Rusia a lansat un atac masiv cu rachete și drone împotriva instalațiilor energetice ale Ucrainei pe 3 octombrie, a declarat președintele Volodymyr Zelensky în discursul său de seară, acuzând Moscova că încearcă să agraveze dificultățile civililor înainte de sezonul rece.
„Chiar astăzi, Rusia a lovit infrastructura noastră de gaze cu 35 de rachete, inclusiv arme balistice. A fost un atac combinat, iar doar jumătate din rachete au fost doborâte”, a declarat Zelensky după o întâlnire cu înalții comandanți militari ai Ucrainei.
Fotojurnalist francez ucis şi un fotograf ucrainean rănit într-un atac cu dronă ruseascăUn fotojurnalist francez, Antoni Lallican, a fost ucis, iar fotograful ucrainean Heorhii Ivanchenko a fost rănit într-un atac cu dronă FPV al armatei ruse, a anunţat Brigada 4 Mecanizată a Ucrainei.
Antoni Lallican, reporter şi fotograf din Franţa, a murit pe vineri în urma unui atac ţintit cu dronă de tip FPV lansat de armata rusă.
Alături de el, fotograful ucrainean Heorhii Ivanchenko, membru al Asociaţiei Ucrainene a Fotografilor Profesionişti, a fost rănit şi se află în stare stabilă după o intervenţie chirurgicală, potrivit brigăzii.
Viktor Orban se opune din nou aderării Ucrainei la UE: „Nu vrem să murim pentru Kiev”Premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat vineri că va bloca aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, susţinând că acest pas ar atrage blocul comunitar într-un război direct cu Rusia.
Viktor Orban şi-a reafirmat opoziţia faţă de integrarea europeană a Ucrainei, într-un interviu acordat postului public Kossuth Radio.
„Ucraina este o ţară cu un destin foarte greu. De ce ar trebui să împărtăşim şi noi acest destin? Avem propriul nostru drum, mult mai uşor decât cel al ucrainenilor”, a spus premierul ungar.
O dronă ucraineană FPV doboară un elicopter rusesc Mi-8 în DonbasUn elicopter rusesc de tip Mi-8 a fost distrus de o dronă FPV a forțelor ucrainene în apropierea localității Kotliarivka, din regiunea Donețk, a anunțat comandantul trupelor de sisteme fără pilot, Robert „Madyar” Brovdi.
Forțele ucrainene au anunțat pe 29 septembrie că o dronă FPV (first-person-view) a reușit să doboare un elicopter rusesc Mi-8 în regiunea Donețk, în apropiere de satul Kotliarivka.
Ucraina acuză serviciile secrete ruse că au ordonat asasinarea lui Andriy ParubiyServiciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunţat că are dovezi că asasinarea lui Andriy Parubiy, fost preşedinte al Parlamentului şi figură centrală a Revoluţiei EuroMaidan, a fost ordonată de serviciile de informaţii ruse. Suspectul reţinut a fost acuzat de trădare şi riscă închisoare pe viaţă.
Ruşii sunt acuzaţi că au lansat „cel mai mare atac” asupra unităţilor de producţie-distribuţie gazeRuşii sunt acuzaţi de ucraineni că au lansat „cel mai mare atac” din război asupra unităţilor de producţie şi distribuţie gaze din Ucraina.
Ucrainenii anunţă că Rusia a lansat în noaptea de joi spre vineri „cel mai mare atac” asupra unităţilor de producţie de gaze din Ucraina de la începutul invaziei din 2022. 35 de rachete şi 60 de drone au fost folosite în acest atac, care a avariat o parte semnificativă a instalaţiilor ucrainene.
Rușii încearcă să preia controlul asupra periferiilor și rutelor logistice din ZaporojieArmata rusă încearcă să ocolească orașul Stepnohirsk din est, pentru a crea un cap de pod care să le permită controlul asupra periferiilor și rutelor logistice ale centrului regiunii Zaporojie, a declarat colonelul Vladislav Voloshin, purtător de cuvânt al Forțelor de Apărare Sud, citat de Ukrinform.
Potrivit acestuia, inamicul desfășoară asalturi pe la vest de Stepove, încercând să pătrundă spre Stepnohirsk, dar și dinspre vest, în direcția localităților Kamianske, Plavni și Prymorske.
Scopul este capturarea zonei în care se află Stepnohirsk, poziție considerată strategică pentru controlul rutelor de aprovizionare și al periferiilor orașului Zaporojie.
Voloshin a avertizat că acest lucru reprezintă o amenințare directă pentru partea estică și sudică a orașului, care ar putea intra sub focul munițiilor de tip „loitering”, precum Molniya și Lancet.
Apărarea antiaeriană ucraineană a doborât 303 drone și 17 racheteForțele Aeriene ale Ucrainei au anunțat că, în timpul nopții, au reușit să doboare 320 de ținte aeriene din cele 416 lansate de Rusia într-un atac masiv asupra țării.
