Ilie Bolojan s-a adresat colegilor săi la începutul ședinței.
„Suntem într-o situație cum partidul nu a mai fost de mult și avem trei problematici. Avem anunțul de dumunică dimineață al președintelui României prin care Adrian Vestea este propus în calitate de premier în așa fel încât să formeze un Guvern. Acest anunț s-a făcut în condițiile în care domnul Vestea nici pe mine, nici pe domnul secretar general nu ne-a anunțat în prealabil. Din acest punct de vedere a fost cel puțin o atitudine necolegială. E vorba de o situație în care e pus partidul”, a spus Ilie Bolojan.
Ilie Bolojan despre intenția lui Nicușor DanConform stenogramelor, Bolojan le-a spus liberalilor că președintele Nicușor Dan încercă să refacă alianța ruptă prin dărâmarea Guvernului.
„Avem din declarațiile de până acum o propunere de a relua coaliția în care am funcționat până în urmă cu o luna de zile. O coaliție în care PNL a acționat în mod corect atât pentru România cât și față de partenerii de care eram în Coaliție. În tot acest timp am văzut o atitudine a PSD care a însemnat fugă de răspundere, a însemnat minciuni și care au culminat cu dărâmarea Guvernului în condițiile în care am luat măsuri pentru a diminua risipa”, a mai spus Ilie Bolojan.
Bolojan a cerut din nou votȘeful liberalilor a solicitat un nou vot pentru reconfirmarea deciziei prin care PNL nu mai face coaliție de guvernare cu PSD.
„Am dat până acum trei decizii în care am spus că nu vom mai întră într-o formă de Coaliție cu ei. Aceste decizii s-au luat și înainte de moțiune, dar și după. Dacă acceptăm orice fel de discuție legată de un Guvern condus de Adi Vestea înseamnă că trebuie să invalidăm deciziile anterioare. Înțelegem cu toții nevoia de a avea un Guvern care să gestioneze situația în care se găsește România, PNL a gestionat funcționarea țării chiar și în condiții de interimat. Încălcarea deciziilor principiale ne duce într-o zona de a repetă niște greșeli pe care le-am făcut în trecut”, a precizat Bolojan.
La vot 39 de liberali au aprobat pentru confirmarea deciziei de a nu face alianță cu PNL. 10 liberali au votat împotriva, iar cinci s-au abținut.
Pete Hegseth, secretarul american al Apărării, a respins duminică seara, într-un interviu pentru CBS, ideea potrivit căreia Statele Unite se confruntă cu o criză a stocurilor de muniție. Comentariul său vine în contradicție cu declarațiile făcute la începutul acestui an, potrivit cărora refacerea stocurilor ar putea dura „luni și ani”.
„Este o poveste fabricată pe care mass-media vrea să o răspândească, iar, în cele din urmă, stocurile noastre sunt excelente și devin din ce în ce mai solide”, a declarat Hegseth duminică seara în cadrul interviului pentru CBS.
„Producem mai mult ca niciodată”, a spus Hegseth. „Administrația Biden a acordat sute de miliarde Ucrainei, așa că președintele Trump a trebuit să refacă stocurile, și a făcut-o, iar noi am făcut-o, în timp real”, a completat acesta.
La câteva săptămâni după începerea armistițiului în războiul cu Iranul, Hegseth a depus mărturie în fața Comisiei pentru servicii armate a Senatului cu privire la cererea de buget de 1,5 trilioane de dolari a Pentagonului. În cadrul audierii de la sfârșitul lunii aprilie, Hegseth estimase că ar putea dura „luni și ani” pentru a reface stocurile.
Duminică, la CBS, el a revenit la aceste remarci. „Am speculat că unele tipuri de muniție necesită mai mult timp decât altele”, a explicat Hegseth.
De la începutul războiului SUA împotriva Iranului și până în prezent, Departamentul american al Apărării nu a dezvăluit câte muniții au fost utilizate în atacurile lansate.
