Guvernul a anunţat că românii care doresc să omagieze memoria fostului preşedinte al României, Ion Iliescu, vor avea acces miercuri, în intervalul orar 13.00 -18.00, în Sala Unirii din Palatul Cotroceni, unde va fi depus sicriul cu trupul neînsufleţit al fostului şef al statului român.
Accesul publicului se va face pe la Intrarea Registratură a Palatului Cotroceni, din Bd. Geniului (Zona Statuii Leu), iar ieşirea, pe la Poarta Muzeu din Şoseaua Cotroceni. Nu vor avea acces copiii cu vârsta mai mică de 14 ani.
Florile şi lumânările pot fi depuse doar în spaţiul special amenajat din faţa Palatului Cotroceni, pe trotuarul din Bd. Geniului, şi nu în interiorul clădirii Palatului Cotroceni.
Guvernul anunţă reguli de acces pentru prezentarea condoleanţelor la Palatul Cotroceni:Guvernul a anunţat că în zilele de 6 şi 7 august vor fi organizate funeralii de stat în onoarea fostului preşedinte al României, Ion Iliescu.
Articolul Reguli stricte la Palatul Cotroceni pentru omagierea lui Ion Iliescu: acces limitat, ținută sobră și fără telefoane apare prima dată în Mediafax.
Protestul este organizat joi, la ora 19:00, la Cercul Militar Naţional din Bucureşti.
„În nicio ţară de pe planetă un inculpat pentru crime împotriva umanităţii nu poate să aibă parte de funeralii naţionale!”, spun cei de la „Corupţia Ucide”.
„Ion Iliescu, istoria nu te va uita, dar nici nu te va ierta. Rănile lăsate după 1989 sângerează încă în sufletul acestui popor. Nu moartea e judecata supremă, ci conştiinţa unei vieţi trăite pe spatele suferinţei altora”, mai spun cei de la „Corupţia Ucide”.
Ziua de joi, 7 august, este declarată zi de doliu naţional după decesul fostului preşedinte al României, Ion Iliescu, şi se vor respecta prevederile legale privind zilele de doliu naţional pe teritoriul naţional si la misiunile diplomatice ale României.
În conformitate cu prevederile legale în vigoare, în ziua de doliu naţional, toate instituţiile şi autorităţile publice centrale şi locale vor arbora drapelul României în bernă.De asemenea, drapelul naţional în bernă se va arbora la sediile partidelor politice, organizaţiilor sindicale şi patronale, instituţiilor de învăţământ de orice grad, instituţiilor de cultură şi misiunilor diplomatice ale României, la punctele pentru trecerea frontierei, în aeroporturi, porturi, gări şi autogări, precum şi ca pavilion pe navele de orice fel şi pe ambarcaţiuni ce navighează sub pavilion românesc. Aceeaşi obligaţie revine şi persoanelor fizice, dacă arborează drapelul României la domiciliu sau la reşedinţă.
Totodată, posturile de radio şi televiziune, precum şi instituţiile de cultură îşi vor adapta programul difuzat şi activităţile organizate în mod corespunzător acestei zile.
Articolul Joi se va organiza un protest faţă de doliul naţional declarat în memoria lui Ion Iliescu, în Bucureşti apare prima dată în Mediafax.
Fostul președinte al României Emil Constantinescu a transmis marți seara condoleanțe familiei și apropiaților lui Ion Iliescu.
„La plecarea din această lume, fostul președinte al României, Ion Iliescu, a trecut dincolo de hotarul judecății contemporanilor săi la judecata Istoriei”, a scris el pe pagina de Facebook a Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului.
În alegerile prezidențiale din 1996, Emil Constantinescu l-a învins pe Ion Iliescu. Susținut de Convenția Democratică din România, Constantinescu a promis reforme și orientare pro-occidentală, reușind să întrerupă dominația lui Iliescu asupra scenei politice.
După un mandat dificil, marcat de crize economice și instabilitate, Emil Constantinescu a decis să nu mai candideze în 2000. Această retragere i-a permis lui Ion Iliescu să se întoarcă la Cotroceni.
Ion Iliescu a murit marți la vârsta de 95 de ani. El suferea de cancer pulmonar și era internat de aproape două luni la Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” din Capitală.
Articolul Emil Constantinescu: Ion Iliescu a trecut dincolo de hotarul judecății contemporanilor apare prima dată în Mediafax.
Marte în Balanță îți oferă șansa unei zile echilibrate: evită impulsivitatea și adoptă diplomația în interacțiuni. Rezultate importante apar prin calm și răbdare.
Horoscop TaurVenus în Rac deschide dialogul afectiv și familial. E momentul să reevaluezi ce mai funcționează în viața ta emoțională — claritatea aduce confort și stabilitate interioară.
Horoscop GemeniMercur retrograd aduce obstacole în comunicare: fii atent la e‑mailuri, întâlniri și contracte. Amână deciziile majore și reia proiectele neterminate din perspectiva detaliilor.
Horoscop RacVenus în semnul tău cultivă profunzimi emoționale. Este o zi bună pentru sinceritate și pentru a lăsa în urmă vechile resentimente, alegând autenticitatea.
Horoscop LeuMarte retrograd te provoacă să revezi identitatea personală fără validare externă. Evită inițiativele de auto-promovare până pe 11 august și concentrează-te pe autenticitate.