Printre acestea se numără 303 drone de diferite tipuri, 12 rachete de croazieră Iskander-K și cinci rachete ghidate Kh-59/69, potrivit Ukrinform.
Ministerul Energiei de la Kiev: Infrastructura energetică și de gaze a Ucrainei, atacată masiv de Rusia peste noapteÎn noaptea de joi spre vineri, mai multe obiective energetice din Ucraina, inclusiv infrastructura de transport al gazelor, au fost vizate de un atac masiv cu rachete și drone lansat de forțele ruse, a anunțat Ministerul Energiei, citat de Ukrinform.
„În această noapte, inamicul a lovit cu rachete și UAV-uri obiective energetice din mai multe regiuni, inclusiv infrastructura de transport al gazelor”, se arată în comunicatul ministerului publicat pe Facebook.
Echipele de intervenție și muncitorii din sectorul energetic lucrează pentru înlăturarea consecințelor.
Atacul face parte dintr-o nouă serie de lovituri asupra infrastructurii critice, după ce în aceeași noapte regiunea Poltava a fost ținta unui raid combinat cu rachete și drone, care a avariat obiective energetice.
Atac combinat al Rusiei asupra regiunii Poltava: obiective energetice avariateForțele ruse au lansat, în cursul nopții, un atac combinat cu rachete și drone asupra regiunii Poltava, loviturile provocând avarii la infrastructura energetică, a anunțat șeful Administrației Militare Regionale, Volodimir Kohut, citat de Ukrinform.
„În această noapte, inamicul a lansat un atac masiv combinat asupra regiunii Poltava, folosind rachete și UAV-uri. Au fost înregistrate lovituri directe și căderi de resturi în mai multe locații. Au fost avariate obiective de infrastructură energetică”, se arată în mesajul publicat pe Facebook.
Autoritățile au precizat că nu au fost raportate victime în urma atacurilor.
Potrivit Ukrinform, forțele ruse au vizat în ultimele zile și alte regiuni ale Ucrainei, unde au fost introduse restricții suplimentare de consum de energie electrică, inclusiv în regiunea Cernihiv.
Kievul susține că armata rusă a pierdut încă 970 de soldați în războiPierderile totale ale trupelor ruse de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei, la 24 februarie 2022, până pe 3 octombrie 2025, au ajuns la aproximativ 1.113.430 de militari, potrivit unui bilanț publicat de Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei, citat de Ukrinform.
Doar în ultimele 24 de ore, armata rusă ar fi pierdut 970 de oameni.
În plus, Rusia a pierdut în total 11.225 de tancuri, 23.297 de vehicule blindate de luptă, 33.413 sisteme de artilerie, 1.514 lansatoare multiple de rachete, 1.222 de sisteme de apărare antiaeriană, 427 de avioane, 346 de elicoptere, 66.093 de drone tactice, 3.793 de rachete de croazieră, 28 de nave și bărci, 1 submarin, 63.325 de vehicule și cisterne și 3.970 de unități de echipamente speciale.
Rusia a lansat aproape 6.900 de drone asupra Ucrainei în septembrieRusia a utilizat aproape 6.900 de drone în atacurile masive împotriva Ucrainei în luna septembrie, dintre care peste 3.600 au fost de tip Shahed, a anunțat comandantul-șef al armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski.
„În septembrie, inamicul a folosit aproape 6.900 de drone în atacurile asupra Ucrainei, inclusiv mai mult de 3.600 Shahed”, a scris Sîrski pe Telegram.
Dronele Shahed, concepute inițial în Iran și produse în masă în Rusia sub denumirea Geran-2, au devenit o armă centrală în ofensiva Moscovei, fiind folosite frecvent pentru a lovi orașe, clădiri rezidențiale și alte obiective civile.
„Invadatorii ruși și-au intensificat atacurile asupra zonelor de pe linia frontului și de la graniță. Țintesc activ infrastructura critică și obiective civile”, a precizat Sîrski, adăugând că apărarea ucraineană își îmbunătățește constant metodele de contracarare a valurilor de drone, iar majoritatea aparatelor sunt deja distruse de interceptoare.
De la începutul invaziei pe scară largă, în 2022, Rusia a lansat aproape 50.000 de drone Shahed asupra Ucrainei, atacuri care au ucis peste 250 de civili. Cel mai recent, un atac cu drone rusești asupra orașului Dnipro, pe 30 septembrie, a provocat moartea unei persoane și rănirea a cel puțin 28 de oameni.
Între timp, Ucraina și-a dezvoltat rapid propria tehnologie de drone pentru a răspunde acestor atacuri. Ministrul Apărării, Denîs Șmîhal, a anunțat că Kievul va putea în curând să folosească cel puțin 1.000 de drone de interceptare pe zi pentru a respinge atacurile rusești.
Livrarea rachetelor americane Tomahawk către Ucraina pare improbabilă, potrivit ReutersLivrarea rachetelor de croazieră Tomahawk cu rază lungă de acțiune către Ucraina este „puțin probabilă”, a relatat Reuters, citând un oficial american și surse familiare cu procesul. Motivul invocat este că stocurile existente sunt destinate Marinei SUA și altor scopuri strategice.