Totuși, eșecul spectacolului cu drone, care a fost pus pe seama interferențelor radio, a evidențiat o provocare cu care se confruntă toate aeronavele autonome: ce se întâmplă când lucrurile merg prost?
Potrivit ScienceAlert, aceasta este o întrebare importantă, având în vedere că taxiurile aeriene autonome care transportă pasageri deasupra traficului și dronele autonome care livrează colete în orașe ar putea deveni o imagine obișnuită în următorul deceniu.
Aceste tehnologii vor suferi ocazional defecțiuni. Dar o aeronavă nu poate pur și simplu să tragă pe marginea drumului.
Așadar, siguranța depinde nu numai de prevenirea defecțiunilor, ci și de asigurarea faptului că aeronavele pot reacționa în siguranță atunci când acestea apar.
Proiectate să tolereze anumite defecțiuniAeronavele autonome moderne dispun de o serie de caracteristici menite să asigure că nicio defecțiune singulară nu duce la pierderea aeronavei. Însă chiar și tehnologiile extrem de fiabile și rezistente pot și vor suferi defecțiuni în moduri neașteptate.
O problemă minoră de software, un senzor defect sau o schimbare bruscă a condițiilor pot să nu fie grave în sine. Însă, împreună, ele pot crea provocări mai mari.
Orașele creează un risc suplimentar. Vânturile schimbătoare din jurul clădirilor, întreruperile semnalelor de navigație și numărul mare de aeronave care operează în aceeași zonă pot face mai dificilă gestionarea evenimentelor neașteptate.
Într-o aeronavă convențională, pilotul este responsabil de gestionarea situațiilor de urgență. În cazul aeronavelor autonome, această responsabilitate se mută de la pilot la aeronava însăși. Sistemele autonome trebuie să fie capabile să recunoască o problemă, să evalueze opțiunile disponibile și să decidă ce urmează să facă.
De exemplu, care este cel mai sigur loc de aterizare? Ar putea fi puse în pericol persoane, vehicule sau clădiri? Poate aeronava să ajungă în siguranță la locația aleasă?
Un sistem care trebuie să vadă, să decidă și să acționezePentru ca o aeronavă autonomă să răspundă în siguranță la o situație de urgență, aceasta trebuie să facă trei lucruri foarte repede.
În primul rând, trebuie să înțeleagă mediul înconjurător. Trebuie să identifice posibile locuri de aterizare, ținând cont de oameni, vehicule, clădiri și alte pericole. Aceste informații pot fi incomplete sau în continuă schimbare.
Apoi, trebuie să decidă care opțiune prezintă cel mai mic risc. Cel mai sigur loc de aterizare nu este întotdeauna cel mai apropiat și s-ar putea să nu existe o soluție perfectă. În schimb, sistemul trebuie să aleagă opțiunea care are cele mai mari șanse de a minimiza daunele.
În cele din urmă, trebuie să ghideze aeronava în siguranță către acea locație. Acest lucru poate fi deosebit de dificil dacă aeronava se confruntă deja cu o defecțiune sau operează în condiții meteorologice dificile.
Aceste sarcini nu pot fi tratate separat. Ele trebuie să funcționeze împreună ca un singur sistem de siguranță, luând decizii și reacționând în timp real pe măsură ce evenimentele se desfășoară.
Planificarea pentru situațiile în care lucrurile merg prostÎn prezent, industria și reglementările se concentrează în mare parte pe prevenirea defecțiunilor prin teste riguroase, certificare și sisteme de rezervă.
Se discută mult mai puțin despre ce se întâmplă după ce apare o defecțiune. Cât de repede poate o aeronavă să identifice un loc sigur pentru aterizare? Poate continua să funcționeze în siguranță dacă unele dintre sistemele sale nu mai funcționează așa cum ar trebui?