Horoscop FecioarăMercur retrograd perturbă rutina mentală. Găsește momentul pentru reorganizare: prioritizează revizuirea rezultatelor și experimentează flexibilitatea calmă.
Horoscop BalanțăCu Marte în semnul tău, relațiile și colaborările capătă o importanță majoră. Aspectele cu Saturn pot aduce tensiuni — acționează cu integritate și răbdare.
Horoscop ScorpionConflictele profesionale pot deveni intense, dar reziliența este soluția. Evită deciziile pripite și concentrează-te pe o strategie clară și consistentă.
Horoscop SăgetătorMercur retrograd pune sub semnul întrebării planurile de călătorie sau învățare. Reevaluează și planifică cu răbdare — detaliile se vor limpezi cu timpul.
Horoscop CapricornAspect lunar tensionat în zona emoțională poate crea diferențe în cercul de familie sau viață intimă. Practică claritatea și serenitatea în comunicare.
Horoscop VărsătorConștiința socială și libertatea de gândire primesc un impuls. Redefinește-ți rolul civic și caută conexiuni reale — conflictul poate fi șansa unei redesenări colective.
Horoscop PeștiNeptun retrograd amplifică sensibilitatea și nevoia de reflecție. Ascultă-ți intuiția și dă timp viselor — adevărul interior se conturează în liniște.
Articolul Horoscop 6 august 2025. Mercur retrograd în Leu aduce întârzieri în comunicare și în tranzacții apare prima dată în Mediafax.
Voiculeţ a sosit în jurul orei 22.00 la locuinţa fostului preşedinte al României, Ion Iliescu, unde a adus o coroană de flori.
De asemenea, el a intonat imnul naţional, „Deşteaptă-te, române”, la nai, în faţa casei fostului preşedinte.
Fostul preşedinte Ion Iliescu a murit marţi la vârsta de 95 de ani. Fostul preşedinte al României s-a stins din viaţă după ce organele i-au cedat. Iliescu suferea de cancer pulmonar şi era internat de aproape două luni la Spitalul Clinic de Urgenţă „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” din Capitală.
Articolul Nicolae Voiculeţ a cântat la nai „Deşteaptă-te, române” în faţa casei lui Ion Iliescu apare prima dată în Mediafax.
Magistratul Cătălin Ranco Pițu a fost șeful Secției Parchetelor Militare și a plecat la pensie după finalizarea celebrului dosar al Revoluției. Prin prisma anchetatorului care s-a străduit să afle care este adevărul judiciar ascuns în tenebrele istoriei postdecembriste, l-a audiat și pe fostul președinte al României, Ion Iliescu, acesta din urmă fiind cap de listă, ca inculpat, în rechizitoriul trimis instanței. Dosarul are 3000 de volume. Actul de sesizare a instanței prezintă modul în care a acționat grupul condus de Ion Iliescu în Decembrie 1989 pentru a prelua definitiv puterea printr-o lovitură de stat, mascată printr-o așa-zisă revoluție.
Contactat, fostul magistrat militar Cătălin Pițu a făcut, în exclusivitate pentru Gândul, o scurtă caracterizare a celui pe care l-a cunoscut îndeaproape la interogatoriile din perioada în care a realizat ancheta în dosarul Revoluției.
„În momentul în care venea vorba despre cei 850 de morți surveniți după data de 22 decembrie 1989, se transforma într-un fel de fiară”
„Ion Iliescu a murit. L-am întîlnit de mai multe ori. Mi-a făcut impresia unui om elegant (inclusiv din punct de vedere al comportamentului), un om cu care a, discutat la nivel elevat multe probleme, dar un om care în momentul în care venea vorba despre cei 850 de morți surveniți după data de 22 decembrie 1989 se transforma într-un fel de fiară. Privirea îi devenea extrem de tăioasă, tenul i se întuneca vizibil și emana energie negativ-agresivă. Apoi, avea puterea să-și revină destul de repede la o stare de calm. Despre dosarele Revoluției și Mineriadei, apreciez că ele își vor continua drumul judiciar, chiar și fără Ion Iliescu. Intuiția îmi spune că de acum înainte aceste dosare nu vor mai avea opoziție din partea instanțelor, mai ales din partea ICCJ. Trebuie subliniat că de acum înainte despre Ion Iliescu se va discuta din perspectivă istorica, jsutiția oamenilor nu-l va mai atinge. Însă este important ca măcar din perspectivă istorică despre Ion Iliescu să se discute în lumina adevărului. Iar istoria, sunt convins, îl va plasa pe fostul președinte al României exact acolo unde îi este locul”, a declarat, pentru Gândul, gen. magistrat Cătălin Pițu.
Fostul președinte Ion Iliescu a murit marți, la vârsta de 95 de ani, la Spitalul SRI „Agrippa Ionescu” unde era internat de două luni după ce a fost diagnosticat cu cancer pulmonar.
Ion Iliescu s-a născut pe 3 martie 1930, în Oltenița, județul Călărași, și a condus statul român în trei rânduri: ca președinte al Consiliului Frontului Salvării Naționale (CFSN), între 22 decembrie 1989–1992, apoi ca președinte ales al României între anii 1992–1996 și 2000–2004.
Articolul Ion Iliescu, între eleganță și umbra celor 850 de morți: mărturia cutremurătoare a magistratului care l-a anchetat apare prima dată în Mediafax.
