Premierul pakistanez Shehbaz Sharif, mediator în discuțiile dintre Washington și Teheran, a anunțat că acordul prevede „încetarea imediată și permanentă a operațiunilor militare pe toate fronturile, inclusiv în Liban”.
Cu toate acestea, în sudul Libanului, unde forțele israeliene controlează o zonă de securitate, autoritățile locale au transmis mesaje prin care îi îndeamnă pe cetățeni să amâne întoarcerea acasă, informează Reuters.
Libanul a fost atras în conflictul mai larg din regiune, după ce Hezbollah a lansat atacuri asupra Israelului ca ripostă pentru eliminarea fostului lider suprem al Iranului, ayatollahul Khamenei.
În urma operațiunilor israeliene în Liban, mii de persoane au fost ucise și 1.2 milioane au fost strămutate.
Israelul refuză retragerea din LibanReacția statului libanez vine după ce ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a declarat: „Prim-ministrul Benjamin Netanyahu și cu mine conducem o politică clară care stabilește că IDF va rămâne în zonele de securitate din Liban, Siria și Gaza, fără nicio limită de timp, pentru a proteja, de acolo, granița și comunitățile israeliene împotriva elementelor jihadiste”, în urma anunțului privind acordului de pace.
Inițiativa aparține grupului argentinian Newsan, proprietarul brandului de electronice Noblex, potrivit The Independent. Campania se adresează persoanelor cărora le-a fost respinsă cererea de viză americană în prima jumătate a acestui an.
Televizoare oferite în schimbul dovezii refuzuluiCompania a anunțat că va distribui televizoare gratuite primelor 100 de persoane care pot demonstra că au primit un răspuns negativ la solicitarea de viză pentru SUA.
Oferta a atras rapid interesul fanilor. La sediul companiei din Buenos Aires s-au format cozi după lansarea campaniei pe rețelele sociale.
Mesajul promoțional a fost unul direct: persoanele care prezintă dovada refuzului de viză pot pleca acasă cu un televizor nou.
Fanii sperau să îl vadă pe Messi la ultimul său MondialPrintre cei care au beneficiat de campanie se numără și Tomas Vageller, un jucător profesionist de sporturi electronice în vârstă de 24 de ani.
Acesta a explicat că și-a dorit să călătorească în Statele Unite pentru a urmări naționala Argentinei și, mai ales, pe căpitanul echipei, Lionel Messi.
Mulți suporteri consideră că turneul din 2026 ar putea reprezenta ultima apariție a starului argentinian la o Cupă Mondială.
Vageller a declarat că este dezamăgit că nu va putea fi prezent în tribune, însă apreciază gestul companiei care a decis să îi recompenseze pe cei aflați în aceeași situație.
Entuziasm mai redus decât la Mondialul din QatarPresa locală remarcă faptul că atmosfera din Argentina este mai puțin efervescentă decât înaintea ediției din 2022.
La acel moment, mulți suporteri considerau că era ultima șansă pentru Messi de a cuceri trofeul mondial.
Argentina a câștigat atunci competiția organizată în Qatar, după o finală spectaculoasă împotriva Franței. Sud-americanii s-au impus la loviturile de departajare, după un meci încheiat la egalitate, 3-3.
La ediția din acest an, Argentina va evolua în Grupa J, alături de Algeria, Austria și Iordania.
Problemele cu vizele afectează și alte delegațiiDificultățile privind obținerea documentelor de intrare în Statele Unite nu îi vizează doar pe suporteri.
Potrivit mai multor relatări din presa internațională, jucători, oficiali și reprezentanți ai unor federații au întâmpinat probleme similare înaintea turneului.
Printre cei afectați se numără membri ai delegațiilor din Iran, Haiti și Irak.
În unele cazuri, cererile de intrare au fost respinse, iar alte delegații au fost nevoite să își modifice planurile logistice înainte de startul competiției.
Problema de fond pe care tabăra Ilie Bolojan vrea să o aducă în atenția CCR este desemnarea lui Adrian Veștea (PNL) drept premier, în condițiile în care președintele Nicușor Dan nu a mai organizat consultări, după retragerea lui Eugen Tomac, potrivit art.103 din Constituție.
Articolul 103 din Constituție, numit și Învestitura, statuează: „(1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament„.
Pe de altă parte, susținătorii lui Nicușor Dan spun că desemnarea lui Adrian Veștea drept premier s-a petrecut în cadrul aceleiași proceduri, Eugen Tomac depunându-și mandatul de premier desemnat.
Nici Constituția, nici CCR nu au stabilit până în prezent dacă președintele României poate desemna un candidat pentru funcția de prim ministru, în cazul în care un premier desemnat anterior își depune mandatul.
Însă, o serie de decizii ale Curții Constituționale ale României din ultimii 12 ani stabilesc clar cât este sfera de influență a Președintelui României în desemnarea unui premier al României, raportat la art. 103 din Constituție.