Vicepreședintele american J.D. Vance a declarat duminică faptul că Washingtonul ia în calcul solicitarea Kievului privind Tomahawk, capabile să lovească ținte adânci pe teritoriul Rusiei, inclusiv Moscova. Totodată, presa internațională a scris că Statele Unite ar urma să furnizeze Ucrainei informații despre infrastructura energetică din interiorul Rusiei.
Reuters precizează însă că există rezerve legate de oportunitatea furnizării acestor rachete cu o rază de acțiune de 2.500 de kilometri. În schimb, Kievul ar putea primi alte sisteme cu rază mai scurtă, iar Washingtonul ar putea permite aliaților europeni să achiziționeze arme cu rază lungă pentru a le transfera Ucrainei.
Publicația amintește că președintele SUA, Donald Trump, și-a schimbat radical discursul în ultimele săptămâni, declarând că Ucraina ar putea recuceri toate teritoriile ocupate de Rusia și numind armata rusă un „tigru de hârtie”.
Decizia SUA de a ajuta Kievul să vizeze infrastructura energetică rusă ar fi un prim rezultat concret al acestei noi poziții.
Pe de altă parte, președintele rus Vladimir Putin a avertizat că utilizarea de către Ucraina a rachetelor Tomahawk ar „afecta relațiile dintre Moscova și Washington”.
Un nou centru militar de instruire pentru trupele ucrainene și NATO s-a deschis în PoloniaCamp Jomsborg, un centru comun de instruire pentru trupele ucrainene și NATO, a fost inaugurat în Polonia, a anunțat Ministerul Apărării din Ucraina pe 2 octombrie.
Cu o capacitate de până la 1.200 de militari simultan, Jomsborg este cel mai mare centru de instruire pentru trupele ucrainene.
Centrul va „îmbunătăți schimbul de experiență de luptă între Forțele Armate ale Ucrainei și NATO”, a declarat adjunctul ministrului Apărării, Ievhen Moisiuk. „Aici vom putea împărtăși cu partenerii inclusiv evoluții în utilizarea și contracararea dronelor”
Moisiuk a precizat că centrul a fost creat cu sprijinul partenerilor europeni, în special al Norvegiei, fiind parte din sprijinul general acordat de NATO apărării Ucrainei.
Camp Jomsborg este amplasat într-un poligon militar polonez. În prezent, la fața locului sunt deja staționați 250 de instructori norvegieni, urmând ca în curând să sosească militari din Estonia și din alte state NATO.
Moisiuk a condus delegația ucraineană la ceremonia oficială de deschidere a centrului, desfășurată pe 1 octombrie alături de oficiali ai apărării polonezi.
Inaugurarea centrului are loc la câteva săptămâni după ce Kievul și Varșovia au anunțat că specialiștii ucraineni și polonezi vor exersa pe teritoriul polonez folosirea dronelor și a sistemelor anti-dronă. Necesitatea intensificării cooperării în domeniul războiului cu drone a căpătat o urgență sporită după ce drone rusești au încălcat spațiul aerian al Poloniei pe 10 septembrie.
Polonia a doborât o parte dintre drone, acesta fiind primul astfel de caz pentru o țară NATO de la începutul războiului pe scară largă din Ucraina.
Articolul Războiul din Ucraina, ziua 1318. Livrările de rachete americane Tomahawk către Kiev sunt puțin probabile / Armata rusă a lansat aproape 6.900 de drone asupra Ucrainei în septembrie apare prima dată în Mediafax.
În cadrul evenimentului de la Saarland, cancelarul german Friedrich Merz a avertizat că Europa trebuie să devină mai puternică pentru a se apăra împotriva unei „axe” de națiuni autocratice care vizează democrația liberală într-un mod mai agresiv decât în orice alt moment de după Războiul Rece.
Atât el, cât și președintele Franței, Emmanuel Macron, au avertizat că Europa trebuie să fie pregătită pentru a face față schimbărilor politice și economice masive din întreaga lume, scrie POLITICO.
„O axă a statelor autocratice care contestă ordinea liberală din întreaga lume reprezintă o provocare directă pentru democrațiile occidentale. De aceea trebuie să ne recâștigăm capacitatea de a ne apăra libertatea”, a spus Merz în cadrul ceremoniei.
Cancelarul german a mai subliniat faptul că „se formează noi alianțe ale autocrațiilor împotriva noastră și atacă democrația liberală ca mod de viață”.
Pe de altă parte, președintele francez a punctat faptul că Europa trece printr-o „degenerare a democrației” din cauza atacurilor de pe diferite fronturi, dar și din interior.
„Suntem amenințați și din exterior. Dar nu trebuie să fim naivi. În interior, ne întoarcem împotriva noastră, ne îndoim de propria noastră democrație”, a spus el în cadrul ceremoniei.