Adrian Sârbu, fondatorul Pro TV și fost consilier al premierului Petre Roman în anii ‘90, a transmis un mesaj succint după moartea fostului președinte Ion Iliescu, decedat la vârsta de 95 de ani. Acesta a reflectat asupra moștenirii Revoluției din 1989 și a rolului jucat de Iliescu în istoria recentă a României.
„Dacă nu ți-am spus-o, ți-o repet: s-a dus și nea Nelu… Și odată cu el toată Revoluția noastră sublimă, pe care ne-am dorit-o altfel. Și de care, astăzi, ne este silă și rușine. Pentru că am ratat. Și, ca orice ratangiu, noi, poporul român, căutăm un vinovat. Care nu ești TU sau EU. Este Ion Iliescu”, a declarat Adrian Sârbu.
Mesajul său vine într-un moment în care societatea românească rediscută intens moștenirea lăsată de primul președinte al României democratice.
În altă ordine de Idei, trebuie remarcat faptul că Adrian Sârbu este cel care a fost desemnat de Silviu Brucan să filmeze, pe 22 decembrie 1989, prima întâlnire a Consiliului Frontului Salvării Naționale (CFSN), ce avea să constituie nucleul guvernării provizorii după fuga lui Ceaușescu.
Ion Iliescu, a murit marți la vârsta de 95 de ani, lăsând în urmă un patrimoniu politic controversat, care continuă să divizeze societatea românească și să genereze dezbateri aprinse.
Iliescu a fost acuzat de crime împotriva umanității pentru rolul său în reprimarea protestelor izbucnite în iunie 1990, după căderea regimului comunist din țară.
Articolul Adrian Sârbu, despre moartea lui Ion Iliescu: „Odată cu el s-a dus toată Revoluția noastră, de care ne este silă și rușine” apare prima dată în Mediafax.
Dominic Fritz a anunțat că, „din respect pentru victimele Revoluției și ale mineriadelor, USR a propus în ședința de guvern să nu fie doliu național”, adăugând că „reprezentanții USR nu vor participa la funeralii”.
La scurt timp, Sorin Grindeanu a reacționat printr-un mesaj care, fără a-l menționa direct pe Fritz sau USR, critică atitudinile pe care le consideră lipsite de respect.
„Respect față de cea mai importantă funcție în stat și față de omul care a condus România pe drumul democrației! Decență față de tot ce a reprezentat și a lăsat ca moștenire politică! Umanitate față de familia și apropiații pe care i-a lăsat în urmă! Atât și nimic mai mult! Fără scandal, fără micimi sufletești și propagandă sterilă! Nu puteți reduce un lider, o epocă și un destin! Oricât v-ați chinui! Odihnește-te în pace, domnule Președinte!”, a scris liderul PSD.
Mesajul lui Grindeanu evidențiază o abordare profund diferită față de cea a USR și marchează o nouă escaladare a tensiunilor politice dintre cele două partide aflate la guvernare.
Ziua de 7 august 2025 a fost declarată zi de doliu național pe teritoriul României, în memoria fostului președinte Ion Iliescu, a anunțat Executivul, care s-a întrunit marți în ședință extraordinară.
Articolul Scandal în coaliție după moartea lui Ion Iliescu. Grindeanu, după anunțul lui Fritz: „Nu puteți reduce un lider, o epocă și un destin! Oricât v-ați chinui” apare prima dată în Mediafax.
Eu cred că, și am spus acest lucru atât la Cristoiu TV și într-o intervenție anterioară la Marius Tucă Show, că mai e timp ca familia, prietenii, să renunțe, să ceară ca Ion Iliescu să nu beneficieze de aceste manifestări oficiale care s-au transformat sau riscă să se transforme într-o bălăcăreală națională, într-o aruncare cu rahat peste mormântul unui om, într-o afirmare a lătrăilor din politică și din presă, a lingăilor, a oportuniștilor care folosesc moartea unui om pentru a-l înjura. Și asta o spun eu care, așa cum am arătat, m-am despărțit de Ion Iliescu certați.
Articolul Ion Cristoiu: Având în vedere că înmormântarea lui Ion Iliescu e pe cale să se transforme într-o aruncare cu rahat peste sicriul celui dispărut, familia ar trebui să refuze funeraliile naționale contestate deja de aripa PNL- USR a Puterii apare prima dată în Mediafax.
Potrivit informațiilor publicate în presă pe baza declarațiilor sale de avere, Ion Iliescu nu a fost niciodată asociat cu un stil de viață extravagant și nici cu acumularea unor averi impresionante. În ultimii ani, veniturile sale au provenit din trei surse principale, totalizând aproximativ 1,45 milioane de lei, adică în jur de 325.000 de euro, conform datelor citate de actualitate.net:
În privința proprietăților imobiliare, fostul șef al statului figura în acte cu o vilă de aproximativ 170 mp situată în cartierul Primăverii și un apartament de 156 mp cumpărat în 1996. În declarațiile sale de avere apăreau, de asemenea, 16 tablouri semnate de artiști români contemporani, bijuterii și un autoturism Volkswagen fabricat în 2004, scrie Gândul.
Pensia sa specială de fost președinte depășea, în 2023, suma de 20.000 de lei pe lună – echivalentul a peste 4.000 de euro – conform legislației care îi asigura acest drept în baza funcțiilor de stat ocupate.
