Nicușor Dan a anunțat vineri dimineață că a promulgat legea privind pensiile magistraților, în urma publicării în Monitorul Oficial a deciziei Curții Constituționale.
„Recalibrarea modului de calcul al acestor pensii este un gest de echitate, așteptat de societatea noastră. Încrederea cetățenilor în stat se recâștigă atunci când reformele așteptate de societate devin realitate, când există coerență între ceea ce se promite și ceea ce se face”, a afirmat Nicușor Dan.
În același timp, șeful statului a transmis un mesaj clar către sistemul judiciar, arătând că reforma nu pune sub semnul întrebării importanța sau independența magistraților.
„Îi asigur pe magistrați că munca lor este respectată, iar importanța lor în arhitectura statului este pe deplin recunoscută. Independența justiției rămâne un pilon fundamental al democrației românești”, a precizat președintele.
De asemenea, acesta a promis sprijin pentru îmbunătățirea condițiilor de lucru din sistem.
„Voi susține măsurile legislative și administrative cerute de corpul profesional pentru optimizarea condițiilor în care își desfășoară activitatea. Reforma trebuie să meargă mână în mână cu respectul față de profesioniștii care asigură funcționarea justiției”, a adăugat Nicușor Dan.
Curtea Constituțională a trimis joi, spre publicare în Monitorul Oficial, motivarea pe controversata lege a pensiilor de serviciu ale magistraților, declarată constituțională zilele trecute. Mai mulți judecători CCR au formulat opinii separate, având în vedere că votul în CCR pentru declararea constituționalității a fost 6 la 3.
În motivarea de 40 de pagini, judecătorii CCR spun de ce au respins sesizarea CJUE și susțin că instanța europeană nu se pronunță dacă o normă de drept intern este în conformitate cu dreptul UE și nici nu oferă avize consultative cu caracter general. CCR spune că admisibilitatea întrebărilor preliminare țin de o cauză aflată pe rolul unei instanțe naționale și de „utilitatea reală” a răspunsului oferit de CJUE.
Zilele trecute, șefii celor 16 Curți de Apel din România, dar și UNJR, i-au cerut președintelui României, Nicușor Dan, să întoarcă la Parlament, spre reexaminare, legea, judecătorii considerând că proiectul încalcă statutul magistratului, generează trei categorii de pensionari speciali și discriminări în Justiție.
Administrația Prezidențială a comunicat că Nicușor Dan așteaptă motivarea CCR pentru a promulga legea pentru ca aceasta să intre în vigoare.
Curtea Supremă de Justiție, autoarea sesizării de neconstituționalitate, a anunțat, după decizia CCR, că „va utiliza toate mijloacele legale și instituționale” pentru a apăra independența Justiției, „inclusiv prin sesizarea instituțiilor europene competente”.
În această dimineață, câteva sute de salarii s-au adunat la pavilionul administrativ din incinta Șantierul Naval Damen din Mangalia pentru un protest spontan. Angajații sunt nemulțumiți deoarece ieri, fiind ziua de plată a salariilor, nu și-au încasat drepturile salariale.
„Sunt peste două luni de când nu au mai primit salariile. Li s-a promis că după livrarea celor două proiecte care se aflau la reparații vor fi plătiți. Au fost plătiți doar parțial pentru luna decembrie, în urmă cu aproximativ două săptămâni, dar pentru ianuarie și februarie nu și-au primit drepturile salariale și în perioada următoare nici nu mai sunt nave la reparat și nici nu mai au de lucru. Sunt îngrijorați ce se va întâmpla în continuare. Luni ne întâlnim cu actualul ministru al economiei, domnul Irineu Darău, la sediul Ministerului Economiei”, a declarat pentru Mediafax Laurențiu Gobeajă, liderul Sindicatului Liber Navalistul.
Au programat o întâlnire cu ministrul EconomieiLa întâlnirea cu ministrul Economiei sindicaliștii își doresc să afle care sunt soluțiile și măsurile de redresare a acestui șantier pe care atât ministrul apărării cât și ministrul economiei intenționează să le implementeze în perioada următoare.
„Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, deși s-a adoptat ordonanța, încă nu a fost aprobat memorandumul astfel încât acest șantier să fie declarat de interes strategic și nici normele de aplicare. Dacă se vor adopta aceste două măsuri, se va putea accesa pentru o perioadă extinsă de până la 12 luni, dar a reprezentat doar o soluție pe termen scurt pentru menținerea forței de muncă calificate în șantier”, a declarat Laurențiu Gobeajă.
Puțin după ora 9.00 angajații Șantierului Naval Mangalia au încetat protestul și și-au reluat lucrul.