Germania a aniversat vineri, 3 octombrie, 35 de ani de la reunificare, un moment istoric ce a consfințit sfârșitul diviziunii țării în Est și Vest și a deschis un nou capitol în istoria Europei.
Articolul „Trebuie să ne recâștigăm capacitatea de a ne apăra libertatea”. Macron și Merz avertizează că democrațiile europene sunt în pericol apare prima dată în Mediafax.
Autorităţile de la Atena se declară indignate de afirmaţiile lui Itamar Ben-Gvir, ministrul israelian al Securităţii Naţionale, care a catalogat drept „terorişti” activiştii din flotila Global Sumud, reţinuţi ieri într-un centru de detenţie din Israel.
Potrivit presei elene, Ministerul de Externe ar putea convoca ambasadorul Israelului pentru un protest oficial şi analizează inclusiv trimiterea unui avion militar pentru repatrierea cetăţenilor greci implicaţi.
În total, 27 de greci au participat la flotilă, iar reacţia politică internă nu a întârziat.
Patru partide de opoziţie au emis un comunicat comun în care au condamnat modul în care Israelul a gestionat incidentul.
Presiunea diplomatică dintre Grecia şi Israel vine pe fondul sensibilităţilor legate de implicarea cetăţenilor greci în acţiuni internaţionale de solidaritate cu palestinienii şi de retorica dură adoptată de oficialii israelieni faţă de aceste iniţiative.
Articolul Atena protestează față de reținerea activiștilor greci în Israel. Posibilă convocare a ambasadorului apare prima dată în Mediafax.
Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) anunţă că furtunile de vineri, între orele 07:00 şi 21:00, au produs efecte în 49 de localităţi din 14 judeţe (Argeş, Brăila, Buzău, Caraş-Severin, Dolj, Dâmboviţa, Giurgiu, Hunedoara, Ialomiţa, Ilfov, Olt, Prahova, Teleorman şi Vrancea), precum şi în municipiul Bucureşti.
Salvatorii au intervenit pentru evacuarea apei din 21 de curţi, 5 locuinţe, 4 subsoluri ale unor instituţii şi agenţi economici şi de pe două străzi.
De asemenea, au fost degajaţi 237 de copaci şi patru stâlpi de electricitate prăbuşiţi, care au avariat 141 de autoturisme.
Vântul a smuls elemente de construcţie de pe acoperişurile a 63 de imobile.
În Bucureşti, efectele au fost semnificative.
În sectorul 3, pe Splaiul Unirii, un copac s-a prăbuşit peste o maşină în care se aflau două persoane.
Una dintre ele, conştientă, cu traumatisme minore, a fost transportată la spital.
În sectorul 4, pe strada Luică, un alt copac a căzut peste un autoturism aflat în mers, însă şoferul nu a avut nevoie de îngrijiri medicale.
Din cauza fenomenelor meteo, circulaţia rutieră a fost afectată temporar: DN 57A din Caraş-Severin a fost îngreunat de căderi de pietre, iar DJ 204B din Vrancea a fost blocat de un copac căzut pe carosabil.
Totodată, porturile Constanţa Nord, Constanţa Sud, Midia şi Bara Sulina au fost închise.
Echipele de intervenţie continuă să acţioneze în teren pentru remedierea problemelor.
Autorităţile le reamintesc cetăţenilor să respecte recomandările oficiale şi să adopte un comportament preventiv pentru a-şi proteja viaţa şi bunurile.
Articolul Furtuni puternice în 14 judeţe şi în Bucureşti. Un rănit şi zeci de maşini avariate apare prima dată în Mediafax.
Rusia a declanșat vineri un atac masiv cu rachete și drone asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, a anunțat președintele Volodimir Zelenski în discursul său.
„Astăzi, Rusia a lovit infrastructura noastră de gaze cu 35 de rachete, inclusiv arme balistice. A fost un atac combinat, iar doar jumătate dintre rachete au fost doborâte”, a spus liderul ucrainean după o reuniune cu comandanții militari.
Zelenski a precizat că, pe lângă atacurile asupra instalațiilor de gaze, rachetele balistice au vizat obiective energetice din regiunile Cernihiv și Sumî, dar și din Donețk, inclusiv Kramatorsk, Sloviansk și Drujkovka.
Compania de stat Naftogaz a confirmat că instalațiile sale din Harkiv și Poltava au fost grav avariate, CEO-ul Sergii Korețki numind atacul „cel mai mare asupra companiei de la începutul războiului”.
Rețeaua de energie din Ucraina, ținta atacurilorȘi principalul furnizor privat de energie, DTEK, a anunțat suspendarea unor operațiuni în Poltava.
Atacurile vin pe fondul tacticii repetate a Moscovei de a viza rețeaua de energie ucraineană înainte de iarnă, pentru a pune presiune pe populație, potrivit Kyiv Independent.
În iarna trecută, milioane de oameni au rămas fără curent și încălzire din cauza bombardamentelor rusești asupra centralelor electrice și termice.
