Сборщик RSS-лент

Forțele de Apărare Israeliene (IDF) au anunțat marți sancționarea unui soldat care a deteriorat o statuie a lui Iisus Hristos într-un sat creștin din sudul Libanului, incident care a stârnit reacții după apariția imaginilor în spațiul public.

Potrivit armatei israeliene, militarul va fi retras din serviciul activ și va executa 30 de zile de detenție militară.

Aceeași sancțiune a fost aplicată și soldatului care a fotografiat incidentul.

IDF a precizat că o anchetă internă a stabilit că, în timpul unei operațiuni desfășurate în satul creștin Debel, un soldat „a deteriorat un simbol religios creștin”, în timp ce un alt militar a surprins momentul în imagini.

„Alți șase soldați au fost prezenți la fața locului și nu au acționat pentru a opri incidentul sau a-l raporta. Ancheta a stabilit că modul în care soldații au acționat a încălcat complet ordinele și valorile IDF”, a transmis armata israeliană.

Cei șase militari care au asistat la incident au fost chemați pentru „discuții de clarificare”.

Ancheta a fost deschisă după publicarea, duminică, a unei fotografii în care apare un bărbat în uniformă israeliană lovind cu un ciocan capul unei statui a lui Iisus Hristos răstignit, care căzuse de pe cruce.

Imaginile au generat controverse, în contextul sensibil al prezenței militare israeliene în sudul Libanului, o regiune cu o importantă comunitate creștină.

Armata israeliană a transmis că „își exprimă regretul profund pentru incident” și a subliniat că operațiunile sale din Liban „sunt îndreptate exclusiv împotriva organizației Hezbollah și a altor grupări teroriste, și nu împotriva civililor libanezi”.

IDF a mai anunțat că va sprijini comunitatea locală în restaurarea statuii distruse.

Incidentul are loc într-o zonă unde comunitatea creștină este semnificativă – aproximativ o treime din populația Libanului fiind de confesiune creștină – ceea ce amplifică impactul simbolic al distrugerii unui astfel de obiect.

Analistul CIA în retragere, Larry Johnson, a dezvăluit în popularul program YouTube Judging Freedom că, în timpul unei întâlniri de urgență de sâmbătă, Donald Trump a încercat să acceseze codurile nucleare, a relatat The Mirror US.

Potrivit ziarului, președintele SUA a fost oprit de generalul Dan Caine.

„O informație care a ieșit din acea întâlnire de la Casa Albă este că Trump a vrut… să folosească codurile nucleare, iar generalul Dan Caine s-a ridicat și a spus «Nu». El și-a invocat privilegiul de șef al armatei, ca să spunem așa. Se pare că a fost o adevărată explozie. Se întâmplă niște lucruri foarte bizare în Washington”, a spus Johnson conform sursei menționate.

Acuzațiile nu au fost verificate și nu este clar la ce ar fi servit codurile nucleare dacă ar fi fost accesate. O altă informația ciudată este că Donald Trump a fost exclus din Camera de Situație de consilierii militari în timpul unei misiuni de salvare din Iran.

Alte informații arată că după distrugerea unei aeronave americane de către forțele iraniene, Trump ar fi țipat ore întregi țipând la consilierii săi.

Informațiile recente nu au fost comentate de Casa Albă.

„Avem doar 4 luni să atragem cele 10 miliarde de euro din PNRR. Nu avem timp de crizele PSD. Orice amânare și orice blocaj în guvernare ne vor costa miliarde de euro din PNRR”, a scris europarlamentarul Siegfried Mureșan, pe Facebook. 

Acesta precizează că cei 10 miliarde de euro, bani PNRR sunt condiționați de reformele privind buna guvernare, transparența, reducerea cheltuielilor, precizând că sunt „exact acele reforme Ilie Bolojan le-a agreat” cu responsabilii de la Comisia Europeană.

„Din cauza guvernelor anterioare, în special a guvernului condus de premierul Marcel Ciolacu, suntem în urmă cu implementarea acestor reforme.Trebuie să recuperăm acest decalaj, nu să-l adâncim”, a scris Mureșan. 

Potrivit lui Mureșan, țările fruntașe în implementarea PNRR, precum Italia, au deja opt tranșe de bani decontate datorită îndeplinirii țintelor și jaloanelor, în timp ce România este doar la cea de-a treia tranșă. 

„Mai avem trei tranșe de absorbit în doar câteva luni. Nu avem timp de pierdut. Nu avem timp de crize politice inventate. Mai avem doar patru luni la dispoziție să implementăm două treimi din toate țintele și jaloanele asumate în PNRR. Adică patru luni să facem de două ori mai mult decât s-a făcut până acum”, a scris europarlamentarul PNL. 

El a precizat că România are nevoie de fondurile europene pentru că, „în contextul risipei generate de PSD, acestea rămân singura soluție viabilă de investiții în dezvoltarea României, adică pentru creșterea nivelului de trai al oamenilor”. 