Cele mai rezistente sisteme nu sunt neapărat cele care nu întâmpină niciodată probleme. Sunt cele care pot recunoaște problemele emergente, se pot adapta la circumstanțele în schimbare și pot reduce riscul înainte ca o situație să devină critică.
O dronă de luptă cu explozibili a fost descoperită pe coasta Mării Negre, anunță Live Ukraine care citează publicația Yeni Şafak.
Aceasta a fost descoperită pe plaja Kapısuyu din provincia Bartın, scrie Yeni Şafak. După ce au fost alertate, autoritățile au evacuat plaja și au blocat accesul în zonă.
Conform forțelor de securitate, drona transporta muniție. Mai mulți geniști și militari au fost trimiși la fața locului. Ei au examinat dispozitivul și pregătesc o distrugere controlată.
Originea dronei nu a fost încă dezvăluită.
Daniil Mukhametov, în vârstă de 22 de ani, a ajuns în atenția presei internaționale după o evadare spectaculoasă dintr-un tren care traversa Lithuania. Acum, el se teme că ar putea fi trimis înapoi în această țară și, ulterior, în Rusia, potrivit Le Monde.
A fugit pentru a evita mobilizareaPotrivit relatărilor din presa franceză, tânărul a decis să părăsească ilegal Rusia în iunie 2025.
Numele său figura deja pe lista persoanelor cărora li se interzisese ieșirea din țară, după ce nu s-a prezentat la o convocare pentru serviciul militar.
Mukhametov susține că nu a dorit să fie implicat în războiul declanșat de Rusia în Ucraina și că a căutat o modalitate de a ajunge într-un stat al Uniunii Europene.
Absolvent al unei specializări tehnice în domeniul electromecanic, el lucrase anterior în sectorul feroviar, inclusiv pe ruta dintre Adler și Kaliningrad.
Evadare dintr-un tren care traversa LituaniaTânărul a identificat o oportunitate de a părăsi Rusia folosind trenul care leagă regiunea Kaliningrad de restul teritoriului rus.
O parte a traseului trece prin Lituania, pe o distanță de aproximativ 230 de kilometri.
Potrivit propriilor declarații, acesta a urcat în tren având asupra sa câteva sute de euro și o cheie specială care permite deschiderea ușilor vagoanelor.
În timpul călătoriei, el a reușit să coboare din tren pe teritoriul lituanian și să ajungă în Uniunea Europeană.
Blocat în FranțaDupă fuga din Rusia, Mukhametov a ajuns în Franța, unde a solicitat protecție internațională.
În prezent, el locuiește într-un centru destinat migranților din Strasbourg.
Problema sa este legată de regulile europene privind azilul. Autoritățile franceze analizează posibilitatea transferării dosarului către Lituania, statul prin care a intrat inițial pe teritoriul Uniunii Europene.
O astfel de decizie ar putea complica semnificativ situația tânărului.
Temeri privind o eventuală întoarcere în RusiaMukhametov se teme că o eventuală returnare în Lituania ar putea deschide calea unei expulzări ulterioare către Rusia.
Pentru dezertorii și persoanele care refuză recrutarea militară, întoarcerea în Rusia poate avea consecințe juridice severe.
Cazul său evidențiază dificultățile cu care se confruntă unii cetățeni ruși care încearcă să evite mobilizarea și caută refugiu în statele europene.
În timp ce povestea evadării sale a atras atenția publicului, viitorul său depinde acum de deciziile autorităților franceze și de procedurile europene privind acordarea azilului.
Premierul desemnat, Adrian Veștea, se va întâlni mâine/ marți, cu liderii PSD, pentru a-i convinge să-i acorde votul de învestitură al Parlamentului pentru a deveni șef al Executivului. Concluzia vine după ședința PSD de astăzi, în care Sorin Grindeanu, șeful PSD, s-a consultat cu liderii partidului în ceea ce privește susținerea sau nu a lui Adrian Veștea, desemnat duminică de Nicușor Dan, pentru poziția de premier al României.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a cerut de la partidul său, în ședința Consiliului Politic Național, un „mandat larg de negociere” în ceea ce-l privește pe Adrian Veștea. Liderii PSD i-au dat lui Grindeanu acest mandat în unanimitate.