Cine va moșteni averea lui Ion IliescuIon Iliescu și soția sa, Nina, care este născută în același an și în aceeași lună cu fostul președinte, martie 1930, la doar o zi distanță, nu au avut copii. Averea i-ar reveni, de drept, în totalitate soției fostului președinte.
Mihai Bujor Sion, considerat „fiul de suflet” al soților Iliescu, cu care ar fi avut o relație apropiată, a fost menționat în mai multe interviuri și articole de presă.
Potrivit actualitate.net, Sion a avut o carieră în diplomație, ocupând funcții în cadrul Ministerului Afacerilor Externe. A fost căsătorit cu actrița Ioana Pavelescu, mama creatoarei de modă Maria Marinescu, însă cei doi au divorțat în urmă cu aproape un deceniu. Ulterior, el a avut o relație cu Laura Iordache, un fost model, mai tânără cu 30 de ani.
Astăzi, Mihai Bujor Sion trăiește în afara țării și a evitat expunerea publică în ultimii ani. Cu toate acestea, surse apropiate familiei susțin că el figurează în testamentul lui Ion Iliescu și va intra în posesia bunurilor lăsate de fostul președinte.
Articolul Ce avere avea Ion Iliescu și cine va moșteni avuția fostului președinte apare prima dată în Mediafax.
Fostul președinte a mărturisit că, până la începutul anilor ’70, Ceaușescu l-a sprijinit și chiar „l-a cultivat”, promovându-l în funcții importante, inclusiv în fruntea organizațiilor de tineret și ca ministru.
„Momentul crucial în viața mea a fost 1971. Până atunci am tot fost promovat, inclusiv Ceaușescu m-a cultivat. (…) În ’71 el chiar a vrut să mă promoveze pe linie de partid, dar am avut un prim contact, o ciocnire, și l-a deranjat maniera mea de a discuta cu el”, a povestit Iliescu.
După acel conflict, Nicolae Ceaușescu l-a îndepărtat din conducerea partidului, decizie pe care a anunțat-o public. Ion Iliescu a fost transferat la Editura Tehnică, unde a rămas până la izbucnirea Revoluției din 1989.
În interviu, Iliescu a rememorat și momentul în care a aflat despre reprimarea de la Timișoara, pe 17 decembrie 1989, printr-un telefon venit de la un director de editură local, care i-a spus: „Domnule, aici e prăpăd, se trage în oameni!”.
Interviul integral poate fi urmărit în materialul video atașat.
Ion Iliescu a încetat din viață pe 5 august 2025.
Articolul ULTIMUL INTERVIU oferit de Ion Iliescu pentru Mediafax. Despre relația cu Nicolae Ceaușescu: „Până în 1971 m-a promovat, apoi a urmat ruptura” apare prima dată în Mediafax.
„Doresc să transmit sincere condoleanţe la trecerea în eternitate a fostului Preşedinte al României, Ion Iliescu. Acesta a marcat în mod incontestabil istoria post-decembristă, având un rol esenţial în găsirea consensului politic necesar pentru atingerea unor obiective fundamentale ale României, precum aderarea la NATO şi Uniunea Europeană”, scrie Tăriceanu, pe Facebook.
Acesta adaugă că gândurile sale se îndreaptă către soţia sa, Nina Iliescu, precum şi către cei apropiaţi şi către toţi cei care l-au respectat pe fostul preşedinte.
Ion Iliescu a murit marţi, 5 august, la vârsta de 95 de ani, la Spitalul Clinic de Urgenţă „Agrippa Ionescu”, unde era internat din 9 iunie. Fostul preşedinte avea o formă de cancer pulmonar şi a fost supus de două ori unor intervenţii chirurgicale după internarea sa la Spitalul SRI.
Născut la 3 martie 1930, fostul şef al statului, a avut ieşiri publice foarte rare în ultimii ani, el rezumându-se la mesaje publicate pe blogul său, comemorative sau de felicitare a unor personalităţi sau instituţii.
Articolul Călin Popescu Tăriceanu, despre Iliescu: A marcat în mod incontestabil istoria post-decembristă apare prima dată în Mediafax.
„Având în vedere decizia Guvernului României de a declara ziua de 7 august 2025 zi de doliu național, în memoria fostului președinte al României, Ion Iliescu, Federația Română de Fotbal anunță un moment de reculegere la partidele din această etapă a Cupei României”, se arată în comunicatul emis de FRF.
Astfel, înaintea meciurilor programate în turul al doilea al Cupei României, ce vor avea loc în zilele de 6 și 7 august, se va ține un moment de reculegere în memoria fostului șef al statului.
Ion Iliescu a fost primul președinte al României ales democratic după Revoluția din 1989. A condus țara în trei mandate: 1990–1992, 1992–1996 și 2000–2004.
.Ion Iliescu a murit marți, 5 august, la vârsta de 95 de ani, la Spitalul Clinic de Urgență „Agrippa Ionescu”, unde era internat din 9 iunie. Fostul președinte avea o formă de cancer pulmonar și a fost supus de două ori unor intervenții chirurgicale după internarea sa la Spitalul SRI.
Născut la 3 martie 1930, fostul șef al statului, a avut ieșiri publice foarte rare în ultimii ani, el rezumându-se la mesaje publicate pe blogul său, comemorative sau de felicitare a unor personalități sau instituții.
Articolul Moment de reculegere în memoria lui Ion Iliescu, înaintea meciurilor din Cupa României apare prima dată în Mediafax.