Acesta a precizat că Guvernul are de ales:

„Continuăm cu premierul Ilie Bolojan, care a demonstrat că poate implementa reforme, care a agreat cu Comisia Europeană un plan de implementare a PNRR și știe ce este de făcut pentru a obține fondurile” sau „cădem în capcana PSD, care, din scopuri egoiste, ar duce țara în criză, ar pierde banii din PNRR și, ca orice partid populist, ar da vina apoi pe Comisia Europeană pentru acest eșec”, a conchis europarlamentarul Siegfried Mureșan.

Un bărbat înarmat cu o mitralieră s-a plimbat printr-un complex rezidențial din Kiev, anunță NEXTA. El nu a deschis focul și a intrat într-un apartament.

Polițiștii chemați la fața locului au intrat în apartament și l-au arestat. Potrivit informațiilor oferite de autorități bărbatul în vârstă de 37 de ani era beat. El avea asupra sa o mitralieră cu 200 de cartușe și un pistol.

De asemenea, în apartament au fost găsite substanțe asemănătoare drogurilor. Toate obiectele au fost confiscate. Bărbatul a fosr arestat și anchetatorii vor decide dacă vor deschide un dosar despre terorism.

Incidentul s-a produs după ce sâmbătă un alt bărbat înarmat a deschis focul pe un bulevard din Kiev. Agresorul a ucis șase persoane. Alte persoane au fost rănite și au ajuns la spital. Agresorul a luat ostatici și s-a baricadat într-un magazin. Până la urmă, polițiștii au reușit să-l împuște mortal.

Avioanele de vânătoare franceze „Rafale” au fost mobilizate de la o bază aeriană din Lituania, unde sunt staționate în cadrul unei misiuni NATO de patrulare aeriană care durează de zeci de ani, potrivit Associated Press. 

Avioanele de vânătoare, echipate cu rachete aer-aer, proiectile ghidate concepute pentru distrugerea aeronavelor inamice, s-au alăturat avioanelor din România, Polonia, Suedia și Finlanda. Acestea au decolat pentru a inspecta zborul rusesc, potrivit detașamentului francez.

Misiunea rusă a inclus două avioane supersonice Tu-22M3, precum și aproximativ 10 avioane de vânătoare – atât SU-30, cât și SU-35 – care au escortat pe rând bombardierele strategice mai mari, potrivit sursei citate.

Ministerul Apărării al Rusiei a declarat că zborul bombardierelor cu rază lungă de acțiune a fost programat și a avut loc în spațiul aerian deasupra apelor neutre ale Mării Baltice. Zborul a durat mai mult de patru ore, a declarat luni ministerul pe Telegram.

„În anumite etape ale traseului, bombardierele cu rază lungă de acțiune au fost însoțite de avioane de vânătoare ale unor state străine”, a declarat ministerul.

„Echipajele aviației cu rază lungă de acțiune efectuează în mod regulat zboruri deasupra apelor neutre ale Arcticii, Atlanticului de Nord, Oceanului Pacific, precum și ale Mării Baltice și Mării Negre. Toate zborurile aeronavelor Forțelor Aerospatiale Ruse sunt efectuate în strictă conformitate cu normele internaționale privind utilizarea spațiului aerian”, se arată în comunicatul publicat de Ministerul Apărării din Rusia.

Ministerul nu a răspuns imediat marți la solicitarea Associated Press de a face un comentariu.

Potrivit sursei citate, Ministerul Apărării din Rusia raportează frecvent zboruri ale bombardierelor sale strategice deasupra Mării Baltice, inclusiv în ianuarie – când avioane ale NATO au zburat, de asemenea, pentru a le întâmpina. De asemenea, au fost raportate cel puțin patru zboruri anul trecut.

Nici Comandamentul Aerian Aliat al NATO nu a răspuns imediat, marți, la o solicitare pentru comentarii despre subiect trimisă de AP.

Alianța militară mobilizează în mod obișnuit avioane de vânătoare pentru a intercepta avioanele de luptă rusești care se apropie sau zboară în apropierea spațiului aerian al NATO.

Potrivit NATO, aeronavele rusești nu își utilizează adesea transpondere, adică dispozitive care au rolul de a primi semnale radar și de a transmite automat datele de identificare ale aeronavei, altitudinea, poziția, dar și codurile de urgență.

Astfel aeronavele rusești nu mențin o comunicare alături de controlorii de trafic aerian și nu depun un plan de zbor. În general, avioanele NATO sunt ridicate pentru a le identifica.

Cercetarea, realizată pe un eșantion de peste 1.500 de persoane din Marea Britanie, Suedia și Germania, arată că majoritatea europenilor au o atitudine pozitivă sau neutră față de consumul de produse obținute din așa-numitele fluxuri secundare din pește și fructe de mare. Aproximativ 74% dintre respondenți se declară deschiși la astfel de produse, notează Foodingredients.

Studiul indică faptul că acceptarea este mai ridicată în rândul tinerilor, al locuitorilor din mediul urban și al persoanelor interesate de alimentația sănătoasă sau de protejarea mediului. Mulți dintre aceștia văd aceste ingrediente ca pe o sursă alternativă de proteine și ca o soluție pentru utilizarea mai eficientă a resurselor.

