UPDATE
Garda de Coastă anunță că „în seara zilei de 9 februarie 2026, polițiștii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă au fost sesizați cu privire la posibila existență a unor resturi aparținând unei drone aeriene, pe plaja din stațiunea Mamaia.”
Polițiștii de frontieră ajunși la fața locului „au identificat resturi metalice, ce par a aparține unui aparat de zbor neidentificat.”
În cauză se efectuează cercetări în cooperare cu celelalte autorități cu atribuții în domeniu, sub coordonarea procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, a precizat Garda de Coastă.
Știrea inițialăInformația a fost confirmată de ministrul Apărării, Radu Miruță.
„Apa a adus la mal niște resturi (…) Este sigur că a fost adusă de apă”, a explicat Radu Miruță la Antena 3 CNN.
El a mai spus că la fața locului au fost trimise „echipe specializate pentru a identifica dacă se poate recupera ceva electronic”.
Scopul este ca prin recuperarea componentelor electronice să se refacă traseul dronei. Practic, autoritățile române vor să afle când a fost lansată, ce traseu a avut și când a fost doborâtă drona.
„Nu se știe când s-a prăbușit”, a adăugat Miruță.
Zona de plajă în care a fost descoperită drona a fost izolată.
Regele Charles al III-lea este gata să „sprijine” poliția britanică în examinarea acuzațiilor că fostul prinț Andrew a furnizat informații confidențiale infractorului sexual condamnat Jeffrey Epstein, a anunțat luni Palatul Buckingham.
Potrivit agențiilor internaționale de presă, anunțul din partea Palatului Buckingham a fost făcut după ce poliția a anunțat că „evaluează” informațiile potrivit cărora Andrew Mountbatten-Windsor i-ar fi trimis rapoarte comerciale lui Epstein în 2010.
„Regele și-a exprimat clar, prin cuvinte și prin acțiuni fără precedent, profunda sa îngrijorare față de acuzațiile care continuă să iasă la iveală cu privire la comportamentul domnului Mountbatten-Windsor. Deși acuzațiile specifice în cauză trebuie să fie abordate de domnul Mountbatten-Windsor, dacă suntem abordați de poliția din Thames Valley, suntem gata să îi sprijinim, așa cum v-ați aștepta”, se arată în comunicatul Palatului Buckingham, potrivit Associated Press.
Polițiștii au demarat o anchetă după ce e-mailuri dezvăluite recent sugerează că fostul prinț i-a trimis lui Epstein rapoarte dintr-o călătorie în Asia de Sud-Est pe care a întreprins-o în calitate de trimis al Marii Britanii pentru comerț internațional.
Pe de altă parte, un e-mail din 2010 trimis în ajunul Crăciunului, pare să arate că Mountbatten-Windsor a împărtășit informații „confidențiale” despre investiții în Afganistan cu Epstein, notează Sky News.
Odată cu publicarea treptată a documentelor din dosarele care îl vizează pe Jeffrey Epstein, au ieșit la iveală și informații privind relația fostului prinț Andrew cu infractorul sexual condamnat.
Anul trecut, regele Charles al III-lea i-a retras fratelui său titlurile regale. Fostul prinț, cunoscut acum sub numele de Andrew Mountbatten-Windsor, a negat orice implicare în scandalul Epstein.
Vizita are loc într-un context diplomatic sensibil, marcat de preocupări legate de securitatea regională și de respectarea suveranității teritoriale, scrie AFP.
„În câteva propoziții, încrederea construită încă de la al Doilea Război Mondial s-a erodat și s-a deteriorat, iar acum trebuie să lucrăm pentru a o reconstrui”, a declarat senatoarea republicană Lisa Murkowski, în cadrul unei conferințe de presă susținute pe insulă. Aceasta a subliniat rolul Congresului SUA în politica externă, precizând că declarațiile președintelui nu reflectă întotdeauna poziția tuturor instituțiilor americane.
Delegația, formată din Lisa Murkowski, senatorul independent Angus King și democrații Gary Peters și Maggie Hassan, a vizitat baza militară americană de la Pituffik, un punct strategic important pentru apărarea arctică. Senatorii s-au întâlnit, de asemenea, cu prim-ministrul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, și aveau programată o întrevedere cu ministrul de externe Vivian Motzfeldt, discuțiile concentrându-se pe cooperarea bilaterală și stabilitatea regională.
Tensiunile au escaladat în luna ianuarie, când președintele Donald Trump a afirmat că Statele Unite ar putea ocupa Groenlanda, inclusiv prin forță, invocând motive de securitate.
Deși ulterior a revenit asupra amenințării, declarațiile au provocat o reacție fermă din partea autorităților groenlandeze și daneze. Trump a susținut ulterior că a convenit cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, asupra unui cadru de negociere care să ofere Washingtonului o influență sporită în regiune.