„Din respect pentru victimele Revoluției și ale mineriadelor, USR a propus în ședința de guvern să nu fie doliu național. Luăm act de decizia Guvernului. Reprezentanții USR nu vor participa la funeralii”, anunță Dominic Fritz.
Ziua de 7 august 2025 a fost declarată zi de doliu național pe teritoriul României, în memoria fostului președinte Ion Iliescu, anunță Executivul, care s-a întrunit marți în ședință extraordinară.
În conformitate cu prevederile legale în vigoare, în ziua de doliu național, toate instituțiile și autoritățile publice centrale și locale vor arbora drapelul României în bernă.
De asemenea, drapelul național în bernă se va arbora la sediile partidelor politice, organizațiilor sindicale și patronale, instituțiilor de învățământ de orice grad, instituțiilor de cultură și misiunilor diplomatice ale României, la punctele pentru trecerea frontierei, în aeroporturi, porturi, gări și autogări, precum și ca pavilion pe navele de orice fel și pe ambarcațiuni ce navighează sub pavilion românesc. Aceeași obligație revine și persoanelor fizice, dacă arborează drapelul României la domiciliu sau la reședință.
Totodată, posturile de radio și televiziune, precum și instituțiile de cultură își vor adapta programul difuzat și activitățile organizate în mod corespunzător acestei zile.
Articolul Dominic Fritz: USR a propus în Guvern să nu fie doliu național. Nu participăm la funeralii apare prima dată în Mediafax.
Ion Iliescu a murit la vârsta de 95 de ani. Fostul președinte era internat de aproape două luni la Spitalul „Agrippa Ionescu” din Capitală. Despre cum a ajuns Ion Iliescu președintele României, în urma mai multor lupte cu Ion Rațiu, Corneliu Coposu și Vadim tudor, în articolul de mai jos.
După căderea regimului CeaușescuDupă căderea regimului Ceaușescu în 1989, România a organizat primele alegeri prezidențiale post-comuniste pe 20 mai 1990, un moment crucial în tranziția către democrație.
În cadrul acestor alegeri, au concurat Ion Iliescu (FSN), Radu Câmpeanu (PNL) și Ion Rațiu (PNȚCD). Prezența la vot a fost de 86,19%, iar numărul total al celor care s-au prezentat la urne a fost de 14.826.616, subliniind importanța acestora pentru viitorul țării.
Ion Iliescu și Radu Câmpeanu/MediafaxFoto
Ion Iliescu, liderul Frontului Salvării Naționale, a obținut o victorie zdrobitoare cu 85% din voturi, beneficiind de sprijinul unui electorat care căuta stabilitate după ani de regim autoritar.
Astfel, Ion Iliescu rămâne singurul președinte al României care a câștigat alegerile din primul tur.
Aceste alegeri au marcat începutul unei noi ere politice pentru România, iar Iliescu a fost văzut de mulți ca un simbol al continuității într-o perioadă de schimbare rapidă.
În această perioadă, România a fost condusă de prim-miniștrii Petre Roman și Theodor Stolojan, care au jucat un rol esențial în implementarea reformelor economice și politice.
Totodată, „Duminica Orbului”, cum a fost denumită ziua alegerilor din 20 mai 1990, rămâne un simbol al unui vot influențat atât de dorința de schimbare, cât și de tradițiile regimului trecut.
Alegeri prezidențiale, 1992: Continuarea tranziției și diviziune politicăAl doilea scrutin prezidențial din România a avut loc la doar doi ani după primul. Potrivit Legii Electorale adoptate în martie 1990, mandatul președintelui României, la fel ca cel al parlamentarilor, era stabilit pentru o perioadă de doi ani, pe durata Adunării Constituante.
În 1991, a fost adoptată prima Constituție a României post-comuniste, care stipula că mandatul președintelui este de patru ani, iar o persoană poate ocupa această funcție pentru cel mult două mandate, chiar și succesive.
Astfel, la alegerile din 1992, Ion Iliescu a candidat din nou din partea Frontului Democrat al Salvării Naționale (FDSN), într-un context marcat de reforme economice și o instabilitate politică internă.
Principalii săi contracandidați au fost Emil Constantinescu, reprezentant al Convenției Democrate Române (CDR), alături de candidații Gheorghe Funar (Partidul Unității Națiunii Române), Caius Traian Dragomir (independent), Ioan Mânzatu (Partidul Republican) și Mircea Druc (Mișcarea Ecologistă din România).
Primul tur al alegerilor prezidențiale din România din anul 1992 a avut loc la data de 27 septembrie, iar turul al doilea la data de 11 octombrie.
În ciuda unei scăderi semnificative a participării față de 1990, primul tur al scrutinului prezidențial din 1992 a avut o prezență de 76,29% (12.496.430 de votanți), iar la al doilea tur, prezența la bătălia care s-a dat între Ion Iliescu și Emil Constantinescu, au participat 12.153.810 alegători (73,23%), Ion Iliescu fiind desemnat câștigător cu 61,43% din voturi.
Ion Iliescu și Emil Constantinescu/MediafaxFoto
Alegerile din 1992 au fost un moment de continuare a procesului de tranziție către democrație, dar și de diviziune politică. Deși au existat progrese economice, mulți români s-au simțit dezamăgiți de ritmul lent al schimbărilor și de instabilitatea politică, iar acest lucru s-a reflectat în scăderea prezenței la vot comparativ cu alegerile din 1990.