Zelenski a lăudat intervenția rapidă a echipelor de urgență și a cerut întărirea apărării antiaeriene, în special în nord-estul țării, pentru a proteja infrastructura critică.
Articolul Rusia lovește masiv infrastructura energetică a Ucrainei înainte de iarnă, anunță Zelenski apare prima dată în Mediafax.
Trei nou-născuţi în stare critică au fost mutaţi de la spitalul Al Helou din Gaza City la spitalul Al-Aqsa din Deir el-Balah, a anunţat directorul OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus.
Mutarea a fost necesară după ce unitatea medicală din nordul Gazei nu mai putea oferi îngrijiri, inclusiv pentru un copil aflat sub terapie cu oxigen.
Un al patrulea bebeluş, care urma să fie transferat, a murit înainte de evacuare.
Situaţia medicală din Gaza rămâne extrem de gravă.
Potrivit unui raport al OMS publicat joi, aproape 42.000 de persoane au suferit răni „care le-au schimbat viaţa”, dintre care aproximativ un sfert sunt copii.
În prezent, în enclavă funcţionează parţial mai puţin de 14 spitale.
„Al-Aqsa este deja copleşit şi se confruntă cu lipsuri severe de materiale medicale, pe măsură ce tot mai mulţi oameni fug din nord către sud,” a mai transmis Tedros.
Articolul OMS transferă trei nou-născuţi în stare critică din Gaza. Un al patrulea a murit înainte de evacuare apare prima dată în Mediafax.
Viktor Orban şi-a reafirmat opoziţia faţă de integrarea europeană a Ucrainei, într-un interviu acordat postului public Kossuth Radio.
„Ucraina este o ţară cu un destin foarte greu. De ce ar trebui să împărtăşim şi noi acest destin? Avem propriul nostru drum, mult mai uşor decât cel al ucrainenilor”, a spus premierul ungar.
Orban a argumentat că aderarea Ucrainei ar obliga statele membre să preia şi povara războiului cu Rusia: „Dacă eşti într-un sistem federal cu cineva şi acel cineva este atacat, trebuie să trimiţi soldaţi. Iar noi nu vrem asta pentru tinerii noştri. Nu vrem să murim pentru Ucraina.”
Guvernul de la Budapesta a fost printre puţinele din Europa care şi-au păstrat relaţiile strânse cu Moscova după invazia pe scară largă a Ucrainei din februarie 2022.
De atunci, Ungaria a blocat în repetate rânduri sancţiuni europene împotriva Rusiei şi a frânat procesul de aderare al Kievului.
Conform Kyiv Independent, premierul ungar a criticat şi strategia actuală a UE de a sprijini militar şi financiar Ucraina pe termen lung, pe care a catalogat-o drept „o iluzie” bazată pe presupuneri false despre prăbuşirea economiei ruse.
În schimb, Orban a cerut încetarea focului şi deschiderea negocierilor de pace.
Declaraţiile vin în contextul în care preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, caută soluţii pentru a depăşi veto-ul Ungariei.
Articolul Viktor Orban se opune din nou aderării Ucrainei la UE: „Nu vrem să murim pentru Kiev” apare prima dată în Mediafax.
În emisiunea „Știu pe ce lume trăiesc”, de la Aleph News, Adrian Sârbu a venit cu o nouă propunere: fiecare pensionar din România să primească, lunar, suma de 1000 de euro net. Condiția? Vârstnicul să aibă în îngrijire un copil.
„Românii au nevoi reale. De bani, de certitudine, de un viitor pentru copii. România e țara unde bătrânii și copiii nu se întâlnesc niciodată. Între copii și bătrâni, trebuie să fie o relație de prietenie, ca în Micul Prinț”, a explicat Adrian Sârbu, la emisiunea „Știu pe ce lume trăiesc”, de la Aleph News.
Adrian Sârbu a lansat și un sondaj online în acest sens în rândul cititorilor, în care întrebarea era dacă aceștia sunt de acord ca fiecare pensionar din România, care îngrijește un copil, să fie plătit cu 1000 de euro pe lună. Dintre cei care au răspuns la sondaj, 68% au fost de acord cu această propunere.
„Nu e deloc un efort mare atunci când știi că e o investiție din care toată lumea câștigă”În urma rezultatelor acestui sondaj, Adrian Sârbu a tras și o concluzie: „Avem o obligație foarte clară. De a le acorda acestor cetățeni români, 4 milioane, a doua șansă în viață. Cum poți să motivezi mai bine un pensionar să aibă grijă de un copil, să îl educe, să îi ofere knowledge, să învețe de la el, să coopereze cu A.I.-ul, altfel decât plătindu-l? Și sunt țări în Europa care au înțeles asta și care investesc în bătrâni. Nu e deloc un efort mare atunci când știi că, de fapt, e o investiție din care toată lumea câștigă”.
Recent, acesta a făcut o altă propunere în cadrul aceleiași emisiuni: adevărata reformă administrativă a României ar trebui să înceapă prin mutarea capitalei de la București într-un alt oraș. El a propus, pentru noua capitală, regiunea județului Brașov. Sârbu o consideră protejată de munți, conectată geografic la regiunile economice ale țării și strategic avantajoasă atât pe timp de pace, cât și de război.
