! Șefa Externelor și partenerul ei de viață, dați în judecată pentru o datorie de 135 de euro/an apare prima dată în Mediafax.
Președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Șoldan, a anunțat o nouă etapă de reformă administrativă, care vizează Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Suceava. După ce a redus cu peste 20% aparatul propriu al CJ – de la 220 la 175 de posturi –, Șoldan spune că reorganizarea continuă, fără a aștepta indicații de la București.
Noua organigramă a DGASPC presupune eliminarea a 75 de posturi la nivelul instituției și a 13 în aparatul propriu, precum și reducerea cu 50% a funcțiilor de conducere. Astfel, din cele 14 funcții de șef existente, vor dispărea șapte. În plus, mai multe servicii vor fi comasate sau integrate, pentru a simplifica structura și a reduce birocrația.
Vor fi înființate compartimente noi, precum Echipa Mobilă Suceava, pentru intervenții rapide în situații de urgență. Totodată, centrele de asistență pentru persoane adulte cu dizabilități din Zvoriștea, Mitocul Dragomirnei, Pojorâta, Fundu Moldovei și Siret vor fi reorganizate prin comasare.
„Nu trebuie să vină cineva de la București să îmi spună cum să fac reforma. Este doar primul pas, vom analiza și organigramele celorlalte instituții din subordinea Consiliului Județean. Important este ca reforma să aducă mai multă eficiență, mai puțină birocrație și servicii mai bune pentru copii, vârstnici și persoane cu dizabilități”, a declarat Gheorghe Șoldan.
Premierul Ilie Bolojan își dorește o reducere cu 10% a posturilor ocupate din administrație. În traducere, aceasta ar însemna concedierea a aproximativ 13.000 de persoane din administrația publică locală.
De cealaltă parte, însă, PSD nu este de acord cu concedierile, ci cu reducerea cheltuielilor. Mai exact, social-democrații miează pe o reducere a anvelopei de cheltuieli cu personalul, lăsând la decizia instituțiilor cum să se realizeze aceste reduceri.
Articolul Șoldan: Fac reforma la Suceava. Nu trebuie să vină cineva de la București să-mi spună cum apare prima dată în Mediafax.
Polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice din Prahova au efectuat miercuri dimineață trei percheziții domiciliare în București și Ploiești, într-un dosar penal privind înșelăciune și fals informatic.
În perioada mai – iulie 2025, o persoană este bănuită că ar fi falsificat mai multe extrase de cont, pe care le-a prezentat unui operator economic pentru a induce în eroare cu privire la efectuarea unor plăți. În urma acestei metode, ar fi fost livrate mărfuri, prejudiciul fiind estimat la 114.000 lei.
Două persoane suspecte au fost duse la audieri. Acțiunea a fost sprijinită de luptătorii Serviciului de Acțiuni Speciale și de Serviciul Criminalistic. Cercetările continuă, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpina.
Articolul Percheziții în Prahova și București: extrase de cont falsificate, prejudiciu de 114.000 lei apare prima dată în Mediafax.
Este aproape sigur că banca centrală americană va reduce dobânda după reuniunea sa de două zile, iar piețele anticipează o scădere de 0,25 puncte procentuale, pe fondul slăbirii pieței muncii, notează AFP.
Rămân însă incertitudini legate de ritmul și amploarea reducerilor viitoare, în condițiile în care decizia este complicată de presiuni politice și diviziuni interne.
În prezent, dobânda-cheie se află în intervalul 4,25%–4,50%, nivel menținut din decembrie, în timp ce inflația rămâne peste ținta de 2% a Fed.
Președintele SUA, Donald Trump, exercită de luni de zile presiuni asupra băncii centrale pentru reduceri semnificative ale dobânzilor.
În august, Trump a demis-o pe guvernatoarea Lisa Cook, declanșând un proces juridic care risca să o împiedice să participe la reuniunea privind politica monetară. Însă o curte de apel americană a decis luni că Lisa Cook își poate păstra deocamdată funcția.
În paralel, Trump l-a numit în Consiliul guvernatorilor pe Stephen Miran, consilierul său economic de la Casa Albă, într-o procedură finalizată chiar înainte de începerea ședinței Fed.
Confirmarea rapidă a lui Miran ridică semne de întrebare privind independența Fed.
Economiștii anticipează o ședință tensionată, cu opinii divergente între guvernatori. Unii ar putea susține o reducere mai mare, de 0,50 puncte procentuale, în timp ce alții ar putea vota pentru menținerea dobânzii, invocând inflația încă ridicată.
O percepție de politizare a Fed ar putea duce la volatilitate mai mare pe piețele financiare, la o creștere economică mai slabă și la inflație mai ridicată, avertizează analiștii.
Articolul Fed pregătește prima reducere a dobânzii din 2025, pe fondul presiunilor exercitate de Trump apare prima dată în Mediafax.
Ruta va fi disponibilă doar 48 de ore, potrivit purtătorului de cuvânt Avichay Adraee, citat de AFP.
Măsura vine după bombardamente intense asupra principalei zone urbane din enclava palestiniană, pe fondul escaladării violențelor în regiune.
Autoritățile israeliene încurajează populația să folosească această rută pentru a se deplasa în siguranță, în timp ce operațiunile militare continuă.
Organizațiile umanitare au emis un avertisment sever cu privire la amploarea crizei, subliniind că infrastructura existentă în zonele sudice destinate persoanelor strămutate, precum Mawasi, este deja suprasolicitată și deficitară. Pentru mulți, opțiunea evacuării este imposibilă din cauza unor factori precum distanțele semnificative, starea precară de sănătate și lipsa acută a accesului la necesități fundamentale precum apa, hrana și securitatea.
UNICEF, împreună cu alte agenții, a descris condițiile cu care se confruntă copiii din orașul Gaza ca fiind „inumane”, subliniind că nu există alternative cu adevărat sigure. Cei care încearcă să plece ajung de cele mai multe ori în locuri supraaglomerate și la fel de periculoase. În schimb, persoanele care aleg să rămână se confruntă cu bombardamente continue, o penurie critică de resurse vitale și distrugeri pe scară largă.
Articolul O rută temporară pentru evacuarea locuitorilor din orașul Gaza deschisă de Israel apare prima dată în Mediafax.