După alegeri, Nicolae Văcăroiu a devenit prim-ministru, semnând astfel începutul unei noi etape în conducerea țării.
Aceste alegeri au demonstrat, pe de o parte, o continuitate a voinței populare de stabilitate, dar și o diviziune profundă în societatea românească, diviziune care avea să se accentueze în anii ce urmează.
Alegeri prezidențiale, 1996: Prima schimbare democratică a puterii în RomâniaAlegerile din 1996 reprezintă un moment istoric în tranziția României către democrație, marcând primul transfer pașnic de putere după 1989.
În cadrul primului tur, ce a avut loc la data de 3 noiembrie, s-au confruntat următorii candidați: Ion Iliescu (PDSR), Emil Constantinescu (CDR), Petre Roman (USD), György Frunda (UDMR), Corneliu Vadim Tudor (PRM), Gheorghe Funar (PUNR), Tudor Mohora (PS), Nicolae Manolescu (Alianța Naționala Liberală), Adrian Păunescu (PSM), Ioan Pop de Popa (UNC), George Muntean (PPR), Radu Câmpeanu (ANLE), Nuțu Anghelina (Independent), Constantin Mudava (Independent), Constantin Niculescu (PNA) și Nicolae Militaru (Independent).
Diferența dintre primii doi candidați a fost de 511.152 voturi, astfel, Emil Constantinescu, candidatul Convenției Democrate Române (CDR), l-a înfruntat pe Ion Iliescu, reprezentantul Partidului Democrației Sociale din România (PDSR), pe 17 noiembrie, în al doilea tur de scrutin, și a obținut victoria cu 54,41% din voturi, semnând astfel angajamentul țării față de principiile democratice și reformele economice necesare.
Prezența la vot în turul al doilea a fost de 75,9%, adică 13.088.388 votanți, comparativ cu 76,01% (13.088.388 alegători) din primul tur, o valoare similară cu cea din 1992, dar care a reflectat un interes mai mare din partea cetățenilor față de procesul democratic și dorința de schimbare.
Această victorie a fost un semnal important pentru întreaga regiune, indicând faptul că România făcea pași decisivi spre consolidarea democrației, în ciuda provocărilor economice și politice cu care se confrunta.
Astfel, România a intrat într-o nouă eră politică, cu un guvern condus de Victor Ciorbea, Radu Vasile și Mugur Isărescu.
Alegeri prezidențiale, 2000: Revenirea lui Ion Iliescu și contextul deziluziei democraticeÎn primul tur de scrutin, de pe 26 noiembrie 2000, printre candidații care s-au confruntat pentru șefia țării s-au numărat Ion Iliescu (PDSR), Corneliu Vadim Tudor (PRM), Theodor Stolojan (PNL), Mugur Isărescu (CDR), György Frunda (UDMR), Petre Roman (PD), Teodor Meleșcanu (ApR), Eduard Gheorghe Manole (Independent), Graziela-Elena Bârlă (Independent), Paul-Philippe Hohenzollern (PRN), Ion Sasu (PSM) și Nicolae Cerveni (PLDR).
Participarea la vot a fost de 65,31%, o scădere considerabilă față de alegerile anterioare, reflectând deziluzia generală a cetățenilor.
La aceste alegeri, 11.559.458 de cetățeni s-au prezentat la urne, însă scăderea prezenței și polarizarea dintre candidați au evidențiat dificultățile României în a avansa pe calea democratizării.
Alegerile prezidențiale din 2000 au marcat revenirea la putere a lui Ion Iliescu, candidat al Partidului Democrației Sociale din România (PDSR), după o competiție tensionată cu Corneliu Vadim Tudor, liderul Partidului România Mare (PRM), cunoscut pentru retorica sa extremistă.
Astfel, în turul al doilea din 10 decembrie, în urma prezentării la vot a 10.177.343 de alegători (57,50%), Iliescu a obținut o victorie categorică cu 66,83% din voturi.
Ion Iliescu/MediafaxFoto
Mandatul lui Ion Iliescu a fost marcat de cooptarea lui Adrian Năstase ca prim-ministru și de o încercare de a stabiliza scena politică și economică.
Aceste alegeri au fost influențate de nemulțumirea tot mai mare a electoratului față de ritmul lent al reformelor economice post-comuniste și de ascensiunea discursurilor radicale în spațiul public.
Acest scrutin rămâne un punct de reper în istoria democratică a României, subliniind provocările tranziției și fragilitatea reformelor într-un context de incertitudine economică și ascensiune a extremismului.
Articolul Cum a ajuns Ion Iliescu președintele României. Bătăliile cu Ion Rațiu, Corneliu Coposu și Vadim Tudor apare prima dată în Mediafax.
La scurt timp după ce s-a aflat că Ion Iliescu a murit, Marian Ceaușescu a desfăcut o sticlă de șampanie, în semn de protest față de trecutul politic al acestuia.
Marian Ceaușescu este cunoscut pentru acțiunile sale publice și gesturile provocatoare împotriva unor figuri politice marcante din România.
Fostul președinte Ion Iliescu a murit marți la vârsta de 95 de ani. Fostul președinte al României s-a stins din viață după ce organele i-au cedat. Iliescu suferea de cancer pulmonar, era internat de aproape două luni la Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” din Capitală, unde a mers la cerere.