Articolul 1000 de euro pentru fiecare pensionar. Adrian Sârbu cere Guvernului acordarea acestei sume cu o singură condiție apare prima dată în Mediafax.
În cadrul unei vizite oficiale în provincia Hormozgan, situată pe malul Golfului Persic, Pezeshkian a afirmat că a discutat deja această propunere cu liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, încă din 2024, scrie The Guardian.
„Problemele structurale din Teheran nu mai pot fi ignorate. Suntem obligați să redirecționăm dezvoltarea către sudul țării”, a spus liderul iranian.
Criza de apă grăbește mutarea capitalei Iranului din TeheranTeheranul, oraș cu peste 10 milioane de locuitori, consumă aproximativ 25% din rezervele de apă ale țării. Barajele care asigurau 70% din alimentarea cu apă sunt în prezent grav afectate de scăderea precipitațiilor și evaporare, punând presiune imensă pe resursele subterane.
„În unele zone, terenul se scufundă cu până la 30 de centimetri pe an. Este o catastrofă ecologică. Dacă cineva nu stabilește un echilibru între dezvoltare și resurse, atunci dezvoltarea este sortită eșecului”, a avertizat Pezeshkian.
Hormozgan – opțiunea viabilă pentru mutarea capitalei Iranului din TeheranProvincia Hormozgan, cu deschidere directă la apele internaționale și acces la rute comerciale strategice, este văzută ca o alternativă viabilă pentru o nouă capitală. Președintele iranian susține că această zonă are potențial economic și logistic major, care ar putea transforma sudul țării într-un hub regional de dezvoltare durabilă.
Analiștii susțin că mutarea capitalei Iranului din Teheran ar putea dura ani de zile și necesita investiții majore, însă este o mișcare inevitabilă pentru a evita colapsul ecologic și economic al capitalei actuale.
Articolul Un stat din Orientul Mijlociu ar putea muta capitala din cauza crizei de apă și a tasării terenului apare prima dată în Mediafax.
Un tribunal din Tunis a decis miercuri condamnarea la moarte a unui bărbat de 51 de ani, pentru mai multe postări pe Facebook considerate ofensatoare la adresa președintelui Kais Saied.
Avocatul său a anunțat că inculpatul a fost găsit vinovat de trei capete de acuzare: tentativă de răsturnare a statului, insultarea președintelui și răspândirea de informații false online.
Judecătorii au susținut că mesajele publicate au incitat la violență și au încălcat atât codul penal tunisian, cât și controversata lege privind criminalitatea cibernetică, Decretul 54, adoptat în 2022.
Bărbatul, aflat în arest preventiv din ianuarie 2024, este tată a trei copii și muncitor ocazional, suferind de un handicap permanent după un accident de muncă.
Avocatul său, Oussama Bouthelja, l-a descris drept vulnerabil social, cu educație limitată și fără influență reală în mediul online.
Prima condamnare la moarte pentru conținut publicat online„Majoritatea postărilor erau copiate de pe alte pagini, iar unele nu au avut nicio reacție. În fața judecătorilor a spus că intenția lui a fost să atragă atenția asupra situației sale de viață dificile, nu să provoace tulburări”, a explicat Bouthelja.
Deși pedeapsa cu moartea rămâne prevăzută în legislația tunisiană, nicio execuție nu a mai avut loc în țară din 1991.
Cazul de acum marchează prima condamnare la moarte pentru conținut publicat online, scrie Associated Press.
Decretul 54 a fost criticat dur de organizațiile pentru drepturile omului și de jurnaliști, care îl consideră un instrument prin care autoritățile restrâng libertatea de exprimare.
Articolul Caz neobișnuit în Tunisia: Un bărbat a fost condamnat la moarte pentru postări pe Facebook considerate ofensatoare apare prima dată în Mediafax.
Antoni Lallican, reporter şi fotograf din Franţa, a murit pe vineri în urma unui atac ţintit cu dronă de tip FPV lansat de armata rusă.
Alături de el, fotograful ucrainean Heorhii Ivanchenko, membru al Asociaţiei Ucrainene a Fotografilor Profesionişti, a fost rănit şi se află în stare stabilă după o intervenţie chirurgicală, potrivit brigăzii.
Cei doi jurnalişti purtau echipament de protecţie inscripţionat cu „Press”, iar militarii ucraineni au condamnat atacul, pe care îl consideră o încălcare gravă a dreptului umanitar internaţional.
Reporters Without Borders (RSF) a raportat că, de la începutul invaziei pe scară largă, forţele ruse au ucis cel puţin 13 jurnalişti şi au rănit aproape 50, documentând aproape 150 de cazuri de abuzuri împotriva presei.
Antoni Lallican, stabilit la Paris, era cunoscut pentru reportajele sale despre probleme sociale şi umanitare din zone de conflict.