Pentru învestirea lui Adrian Veștea ca premier, alături de un nou cabinet, este nevoie de votul favorabil al majorității absolute a deputaților și senatorilor, ceea ce înseamnă minimum 233 de voturi pentru.
Parlamentul European își deschide luni sesiunea plenară de la Strasbourg cu o dezbatere dedicată independenței economice a Uniunii Europene, într-un context în care instituțiile europene încearcă să reducă dependențele externe și să consolideze competitivitatea industriei europene.
Tema vine pe fondul tensiunilor comerciale internaționale, al competiției tehnologice globale și al presiunilor asupra economiei europene. Pentru eurodeputați, întrebarea centrală va fi cum poate UE să își apere interesele economice fără să se izoleze de partenerii comerciali majori.
Acordul UE-SUA, primul mare dosar al săptămâniiUnul dintre cele mai importante puncte de pe agenda primei zile este dezbaterea privind acordul comercial UE-SUA. Eurodeputații vor discuta două texte legislative care transpun angajamentele asumate de Uniune în cadrul declarației comune cu Statele Unite.
Dosarul este raportat de Bernd Lange, președintele Comisiei pentru comerț internațional, și vizează ajustarea taxelor vamale, deschiderea unor contingente tarifare pentru importuri provenite din SUA și neaplicarea unor taxe vamale pentru anumite bunuri.
Acordul este prezentat de instituțiile europene ca un pas spre stabilizarea relației comerciale transatlantice. În același timp, textul include clauze de protecție cerute de Parlament, inclusiv mecanisme de suspendare a preferințelor tarifare dacă SUA nu respectă anumite angajamente, precum și o clauză de expirare la finalul anului 2029.
Industria și agricultura europeană, în centrul preocupărilorMiza politică a acordului UE-SUA este legată de capacitatea Uniunii de a păstra o relație comercială predictibilă cu Washingtonul, fără a vulnerabiliza producătorii europeni.
Parlamentul a insistat asupra unor garanții pentru industrie, agricultură și IMM-uri, în special în cazul în care importurile americane ar crește semnificativ sau ar provoca prejudicii producătorilor europeni. Comisia Europeană ar urma să monitorizeze impactul economic al măsurilor și să informeze periodic Parlamentul și Consiliul.
Inteligența artificială revine în plenPrima zi a plenarei se va încheia cu dezbaterea privind Digital Omnibus on AI, pachetul de simplificare a aplicării legislației europene privind inteligența artificială.
Dosarul, raportat de Arba Kokalari și Michael McNamara, modifică unele termene și obligații din AI Act. Printre cele mai importante schimbări se numără amânarea aplicării regulilor pentru sistemele de inteligență artificială cu risc ridicat, dar și introducerea unor interdicții privind folosirea AI pentru generarea de conținut sexual neconsensual sau de materiale de abuz sexual asupra copiilor.
Simplificare sau relaxare a regulilor?Pentru susținătorii pachetului, AI Omnibus oferă companiilor mai multă claritate și timp pentru conformare, fără să schimbe arhitectura de bază a AI Act. Pentru criticii dosarului, amânarea unor obligații ridică semne de întrebare privind nivelul de protecție oferit cetățenilor în fața sistemelor de inteligență artificială cu risc ridicat.
Dezbaterea de luni va arăta cât de larg este sprijinul politic pentru această ajustare a legislației și dacă Parlamentul va reuși să prezinte pachetul drept o simplificare tehnică, nu o slăbire a regulilor europene.