Autoritățile au transmis un nou mesaj RO-Alert la ora 08:48 pentru zona de nord a județului Tulcea, avertizând din nou populația cu privire la posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian.
În mesajul transmis este menționat caracterul de alertă extremă, iar cetățenii sunt sfătuiți să își păstreze calmul și să se adăpostească în beciuri sau în adăposturi de protecție civilă. În lipsa acestora, oamenii sunt îndemnați să rămână în interiorul locuinței, departe de geamuri și pereți exteriori.
Durata estimată a alertei este de 90 de minute, potrivit informațiilor transmise de ISU.
Autoritățile precizează că măsurile au caracter preventiv și sunt luate în contextul monitorizării situației din proximitatea graniței cu Ucraina.
Știrea inițială:Potrivit comunicatului transmis de ISU Tulcea, mesajul RO-Alert a fost trimis prin sistemul național de avertizare la solicitarea autorităților competente în monitorizarea spațiului aerian, în baza informărilor primite de la Statul Major al Forțelor Aeriene.
Autoritățile au precizat că măsura a avut un caracter strict preventiv, pentru a permite cetățenilor să adopte eventuale măsuri de autoprotecție în cazul apariției unor riscuri.
Conform ISU Tulcea, începând cu ora 07:47, măsura de alertare aeriană a fost ridicată.
Pe durata situației nu au fost înregistrate apeluri la numărul unic de urgență 112, iar autoritățile au subliniat că mesajele RO-Alert sunt utilizate pentru informarea rapidă a populației în situații care pot genera pericole.
„Mesajele RO-Alert au un rol preventiv și sunt utilizate pentru a informa rapid populația în situații care pot genera riscuri, astfel încât cetățenii să poată adopta din timp măsuri de autoprotecție”, a transmis ISU Tulcea.
De la cei mai înalți oficiali ai Republicii Islamice până la protestatarii din stradă, iranienii încearcă să anticipeze următoarea mișcare a Washingtonului, în condițiile unei acumulări masive de forțe militare americane în regiune.
Potrivit unei analize publicate de Washington Post, riscul unui conflict direct crește pe măsură ce negocierile nucleare stagnează.
Un factor care influențează percepțiile Teheranului este operațiunea americană desfășurată în Venezuela, care l-a vizat pe liderul de la Caracas, Nicolás Maduro. Deși raidul a încurajat o parte dintre activiștii iranieni, mesajul transmis conducerii de la Teheran a fost ambiguu. Mai mulți oficiali occidentali și iranieni consideră că astfel de acțiuni întăresc ideea că Trump preferă intervenții militare limitate și rapide. Această percepție este sintetizată de acronimul „TACO” – „Trump Always Chickens Out” – termen popularizat de Financial Times.
Negocieri și blocaje în tensiunile SUA-IranTrump l-a desemnat pe Steve Witkoff pentru a relansa negocierile nucleare cu Iranul, solicitând rezultate rapide. Spre deosebire de acordul din 2015, negociat timp de aproape doi ani sub administrația Obama, actuala abordare este percepută de liderii iranieni drept una coercitivă.
Sina Azodi, profesor la Universitatea George Washington, avertizează că Teheranul vede acceptarea unui acord „nedrept” ca pe un precedent periculos, care ar putea deschide calea unor noi atacuri americane sau israeliene.
În paralel, Iranul se confruntă cu proteste interne de amploare, reprimate violent de forțele de securitate. În orașe precum Teheran, populația se pregătește pentru un posibil război, în timp ce universitățile devin focare de nemulțumire.
Ali Vaez, director al Proiectului Iran din cadrul International Crisis Group, avertizează că escaladarea actuală crește riscul unei confruntări regionale majore, cu consecințe imprevizibile.
Fondul Monetar Internațional a decis lansarea unui nou program de finanțare destinat Ucrainei, cu o valoare totală de 8,1 miliarde de dolari, pe o durată de patru ani, notează Ukrinform.
Autoritățile de la Kiev consideră că acest sprijin va contribui la menținerea echilibrului economic și la susținerea reformelor necesare în perioada următoare.
Anunțul a fost făcut de premierul ucrainean, Yulia Svyrydenko, care a explicat că prima parte din bani va ajunge în curând în Ucraina și va fi utilizată pentru stabilizarea bugetului de stat.
„Prima tranșă, în valoare de aproximativ 1,5 miliarde de dolari, este așteptată în curând. Fondurile vor acoperi deficitul bugetar și vor sprijini stabilitatea macrofinanciară”, a declarat ea.