Produsele sunt deja acceptate mai ușor în mâncăruri gata preparate, restaurante de tip fast-food, cantine sau chiar în gătitul de acasă, ceea ce sugerează o posibilă extindere a utilizării lor în industria alimentară.

Totuși, există și rezerve. Principala îngrijorare a consumatorilor este legată de ideea că aceste produse ar fi „prea procesate” sau artificiale. Producătorii resping această percepție și susțin că tehnologia folosită este similară cu prepararea alimentelor obișnuite, precum chiftelele sau alte produse din carne, bazându-se pe metode standard de procesare și gătire.

Reprezentanții industriei subliniază că transparența este esențială pentru câștigarea încrederii consumatorilor. Un exemplu este modul de etichetare, unde se evită termeni tehnici și se preferă mențiuni clare despre originea ingredientelor.

„Observăm semnale clare că utilizatorii sunt deschiși să integreze aceste produse în viața lor de zi cu zi, dar transparența este esențială pentru construirea unei încrederi de durată”, spune Michaela Lindström, CEO al companiei finlandeze.

„Produsele secundare sunt manipulate cu aceeași grijă și standarde de calitate ca și fileurile, iar procesul în sine este simplu și familiar. Când oamenii înțeleg acest lucru, ezitarea tinde să dispară. Majoritatea este deja de acord, mai puțin de unul din cinci se opune, iar grupul mare din mijloc are nevoie pur și simplu de mai multă familiaritate cu ceea ce sunt de fapt aceste produse și de șansa de a le gusta. Ne așteptam ca tinerii din mediul urban să fie mai receptivi la noile produse alimentare”, a completat aceasta.

Hailia are grijă să se asigure că etichetarea este complet transparentă, pentru a clarifica faptul că folosește mai mult pește decât doar fileul.

„De exemplu, afirmăm că un produs este fabricat din somon norvegian, nu din file”, a declarat Lindström. „Materia primă provine din părțile care rămân după filetare, cum ar fi ramele (inclusiv coada) și alte bucăți și resturi. Acestea nu trebuie tratate ca deșeuri sau fluxuri secundare cu valoare scăzută – sunt materii prime alimentare valoroase, care în mod tradițional au fost subutilizate.”

În același timp, companiile din domeniu mizează pe potențialul economic al acestor fluxuri secundare, în condițiile în care o parte semnificativă din pește procesat nu ajunge în consum direct. Estimările citate în studiu arată că între 30% și 70% dintr-un pește poate deveni produs secundar sau cu valoare redusă.

Pentru industria alimentară, această schimbare de perspectivă deschide noi direcții: reducerea risipei, creșterea eficienței și dezvoltarea unor produse cu impact mai mic asupra mediului. În același timp, datele sugerează că acceptarea consumatorilor ar putea nu mai fi principalul obstacol în calea extinderii acestor produse pe piață, ci mai degrabă comunicarea și familiarizarea publicului cu ele.

Ministrul Culturii, Andras Demeter, a declarat că revenirea în țară a Coifului de la Coțofenești și a celor două brățări dacice reprezintă „un moment de mare bucurie”, subliniind importanța excepțională a acestor piese pentru patrimoniul și memoria culturală a României.

„Este un moment de mare bucurie, revenirea acasă a coifului de la Coțofenești și a două dintre brățările dacice, piese de patrimoniu de importanță excepțională pentru România și pentru memoria culturală”, a spus ministrul.

Andras Demeter a mulțumit instituțiilor din România, dar și partenerilor din Regatul Țărilor de Jos și din alte state europene, pentru colaborarea în recuperarea artefactelor.

„Fără tactul și fermitatea lor, astăzi nu am fi avut ocazia de a împărtăși această bucurie”, a adăugat el.

Ministrul a anunțat că artefactele vor fi prezentate la Muzeul Național de Istorie a României, în cadrul unei conferințe de presă, unde vor fi scoase din lăzi și expuse.

Coiful de aur de la Coțofenești și două brățări dacice, recuperate după furtul comis anul trecut la Muzeul Drents din Assen, au ajuns marți în România. Avionul care a transportat artefactele a aterizat în jurul orei 17:30.

Ulterior, artefactele urmează să fie prezentate la Muzeul Național de Istorie a României, unde este programat un eveniment dedicat în seara zilei de 21 aprilie, de la ora 19:30, destinat exclusiv reprezentanților mass-media.

Începând cu 22 aprilie, pe o perioadă de zece zile, artefactele vor fi expuse și pentru publicul larg, urmând ca ulterior să fie incluse într-o campanie de prezentare în mai multe regiuni ale țării.

Coiful de la Coțofenești și cele două brățări dacice vor putea fi văzute de public la Muzeul Național de Istorie a României între 22 aprilie și 3 mai, între orele 10:00 și 18:00, a anunțat instituția.

A treia brățară de aur nu a fost încă găsită, iar ancheta continuă.