A ajuns în Ucraina în martie 2022 şi a documentat în special efectele războiului în Donbas, scrie Kyiv Independent.
Brigada 4 Mecanizată a transmis condoleanţe familiei şi colegilor jurnalistului francez, subliniind că atacul demonstrează încă o dată „cinismul şi brutalitatea” armatei ruse.
Articolul Fotojurnalist francez ucis şi un fotograf ucrainean rănit într-un atac cu dronă rusească apare prima dată în Mediafax.
Magistrații români au considerat că pedeapsa de 4 ani de închisoare a fostei şefe a DIICOT a fost executată integral și, astfel, au dispus încetarea efectelor mandatului.
Potrivit Ministerului Justiției, „instanța italiană a recunoscut sentința pronunțată în România și a dispus executarea pedepsei în Italia, potrivit legislației italiene”.
În realitate, însă, Alina Bica nu a făcut nicio zi de închisoare, întrucât pedeapsa fost suspendată pentru clarificări juridice privind infracțiunea pentru care a fost condamnată, conform dreptului italian.
Deși instanțele din România se află în protest și judecă doar „cauzele urgente”, cazul Alinei Bica a fost tratat cu celeritate. Dosarul a fost înregistrat pe 30 septembrie, primul termen a avut loc pe 2 octombrie, iar decizia definitivă a fost pronunțată pe 3 octombrie.
Fosta șefă DIICOT a fost condamnată definitiv în 2019 la patru ani de închisoare pentru favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender.
Executarea pedepsei în Italia, cu suspendare. Decizia definitivă în cazul Alinei BicaHotărârea Curții de Apel București vine după o decizie recentă a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), care a stabilit că o autoritate judiciară dintr-un stat membru UE nu poate refuza predarea unei persoane în baza unui mandat european de arestare și să preia executarea pedepsei fără consimțământul statului emitent, scrie G4Media.
În cazul Alinei Bica, Italia nu a solicitat consimțământul României, însă a aplicat propriile reglementări pentru executarea pedepsei.
Cazul Alinei Bica și impactul deciziei CJUE asupra fugilor români condamnațiDecizia CJUE se va aplica în viitor pentru alți fugari români condamnați definitiv, care nu și-au executat încă pedepsele. Printre aceștia se numără persoane ca Dragoș Săvulescu, Daniel Dragomir sau Sorin Oprescu, care au beneficiat de executarea pedepselor în Italia sau Grecia, tot cu suspendare.
În cazul Alinei Bica, instanțele române au fost nevoite să țină cont de faptul că pedeapsa a fost considerată executată conform deciziei instanțelor italiene. Astfel, Curtea de Apel București a decis că nu mai este necesară predarea acesteia în România și a închis definitiv dosarul privind mandatul european.
Articolul Alina Bica, fosta șefă DIICOT, scapă definitiv de închisoare. Curtea de Apel București a retras mandatul european de executare a pedepsei şi mandatul european de arestare apare prima dată în Mediafax.
Premierul Ilie Bolojan a declarat la Prima TV că România va colabora cu Ucraina pentru producerea de drone militare, în contextul consolidării flancului estic al NATO şi al intensificării investiţiilor în apărare.
Şeful Guvernului a explicat că Ucraina are o experienţă semnificativă în utilizarea dronelor în război, iar această expertiză va fi valorificată prin parteneriate cu companii româneşti sau prin investiţii străine realizate în România.
„Una dintre opţiunile pe care le avem este să colaborăm cu companiile din Ucraina, astfel încât o parte din investiţiile finanţate prin programele Uniunii Europene să fie direcţionate către producţia de drone”, a spus Bolojan.
Premierul a subliniat că România urmăreşte să obţină nu doar echipamente militare necesare apărării, ci şi beneficii economice, precum transfer de tehnologie, locuri de muncă şi integrarea industriei autohtone în lanţurile valorice europene din domeniul apărării.
El a adăugat că dezvoltarea industriei de apărare este determinată de realităţile geopolitice din estul Europei şi de atacurile Rusiei asupra Ucrainei, care obligă statele europene să îşi întărească capacităţile militare.
Articolul Răspuns la amenințarea rusă. România și Ucraina unesc forțele pentru producția de drone apare prima dată în Mediafax.
Premierul Ilie Bolojan a afirmat, că o respectă pe preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, pe care o cunoaşte personal, şi că victoria acesteia este „o performanţă care merită respect”.
„Într-o situaţie foarte dificilă, faptul că şi-a recâştigat mandatul într-o competiţie nu foarte uşoară şi că a reuşit să păstreze direcţia pro-europeană, inclusiv prin majoritatea parlamentară dată de cetăţenii Moldovei, cred că sunt nişte performanţe importante”, a spus Bolojan.
Şeful Guvernului a adăugat că Republica Moldova are în faţă provocări majore, iar aderarea la Uniunea Europeană ar aduce „dezvoltare economică, o convergenţă mai bună şi o conectivitate mai puternică” între cele două maluri ale Prutului.