O săptămână cu voturi importanteDeși prima zi este consacrată în principal dezbaterilor, voturile decisive sunt programate în zilele următoare. Eurodeputații urmează să se pronunțe asupra acordului UE-SUA, asupra AI Omnibus, asupra noilor reguli privind poziția fermierilor în lanțul alimentar, asupra plantelor obținute prin noi tehnici genomice și asupra normelor de circularitate pentru sectorul auto.
Pe agenda plenarei se mai află reforma politicii de returnare a migranților fără drept de ședere, situația din Orientul Mijlociu, relațiile UE-China, protecția copiilor față de riscurile social media și rapoartele privind extinderea Uniunii Europene.
Prima zi, un test pentru mesajul politic al UEDeschiderea plenarei de la Strasbourg va funcționa astfel ca un test al mesajului politic pe care Parlamentul European vrea să îl transmită: o Uniune care încearcă să devină mai autonomă economic, mai competitivă tehnologic și mai capabilă să își apere interesele comerciale într-un climat internațional tot mai instabil.
Premierul Spaniei, Pedro Sánchez, a salutat luni anunțul privind semnarea unui memorandum de înțelegere între Statele Unite și Iran, dar a declarat că efectele conflictului nu trebuie să fie ignorate de oameni, scrie Ukrinform.
Într-un mesaj publicat pe rețeaua de socializare X, acesta a făcut referire la costurile umane și economice ale războiului, spunând că mii de oameni și-au pierdut viața și că infrastructura civilă a fost grav afectată.
„Peste 7.400 de morți, majoritatea civili. Sute de case, școli și spitale au fost distruse. Creșteri generale ale prețurilor și pierderi de miliarde de euro, în special în Europa. Acestea sunt consecințele conflictului din Iran”, a scris Sánchez.
Premierul spaniol a mai susținut că dialogul și diplomația rămân singurele căi pentru rezolvarea conflictelor internaționale și implicit, a acestui război care durează de atâta timp.
Potrivit acestuia, experiența ultimelor luni arată cât de mari pot fi costurile unui conflict militar.
„Sperăm că acordul de pace anunțat astăzi va ajuta la pune capăt acestei absurdități, că toate părțile îl vor respecta [acordul] și că va marca începutul unei noi etape în Orientul Mijlociu”, a adăugat Sanchez.
Statele Unite și Iranul au convenit duminică acordul-cadru menit să pună capăt conflictului care a destabilizat Orientul Mijlociu și a perturbat piețele energetice mondiale mondiale.
Operațiunea Epic Fury, lansată de SUA și Israel împotriva Iranului, a început pe 28 februarie.
Oficialul, care a solicitat anonimatul, a precizat că Hezbollah respinge ceea ce a descris drept „libertatea de mișcare” a Israelului pe teritoriul libanez.
Acesta a susținut, de asemenea, că Iranul a amânat semnarea acordului cu Statele Unite pentru a monitoriza respectarea de către Israel a prevederilor armistițiului încheiat în Liban.
Hezbollah nu a comentat oficial până în prezent acordul dintre Washington și Teheran.
Declarațiile vin în contextul în care evoluțiile diplomatice dintre Iran și Statele Unite sunt urmărite îndeaproape în regiune, pe fondul tensiunilor persistente dintre Israel și grupările susținute de Teheran.
O pisică s-a speriat atât de tare de o vizită la medic încât a distrus clinica veterinară, potrivit Nexta.
După ce a fost scoasă din cușca în care a fost transportată, pisica s-a smuls din brațele stăpânilor și a fugit în clinică. Scenele au fost înregistrate de camerele video ale clădirii.
Pisica fuge pe rafturi și dărâmă cutiile cu medicamente. Apoi, urcă pe mobilier și reușește să dărâme o placă din tavanul fals.
Ulterior, a cutreierat clinica și a rănit mai mulți oamenii, inclusiv stăpânii, care au încercat să o prindă. În cele din urmă, pisica a căzut din tavanul fals și a fost capturată.
Nu se știe cine va acoperi pagubele provocate de pisica speriată.