CCR: „Premierul desemnat nu este alegerea exclusivă a Președintelui României. Constituția nu permite exercitarea discreționară a competenței Președintelui României”Ultima decizie a Curții Constituționale pe tema desemnării premierului este cea din 2020, pe un conflict juridic de natură constituțională dintre Președintele României (Klaus Iohannis) și Parlament, când fostul președinte l-a desemnat premier al României pe Ludovic Orban, după ce a fost demis prin votul aceluiași Parlament. Iată ce scrie în decizia CCR:
„Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale referitoare la aceste dispoziții, ”candidatul desemnat de Președinte la funcția de prim-ministru nu reprezintă alegerea exclusivă a Președintelui, ci reprezintă rezultatul unor consultări și/sau negocieri dintre acesta și partidul politic care are majoritatea absolută în Parlament sau a celor parlamentare, dacă nu există o atare majoritate”. (Decizia nr.875 din 19 decembrie 2018, precitată, par.65)
Ca urmare, chiar dacă, așa cum s-a observat și din punctele de vedere exprimate în prezenta cauză, procedura reglementată de art.103 alin.(1) din Constituție este una flexibilă, ea nu permite exercitarea discreționară a competenței Președintelui României.
În cadrul său ”nu se poate ignora nici rezultatul electoral al competitorilor electorali, dar nici finalitatea procedurii, respectiv desemnarea unui candidat care să poată asigura coagularea unei majorități parlamentare în vederea obținerii votului de încredere.” (Decizia nr.80 din 16 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.246 din 7 aprilie 2014, par.318)
De aceea, ”Președintele României, neputând avea rol de decident în această procedură, ci de arbitru și mediator între forțele politice, are doar competența de a desemna drept candidat pe reprezentantul propus de alianța politică sau partidul politic care deține majoritatea absolută a mandatelor parlamentare sau, în cazul în care nu există o asemenea majoritate, pe reprezentantul propus de alianța politică sau partidul politic care poate asigura susținerea parlamentară necesară obținerii votului de încredere al Parlamentului.” (Decizia nr.80 din 16 februarie 2014, precitată, par.319)
Aceste considerente, reținute de Curtea Constituțională în contextul examinării unei inițiative de revizuire a Constituției, sunt general obligatorii.
Ele se referă la interpretarea și aplicarea cadrului constituțional în vigoare, fundamentând, cu raportare la art.152 din Constituție, constatarea neconstituționalității dispozițiilor referitoare la procedura de învestitură și numire a Guvernului pe care inițiatorii legii de revizuire a Constituției doreau să le introducă. (a se vedea paragraful 326 al deciziei menționate)
Astfel, ținând seama de motivarea respectivă, prin Decizia nr.80 din 16 februarie 2014, definitivă și general obligatorie, Curtea Constituțională a constatat neconstituționalitatea ”modificării aduse art.103 alin.(1) şi (3) din Constituţie, precum şi a completării art.103 din Constituţie cu trei noi alineate, alin. (31 )-(33 ), referitoare la modalitatea de desemnare de către Preşedintele României a candidatului la funcţia de prim-ministru”, întrucât ”încalcă limitele revizuirii prevăzute de art.152 din Constituție”. (art.II pct.19 din dispozitiv)”, arată CCR.
Așa cum spune și Curtea Constituțională, aceleași concluzii se regăsesc și în deciziile din 2018 (conflict juridic între Președinte și Premier), dar și în decizia 80 din 2014, pe propunerea de revizuire a Constituției, unde considerentele sunt obligatorii, litera și spiritul art 103 fiind acela că președintele României, în desemnarea premierului, nu se poate „rupe” de partidele parlamentare, rezultate în urma alegerilor democratice.
Președintele Donald Trump a avertizat că Franța trebuie să renunțe la taxa de 3% aplicată marilor companii de tehnologie. În caz contrar, Statele Unite ar putea impune tarife de 100% pentru vinurile și șampania franțuzești, a relatat luni New York Post.
„I-am cerut (președintelui Macron – n.r.) să nu taxeze companiile americane, iar dacă o face, nu am de ales decât să impun un tarif de 100% pentru toate șampaniile și toate vinurile care vin din Franța”, a declarat Trump pentru NY Post.
„Tot ce trebuie să facă este să elimine taxa pe vânzări, și nu ar mai fi supus unei astfel de presiuni”, a adăugat liderul de la Casa Albă.
Declarația a fost făcută înaintea summitului G7, care are loc în perioada 15-17 iunie, la Évian-les-Bains, în Franța. Reuniunea vine pe fondul unor tensiuni între Statele Unite și aliații săi.
Taxa pe serviciile digitale, aprobată de parlamentarii francezi în 2019, prevede o taxă de 3% pe veniturile brute generate în Franța de marile companii de tehnologie, inclusiv de giganți americani precum Amazon, Meta și Alphabet.
Exporturile către SUA reprezintă aproximativ o cincime din vânzările globale totale ale industriei franceze a vinului, adică aproximativ 2 miliarde de dolari anual.