Potrivit premierului, acordul cu FMI face parte dintr-un plan financiar destinat acoperirii deficitului bugetar estimat la 136,5 miliarde de dolari pentru următorii patru ani. Programul oferă continuitate măsurilor economice adoptate în ultimii ani.
Oficialii din Ucraina anunță că înțelegerea cu Fondul Monetar Internațional va facilita accesul la alte surse importante de finanțare internațională.
„Noul program de cooperare cu FMI pentru Ucraina este un punct de sprijin pentru tot sprijinul financiar internațional, în special pentru obținerea împrumutului de 90 de miliarde de euro de la Uniunea Europeană”, a menționat prim-ministrul.
Pe lângă fondurile care pot veni din partea Uniunii Europene, Ucraina mizează și pe sprijin financiar oferit de statele care fac parte din Grupul celor Șapte și de alte instituții financiare internaționale.
În același timp, partenerii externi au acceptat continuarea suspendării temporare a plăților pentru o parte din datoria oficială, iar autoritățile speră că procesul de restructurare va continua după stabilizarea situației economice.
În ultimele zile, guvernul ucrainean a discutat cu FMI și despre modificări fiscale care îi privesc pe antreprenorii mici. Autoritățile vor crește plafonul anual de venit peste care aceștia trebuie să se înregistreze ca plătitori de TVA.
În cadrul unei vizite la Kiev, directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a spus că autoritățile trebuie să clarifice problema introducerii TVA pentru întreprinzătorii individuali, care este o măsură importantă pentru stabilitatea finanțelor publice.
Ultima rundă de negocieri nucleare dintre SUA și Iran, desfățurată la Geneva, s-a încheiat cu un optimism precaut, fără un acord final. Ambele părți au descris discuțiile drept serioase și constructive, însă diferențele esențiale rămân nerezolvate. O nouă rundă de negocieri este programată pentru săptămâna viitoare, la Viena, potrivit Axios.
Progrese raportate, dar divergențele persistăMinistrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat că discuțiile au dus la înțelegeri pe mai multe subiecte. Totuși, el a recunoscut că există încă diferențe importante între cele două părți.
Un oficial american de rang înalt a descris întâlnirile drept „pozitive”, fără a oferi detalii suplimentare.
Negocierile au avut loc în două sesiuni și au inclus atât schimburi indirecte, cât și directe.
Ministrul de externe al Omanului, Badr Albusaidi, a mediat o parte a discuțiilor. La negocieri a participat și directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi.
Următoarea etapă va include consultări la Washington și Teheran. Discuțiile tehnice în domeniul nuclear sunt așteptate la sediul AIEA din Viena.
Divergențe privind îmbogățirea uraniuluiIranul a prezentat un proiect de propunere în cadrul sesiunii de dimineață. Potrivit oficialilor iranieni, Teheranul a respins ideea de a renunța permanent la îmbogățirea uraniului.
De asemenea, a refuzat dezmembrarea instalațiilor nucleare sau transferul stocurilor de uraniu în afara țării.
În schimb, Iranul a propus reducerea nivelului de îmbogățire sub supravegherea AIEA. Oficialii au descris oferta drept serioasă din punct de vedere politic și creativă din punct de vedere tehnic.
Se pare că SUA au intrat în negocieri cerând ca orice viitor acord să rămână valabil pe termen nelimitat. De asemenea, Washingtonul a solicitat eliminarea stocului semnificativ de uraniu îmbogățit al Iranului. Totuși, SUA au semnalat o anumită flexibilitate dacă Iranul poate demonstra că nu există nicio cale către dezvoltarea unei arme nucleare.
Mize ridicate pentru administrația TrumpDiscuțiile de la Geneva sunt privite ca un moment diplomatic crucial. Mulți din interiorul administrației le consideră o ultimă oportunitate înaintea unei posibile escaladări militare. Dacă nu vor fi raportate progrese, riscul unei lovituri americane ar putea crește.
Președintele american Donald Trump a insistat ca Iranul să renunțe clar la orice ambiție nucleară militară. Iranul susține că nu intenționează să dezvolte o bombă nucleară.
Un consilier al liderului suprem al Iranului a declarat că un acord ar putea fi la îndemână dacă intențiile sunt aliniate.
Deși tensiunile rămân ridicate, ambele părți și-au exprimat disponibilitatea de a continua negocierile.
Șeful Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a criticat Statele Unite pentru reducerea cu aproape 500 de milioane de dolari a finanțării cercetării vaccinurilor pe bază de ARN mesager (mRNA), scrie Bloomberg.