Bolojan a subliniat că un astfel de parcurs ar reprezenta „un câştig pentru comunitatea românească de pe ambele maluri ale Prutului”, consolidând atât relaţiile bilaterale, cât şi sprijinul pentru integrarea europeană a Moldovei.
Articolul Ilie Bolojan: Victoria Maiei Sandu în Republica Moldova este o performanţă ce merită respect apare prima dată în Mediafax.
Premierul Ilie Bolojan a comentat din nou scandalul legat de contractul de chirie al Exim Bank, evaluat la 180.000 de euro pe lună, spunând că astfel de practici sunt „impardonabile” şi stârnesc revoltă în rândul cetăţenilor.
„În situaţii în care statul închiriază unui privat, privatul înmulţeşte cu 5 sau cu 10 şi închiriază înapoi statului sub altă denumire. Acest tip de lucruri sunt impardonabile. Din păcate, se găsesc justificări prin anumite evaluări şi studii de piaţă care stabilesc niveluri de chirie nefireşti”, a afirmat Bolojan.
Premierul a subliniat că asemenea „anormalităţi” pun presiune pe bugetul public şi erodează încrederea oamenilor.
El a adăugat că responsabilitatea de a lămuri cazul aparţine instituţiilor de control, care nu se află în coordonarea Guvernului.
„Aştept să văd ca cei care trebuie să-şi facă datoria să vină cu o finalizare a anchetei”, a spus acesta.
Articolul Premierul Ilie Bolojan, despre cazul chiriei de 180.000 euro Exim Bank. „Aştept să văd ca cei care trebuie să-şi facă datoria să vină cu o finalizare a anchetei” apare prima dată în Mediafax.
Forțele ucrainene au anunțat pe 29 septembrie că o dronă FPV (first-person-view) a reușit să doboare un elicopter rusesc Mi-8 în regiunea Donețk, în apropiere de satul Kotliarivka.
Conform Kyiv Independent, operațiunea a fost realizată de piloții Brigăzii 59 a Forțelor de Sisteme Fără Pilot, care au precizat că lovitura a fost posibilă datorită coordonării dintre echipele de informații și cele operative.
On Monday, the 1st Unmanned Systems Battalion of the 59th Assault Brigade, under the Ukrainian Unmanned Systems Forces, successfully downed a Russian Mi-8 “Hip” Transport Helicopter using an FPV Attack Drone behind enemy lines in the Donetsk Oblast of Russian-occupied… pic.twitter.com/IG1QqrSOCt
— OSINTdefender (@sentdefender) October 1, 2025
Inițial, armata ucraineană raportase că a fost doborât un Mi-28N, însă ulterior, după verificări suplimentare, a corectat informația, confirmând că aparatul distrus era un Mi-8 de transport.
Kotliarivka se află în teritoriul ocupat de trupele ruse, în estul regiunii Donețk, la aproximativ 20 de kilometri de localitatea Mezhova, din regiunea Dnipropetrovsk.
„Oricine zboară aici să arunce o privire trebuie să fie pregătit. Pentru viitor, nu ne aduceți surprize din aer, pentru că vă va costa scump”, a transmis brigada într-un comunicat.
Mi-8 este un elicopter bimotor proiectat în Uniunea Sovietică în anii ’60, utilizat atât pentru transport și sprijin de luptă, cât și pentru misiuni umanitare.
Aparatul rămâne unul dintre cele mai răspândite și versatile elicoptere din lume.
Articolul O dronă ucraineană FPV doboară un elicopter rusesc Mi-8 în Donbas apare prima dată în Mediafax.
MAE informează cetățenii români care intenționează să călătorească în Bulgaria sau să tranziteze teritoriul acestui stat către Grecia sau Turcia că activitatea de transport cu feribotul este suspendată temporar la traversarea Dunării, pe la punctul de trecere Oryahovo-Bechet.
Activitatea de transport cu feribotul este suspendată temporar la traversarea Dunării, pe la punctul de trecere Oryahovo-Bechet, până la data de 5 octombrie 2025, ora 8.00.
În acest context, MAE recomandă utilizarea celorlalte puncte de trecere a frontierei deschise traficului internațional la frontiera româno-bulgară: Vidin-Calafat, Kardam-Negru Vodă, Durankulak-Vama Veche, Silistra-Ostrov Călărași, Dobromir-Krushari și Kainardzha-Lipnița, Nikopol-Turnu Măgurele (ferry), Svishtov-Zimnicea (ferry), Aydemir (Silistra)-Chiciu (Călărași) (ferry) și Ruse-Giurgiu.
Cetățenii români care tranzitează Podul Dunării la Ruse sunt avertizați asupra posibilității creșterii considerabile a timpului de așteptare, în contextul lucrărilor de reparație capitală a estacadei (pe partea bulgară) desfășurate de autoritățile bulgare.
Articolul MAE anunță că feribotul Oryahovo-Bechet este suspendat temporar. Alternative recomandate apare prima dată în Mediafax.