Articolul Marian Ceaușescu, gest controversat după moartea lui Ion Iliescu: a desfăcut șampania în fața spitalului apare prima dată în Mediafax.
„Ședința de Guvern a fost convocată în această seară la ora 19.30, pentru aprobarea HG privind declararea zilei de 7 august zi de doliu național, în memoria fostului președinte al României Ion Iliescu”, anunță Executivul.
De asemenea, s-a încheiat ședința Comitetului pentru organizarea funeraliilor de stat în onoarea fostului președinte.
Fostul președinte Ion Iliescu a murit marți la vârsta de 95 de ani. Fostul președinte al României s-a stins din viață după ce organele i-au cedat. Iliescu suferea de cancer pulmonar, era internat de aproape două luni la Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” din Capitală, unde a mers la cerere.
Articolul Guvernul declară ziua de 7 august zi de doliu național în memoria lui Iliescu apare prima dată în Mediafax.
Gândurile mele se îndreaptă, cu mare tristețe, către familia sa și către cei alături de care am traversat momente esențiale ale istoriei postdecembriste, spune Corin Crețu, fost consilier prezidențial în timpul Administrației Iliescu, Corina Crețu.
„Acum, când destinul fostului Președinte al României, Ion Iliescu, s-a încheiat, gândurile mele se îndreaptă, cu mare tristețe, către familia sa și către cei alături de care am traversat momente esențiale ale istoriei postdecembriste.
Dumnezeu să-l odihnească în pace”, scrie, pe Facebook, Corina Crețu.
Ea a fost, în perioada 2000-2004 consilier prezidențial și purtător de cuvânt al președintelui Ion Iliescu.
Fostul președinte Ion Iliescu a murit marți la vârsta de 95 de ani.
Fostul președinte al României s-a stins din viață după ce organele i-au cedat.
Iliescu suferea de cancer pulmonar, era internat de aproape două luni la Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” din Capitală, unde a mers la cerere.
Articolul Corina Crețu, fost consilier al lui Iliescu: Am traversat momente esențiale ale istoriei postdecembriste apare prima dată în Mediafax.
Ce vreau însă să semnalez acum este că moartea lui Ion Iliescu pune societatea românească în fața unui examen dramatic. Ion Iliescu este o personalitate contestată de o parte a societății românești, mai ales de partea de dreapta și, deși nu a mai fost prezent în viața politică, această, cum să zic, antipatie care e de prin anii 90 s-a păstrat și după ce Ion Iliescu s-a retras din viața politică și din viața publică.
Articolul Ion Cristoiu: Moartea lui Ion Iliescu pune societatea noastră de azi, zisă și civilizată, în fața unui examen dramatic apare prima dată în Mediafax.
Odată cu plecarea sa, Ion Iliescu intră definitiv în paginile istoriei, iar timpul va permite o analiză completă și echilibrată a rolului pe care l-a avut în viața publică, se arată în mesajul președintelui Senatului, Mircea Abrudean.
„Fostul Președinte al României, Ion Iliescu, a încetat astăzi din viață.Odată cu plecarea sa, Ion Iliescu intră definitiv în paginile istoriei. Timpul va permite o analiză completă și echilibrată a rolului pe care l-a avut în viața publică. Transmit condoleanțe familiei, apropiaților și tuturor celor care i-au fost alături. Dumnezeu să îl ierte și să îl odihnească în pace!”, este mesajul lui Mircea Abrudean.
Traian Băsescu a transmis condoleanțe Ninei IliescuFostul președinte al României, Traian Băsescu, a transmis condoleanțe Ninei Iliescu. Mesajul a fost transmis marți imediat după anunțul oficial privitor la decesul fostului președinte al României, Ion Iliescu.
Traian Băsescu s-a referit la Ion lliescu ca la primul președinte ales a României.
„Condoleanţe Doamnei Nina Iliescu, celor care i-au fost apropiaţi şi respectul cuvenit memoriei Primului Preşedinte Ales al României”, a transmis Traian Băsescu.
Guvernul declară ziua de 7 august zi de doliu național în memoria lui Iliescu / Anunțul a stârnit reacții controversate”Să ceri doliul unui popor pentru omul care i-a condamnat viitorul e un act de trădare morală și o insultă adusă tinerilor împușcați la Timișoara, Cluj, București. Se invocă „iertarea creștină”, dar se uită că în spatele acelui zâmbet blajin au stat: Moartea a peste 1000 de oameni în decembrie ‘89, Mineriadele care au mutilat democrația, Confiscarea și distrugerea economiei naționale, Distrugerea justiției și jefuirea patrimoniului poporului român.
Este o palmă dată celor care au fost bătuți, arestați, reduși la tăcere. Este o batjocoră pentru milioanele de români plecați în exil, dintr-o țară devenită colonie.
Cerem ferm: Anularea oricărei forme de funeralii naționale. Refuzul participării oricărei autorități publice din România la glorificarea acestui personaj. Asumarea adevărului istoric în locul rescrierii mincinoase a istoriei recente. România nu va renaște niciodată cât timp cei care au jefuit-o sunt onorați, iar cei care au murit pentru ea sunt uitați”, a scris naistul Nicolae Voiculeț, distins cu numeroase premii internationale.
Ședința de Guvern a fost convocată marți seară la ora 19.30, pentru a declara ziua de 7 august zi de doliu național în memoria lui Iliescu. Ședința de Guvern a fost convocată în această seară la ora 19.30.