Directorul general al OMS a declarat că decizia subminează progresul într-o tehnologie cu potențial medical extins. Reducerea fondurilor vine după ce SUA au părăsit oficial OMS și și-au restructurat politicile de imunizare.
Disputa privind finanțarea cercetării mRNATedros a descris decizia SUA de a retrage finanțarea cercetării mRNA drept o greșeală. El le-a cerut oficialilor americani să reanalizeze măsura, subliniind că lumea a intrat într-o „eră moleculară”.
Potrivit acestuia, tehnologia mRNA ar putea contribui la dezvoltarea unor vaccinuri viitoare și chiar a unor tratamente pentru cancer.
Departamentul american pentru Sănătate și Servicii Umane a oprit planurile care implicau companii precum Moderna, Pfizer, Sanofi, AstraZeneca și CSL Seqirus.
Decizia a urmat unor schimbări mai ample în politica de vaccinare, sub conducerea secretarului pentru sănătate Robert F. Kennedy Jr. Modificările au inclus revizuirea recomandărilor privind vaccinarea copiilor și reorganizarea unor comitete consultative.
Retragerea SUA din OMS și tensiunile persistenteStatele Unite s-au retras oficial din OMS luna trecută. Președintele Donald Trump a anunțat planul de retragere cu un an înainte. SUA au lăsat în urmă contribuții neachitate estimate la aproximativ 260 de milioane de dolari.
Trump a criticat anterior modul în care OMS a gestionat pandemia de Covid-19. El a susținut că organizația nu a dat dovadă de suficientă responsabilitate față de principalul său finanțator de atunci.
În pofida tensiunilor, Tedros a declarat că cooperarea dintre OMS și oficialii americani continuă. El și-a exprimat încrederea că SUA ar putea reveni în organizație în următorul deceniu.
Dezbaterea privind vaccinareaDezbaterea privind imunizarea este o chestiune profund personală pentru Tedros. El s-a emoționat amintindu-și de moartea fratelui său din cauza rujeolei. Tedros a spus că el a supraviețuit bolii, în timp ce fratele său nu.
Deși nu este de acord cu anumite politici americane, Tedros a recunoscut existența unor priorități comune. El a declarat că susține eforturile de combatere a bolilor netransmisibile și de reducere a prețurilor la medicamente.
Disputa privind finanțarea cercetării mRNA evidențiază dezbateri globale mai ample despre politicile de vaccinare și securitatea sanitară. Tedros a subliniat că colaborarea poate continua chiar și în contextul unor divergențe de opinie.
La aproape 25 de ani de la atacurile din 11 septembrie, reconstrucția complexului World Trade Center se apropie de faza finală. Construcția mult așteptatului turn 2 World Trade Center este programată să înceapă în primăvară. Turnul, înalt de 374 de metri, va deveni noul sediu central al Companiei American Express, potrivit NewAtlas.
Un nou zgârie-nori pe linia orizontuluiCu o înălțime de aproximativ 374 metri, turnul se va număra printre cele mai înalte clădiri din Statele Unite. Va fi amplasat la 200 Greenwich Street, pe un teren deținut de Autoritatea Portuară din New York și New Jersey. Clădirea va avea 55 de etaje și aproape 186.000 metri pătrați de spațiu interior.
Cea mai mare parte a suprafeței va fi destinată birourilor, cu o capacitate de până la 10.000 de angajați. Designul realizat de Foster + Partners propune o formă rectangulară din sticlă, cu terase și grădini la colțuri. Proiectele anterioare au fost revizuite înainte de stabilirea conceptului final.
Impact economic și creare de locuri de muncăDezvoltat de Silverstein Properties, proiectul reprezintă o investiție majoră în Lower Manhattan. Oficialii estimează că vor fi create peste 3.200 de locuri de muncă în construcții.
Se așteaptă ca dezvoltarea să contribuie cu aproape 6 miliarde de dolari la economia orașului New York.
Autoritățile afirmă că turnul consolidează poziția Downtown Manhattan ca centru global de afaceri. Autoritatea Portuară a descris proiectul drept un reper pentru viitorul economic al regiunii.
Design inteligent și obiective de sustenabilitateAmerican Express intenționează să integreze tehnologii avansate de tip smart building în noul turn. Clădirea va include sisteme eficiente energetic și va urmări certificarea ecologică LEED. Compania estimează că angajații se vor muta în noul sediu în 2031.
American Express își va menține actualul sediu de la 200 Vesey Street până la finalizarea proiectului. Reprezentanții companiei afirmă că investiția nu va avea un impact material asupra rezultatelor financiare.
Odată finalizată în 2031, clădirea va completa campusul modern World Trade Center.