Reconstrucția încrederii, obiectiv central al dialogului trilateralUn grup de lucru format din reprezentanți ai Groenlandei, Danemarcei și Statelor Unite a fost creat pentru a aborda preocupările americane privind securitatea arctică. Senatorul Gary Peters a recunoscut deschis deteriorarea relațiilor: „Avem un președinte care a trădat această încredere, iar acum trebuie să o reconstruim. Vă considerăm prieteni și vrem să ne considerați prietenii voștri”.
Autoritățile din Danemarca și Groenlanda au transmis că împărtășesc îngrijorările legate de securitate, însă au subliniat ferm că suveranitatea și integritatea teritorială reprezintă o „linie roșie” în orice negociere.
Parlamentul European va vota miercuri acordarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro de către UE pentru susținerea efortului de război al Ucrainei.
Anunțul a fost făcut luni de președinta Parlamentului, Roberta Metsola, scrie POLITICO.
Votul fusese inițial programat pentru sfârșitul lunii, dar a fost amânat.
„Există un acord între grupurile politice”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Parlamentului, Delphine Colard, înainte de începerea sesiunii plenare.
Partidul Popular European de centru-dreapta, Socialiștii și Democrații de centru-stânga și liberalii Renew Europe au convenit asupra unui calendar accelerat de voturi care să permită Comisiei să obțină fonduri de pe piețele internaționale ale datoriilor, garantate de bugetul pe termen lung al UE.
Sprijinul acestor trei grupuri asigură majoritatea necesară pentru adoptarea voturilor, inclusiv asupra modificărilor bugetului UE și a mecanismului de finanțare pentru Ucraina.
Fără acest împrumut, Ucraina ar fi riscat să rămână fără lichidități până în aprilie, ceea ce ar fi afectat efortul său de război, în contextul discuțiilor de pace mediate de SUA.
Voturile fuseseră programate inițial pentru o sesiune plenară specială, convocată pe 24 februarie, cu ocazia celei de-a patra aniversări a invaziei Rusiei în Ucraina.
Accidentele s-au produs în diferite zone din Alpi, potrivit Le Figaro. Un schior a murit luni într-o avalanșă în Montgenèvre (Hautes-Alpes), a anunțat parchetul francez. Numărul deceselor cauzate de avalanșe în timpul schiului în afara pârtiilor a ajuns la trei în tot atâtea zile.
Bărbatul, în vârstă de peste 30 de ani, a fost prins într-o avalanșă foarte mare, a confirmat parchetul pentru AFP. Un schior care se afla cu el a scăpat nevătămat.
Sâmbătă, doi schiori au murit într-o avalanșă în Saint-Véran, tot în Hautes-Alpes. Cei doi bărbați făceau parte dintr-un grup de patru excursioniști care schiau în afara pârtiilor fără ghid, a declarat procurorul.
Cel puțin 20 de schiori au murit deja anul acesta în avalanșe în diverse lanțuri muntoase din Alpi în Austria, Franța și Elveția.
Un nou studiu, publicat în Journal of the American Medical Association, arată că două sau mai multe cești de cafea sau ceai, consumate zilnic, ar putea reduce riscul de demență, scrie The Guardian.
Cercetarea a avut la bază două seturi de date, care acoperă perioada 1980-2023, în total dosarele medicale ale peste 130.000 de persoane.
Pentru a măsura consumul de cafea obișnuită, cafea decofeinizată și ceai, participanții au la studiu au trebuit să completeze chestionare privind dieta lor la fiecare doi până la patru ani. După o monitorizare de aproape 37 de ani, peste 11.000 de persoane au fost diagnosticate, în cele din urmă, cu demență.
Ce este interesant este faptul că acele persoane care consumau mai multă cafea sau ceai cu cofeină erau mai puțin predispuse să dezvolte demență, cu o asociere mai puternică în rândul celor cu vârsta de 75 de ani și cei mai tineri, potrivit NBC News.
Efectul părea să se stabilizeze la două-trei cești de cafea cu cofeină sau una-două cești de ceai cu cofeină. Pe de altă parte, nu s-a constatat nicio legătură între cafeaua decofeinizată și demență.
Totuși, demența nu poate fi prevenită în totalitate prin intervenție dietetică, spun autorii studiuluiChiar și așa, Dr. Yu Zhang, autorul principal al studiului, subliniază că demența este o afecțiune complexă și că nu poate fi prevenită în totalitate prin intervenție dietetică.
„Consumul de cafea în sine nu are efectul magic de a preveni demența”, a spus el, potrivit NBC News.
În plus, oamenii de știință au punctat faptul că noua cercetare are câteva limite și că sunt necesare studii suplimentare în acest sens. Studiul de față nu a făcut diferența între ceaiul obișnuit și cel decofeinizat, sau între tipurile de ceai, cum ar fi cel negru, verde sau alb. Totodată, nici metodele de preparare a cafelei nu au fost specificate, aspect care poate influența rezultatul obținut.
La nivel mondial, 57 de milioane de persoane sufereau de demență în 2021, potrivit OMS. Afecțiunea afectează în mod disproporționat femeile, iar boala Alzheimer este cea mai comună formă a acesteia.