Ministrul Transporturilor, Ciprian Şerban: Plecarea sa lasă un gol greu de umplut în marea familie social-democratăMinistrul Transporturilor, Ciprian Şerban, afirmă că „România îşi ia rămas bun de la una dintre cele mai marcante figuri ale istoriei sale recente: Ion Iliescu, primul preşedinte al României post-decembriste, fondator al social-democraţiei moderne şi om politic de o aleasă fineţe.”
„Plecarea sa lasă un gol greu de umplut în marea familie social-democrată, dar şi în conştiinţa unei naţiuni care a învăţat, prin el, ce înseamnă demnitatea, echilibrul şi responsabilitatea într-o epocă a reconstrucţiei. Ion Iliescu nu a fost doar un om de stat. A fost un învăţător, un model de calm, modestie şi iubire profundă faţă de România. În calitate de Ministru al Transporturilor şi Infrastructurii, dar şi ca membru al marii familii social-democrate, îmi exprim recunoştinţa pentru contribuţia imensă pe care domnul preşedinte Ion Iliescu a avut-o în formarea României moderne. Plecarea sa ne îndurerează, dar ne obligă să ducem mai departe ceea ce a construit: o Românie democratică, solidară şi dedicată binelui comun. Ne rămân lecţiile sale de răbdare, de viziune şi de construcţie durabilă”, a scris Ciprian Şerban pe Facebook.
El a transmis condoleanţe familiei.
„Condoleanţe familiei îndurerate şi tuturor celor care l-au cunoscut şi preţuit. Ne luăm rămas bun cu durere în suflet, dar cu recunoştinţă profundă pentru omul care a marcat o epocă. Fie ca memoria şi valorile sale să ne însoţească în drumul pe care-l continuăm. Dumnezeu să-l odihnească în pace”, a adăugat Ciprian Şerban.
Un mesaj asemănător a transmis ministrul Energiei, Bogdan Ivan„Astăzi, România îşi ia rămas bun de la Ion Iliescu, primul preşedinte al democraţiei post-comuniste, fondator al partidului nostru şi, pentru mulţi, simbolul unei tranziţii tensionate, dar necesare. Ca tânăr care a crescut într-o Românie clădită în parte pe deciziile şi ezitările sale, simt că am datoria de a spune câteva lucruri nu doar despre ce a fost, ci şi despre ce rămâne”, a transmis, pe Facebook, ministrul Bogdan Ivan.
El a făcut o analiză a carierei lui Ion Iliescu.
„Ion Iliescu a fost un produs al istoriei noastre complicate. A trăit în vremuri în care alegerea nu era între bine şi rău, ci între haos şi supravieţuire. A fost comunist. Apoi, a fost reformator. Apoi, a fost preşedinte. Trei roluri diferite, într-o singură viaţă. Şi, da – a greşit. A întârziat reforme. A tolerat excese. A protejat oameni care n-ar fi trebuit protejaţi. Dar în acelaşi timp, a oferit stabilitate, ordine, şi o formă de continuitate umană, într-un moment în care România putea foarte uşor să cadă în anarhie. Ce învăţăm din moştenirea lui? Nu avem nevoie de un cult al lui Ion Iliescu. Dar avem nevoie de o lectură onestă a epocii sale, pentru că în trecutul pe care îl evităm se ascund adesea greşelile pe care suntem tentaţi să le repetăm. Iliescu ne-a arătat ce înseamnă un stat care protejează, dar şi ce înseamnă un stat care ezită să reformeze. A înţeles durerea oamenilor simpli, dar n-a reuşit întotdeauna să vadă viitorul care venea galopând”, a mai scris Bogdan Ivan.
Prim-ministrul României, Ilie BolojanDeși parte a aceleiași coaliții, premierul Ilie Bolojan a fost mai rezervat în declarații decât liderii PSD, o distanțare care poate fi pusă pe seama orientării sale liberale.
„A încetat astăzi din viață Ion Iliescu, fost președinte al României și lider politic în perioada de după 1989. A deținut funcția de șef al statului timp de două mandate și a condus principalul partid de stânga al acelor ani”, a transmis Bolojan.
Acesta a amintit câteva dintre momentele definitorii ale mandatelor lui Iliescu, inclusiv Declarația de la Snagov și revizuirea Constituției din 2003 două repere legislative care, potrivit premierului, „au stat la baza unor schimbări majore în plan politic și instituțional”.
„Dispariția sa reprezintă încheierea unei etape semnificative din istoria recentă a țării, marcată de tranziția post-comunistă și de transformări esențiale în viața publică. Ion Iliescu intră acum în istorie și la dreapta analiză a acesteia”, a mai spus Ilie Bolojan.
Premierul a transmis condoleanțe familiei, prietenilor și celor apropiați.
Fostul preşedinte Ion Iliescu a murit marţi la vârsta de 95 de ani. Acesta s-a stins din viaţă după ce organele i-au cedat. Iliescu suferea de cancer pulmonar, era internat de aproape două luni la Spitalul Clinic de Urgenţă „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” din Capitală, unde a mers la cerere.
Articolul Reacții după moartea lui Ion iliescu / Ilie Bolojan: „Ion Iliescu intră acum în istorie și la dreapta analiză a acesteia” / Traian Băsescu: Respectul cuvenit memoriei Primului Preşedinte Ales al României apare prima dată în Mediafax.
