Titus Corlățean este de părere că acum, după decizia CSAT, „trebuie să arătăm că suntem stăpâni și controlăm suveranitatea statului român, spațiul aerian, deci trebuie să dai jos”.
„Până nu dai jos una-două drone, te tratează alții de… așa, mai panseist, mai gânditor și mai reflexiv. Nu. Când ai de protejat națiunea română și teritoriul, nu mai stai foarte mult la analiză, le dai jos”, adaugă Titus Corlățean.
El a invocat și îndemnul secretarului general al NATO, Mark Rutte, care a spus că „tema este foarte serioasă și că nu mai trebuie stat pe gânduri”.
„Polonezii, oameni serioși, și-au făcut treaba atunci când au fost supuși la testul ăla cu 19 drone. Ar fi cazul să dăm și noi măcar una-două drone, să nu ne imaginăm că s-au oprit lucrurile astea. Ne vor mai testa rușii, trebuie să arătăm că suntem stăpâni în țara asta, punct”, afirmă Corlățean.
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a decis joi că aeronavele și dronele militare care încalcă spațiul aerian al României vor fi doborâte la decizia comandantului misiunii, după regulile NATO, iar cele civile, la ordinul ministrului Apărării. CSAT s-a reunit ca să pună la punct protocolul de reacţie împotriva dronelor care intră neautorizat în spaţiul nostru aerian.
Discuția din CSAT vine după ce o dronă rusească a ajuns în spațiul aerian al României, a rămas în jur de 50 de minute și a fost însoțită de avioanele de poliție aeriană până când a intrat în Ucraina. În ultimele zile au fost mai multe incidente de acest tip și în alte țări europene membre NATO – Polonia, Estonia și Danemarca.
Articolul „Ar fi cazul să dăm și noi jos măcar una-două drone”. Ce crede fostul ministru de Externe, Titus Corlățean apare prima dată în Mediafax.
FC Hermannstadt-FC Argeș se joacă de la ora 18.00. Sibienii vin după un succes mare, 2-1 în Giulești, care s-a realizat și datorită schimbărilor inspirate făcute de Marius Măldărășanu, ambii marcatori, Sergiu Buș și Aurelian Chițu fiind introduși pe teren în ultimele 25 de minute, scrie LPF în avancronica meciului.
Și piteștenii trec printr-o perioadă foarte bună, fiind neînvinși în precedentele cinci etape, interval în care au înregistrat patru victorii și o remiză.
FC Hermannstadt şi FC Argeş s-au mai întâlnit în principala competiţie internă de șase ori, de patru ori s-au impus sibienii, iar alte două partide s-au terminat la egalitate.
Universitatea Craiova-Dinamo București este programat la ora ora 21.00.
În 2 mai 2025, Universitatea Craiova – Rapid 1-2, a fost singura înfrângere suferită de olteni în 2025 în campionat pe teren propriu, în rest au 11 victorii și trei remize. De cealaltă parte, bucureștenii sunt neînvinși în ultimele șapte runde, interval în care au înregistrat cinci succese și două rezultate de egalitate.
După 2014, cele două echipe s-au mai întâlnit în principala competiţie internă de 24 ori, de 13 ori au câştigat oltenii, de patru ori au învins bucureştenii, iar alte şapte partide s-au terminat la egalitate.
Articolul Hermannstadt-FC Argeș și Universitatea Craiova-Dinamo deschid etapa a 11-a a Superligii apare prima dată în Mediafax.
Republica Moldova organizează în această duminică alegeri parlamentare, considerate decisive de președinta Maia Sandu, care le-a numit „cele mai importante din istoria acestei mici țări”.
Rezultatul acestor alegeri va arăta dacă țara își continuă drumul către integrarea în Uniunea Europeană sau dacă se va reorienta spre Rusia, arată o analiză The Guardian.
De ce sunt atât de importanteRepublica Moldova are o populație de 2,4 milioane de locuitori. Țara se află între România și Ucraina și poate fi considerată epicentrul Europei în acest moment, prin importanța deosebită pe care o are.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat recent că Republica Moldova are nevoie de mult ajutor extern pentru a evita să ajungă sub controlul Rusiei.
„Europa nu își poate permite să piardă și Moldova”, a spus președintele ucrainean în discursul său susținut la ONU.
Poziția geografică și relația directă cu NATO prin granița cu România fac din Moldova un actor diplomatic mai relevant decât ar putea părea din dimensiunea mică a țării.
În 2021, cetățenii au ales partidul pro-occidental PAS, condus de Maia Sandu. După atacul pe scară largă al Rusiei asupra Ucrainei, Moldova a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană.
Țara a primit rapid, după această mișcare, statutul de candidat. Ea își propune să adere până în 2030.
Maia Sandu a câștigat un nou mandat prezidențial anul trecut, în 2024, însă referendumul privind aderarea la Uniune a trecut la limită.
Rezultatul de la referendum a pus în balanță dorința reală a populației privind traiectoria politică
De asemenea, au existat acuzații de influență rusă, inclusiv o schemă în care 15 milioane de dolari ar fi ajuns la aproximativ 130.000 de alegători, echivalentul a 10% din electorat.
Sondajele sugerează acum că PAS ar putea pierde majoritatea parlamentară, fiind provocat de partide pro-ruse sau de formațiuni care se declară pro-europene doar formal. Fără majoritate, reformele cerute pentru integrarea în Uniunea Europeană ar putea întârzia.
Maia Sandu a avertizat că un guvern pro-Moscova ar fi „rampa de lansare pentru atacuri hibride asupra Uniunii Europene”.
„Nu poate exista o UE sigură, nici o Polonie, Franță și Germania sigure fără o Moldovă independentă”, a transmis premierul Poloniei, Donald Tusk, când era în vizită la Chișinău.
Principalii actori politiciPartidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a fost fondat în 2016 de Maia Sandu, absolventă Harvard și fostă angajată a Băncii Mondiale. Președinta Republicii Moldov îl are alături, în această cursă politică, pe premierul Dorin Recean, care este economist.
Principalii contra-candidați în cursa parlamentară sunt grupările din Blocul Patriotic, în frunte cu fostul președinte Igor Dodon.
Aceștia promovează intens, în discursul lor, apropierea Republicii Moldova de Rusia.
Blocul Alternativa, condus de primarul Chișinăului, Ion Ceban, și de Alexandru Stoianoglo, critică guvernul pentru lipsa de progrese în domeniul infrastructurii și al nivelului de trai.
Deși se prezintă drept pro-european, unii experți cred că are rolul de a slăbi PAS și de a păstra influența rusă.
În competiție se află și Partidul Nostru, condus de Renato Usatîi, cunoscut pentru mesajele sale populiste. Cu toate acestea, oamenii lui Ilan Shor, condamnat pentru fraudă și aflat în exil, nu apar pe buletinul de vot.
Cum se voteazăCetățenii moldoveni leg 101 deputați prin vot proporțional. Diaspora, estimată la un milion de moldoveni, poate decide rezultatul, mai ales că în trecut sprijinul său a fost foarte important pentru PAS și pentru referendumul pro-Uniune.
Un alt factor important îl reprezintă cei peste 277.000 de alegători din Transnistria, regiune controlată de separatiști pro-ruși.
De obicei, participarea lor la vot a fost redusă, dar există suspiciuni că Rusia a intensificat campaniile de dezinformare acolo.
Ce scenarii sunt posibileSondajele recente arată un mic avantaj pentru partidul PAS, condus de Maia Sandu, însă fără garanția unei majorități în cadrul acestor alegeri de pe 28 septembrie.
Posibilele variante includ o victorie a PAS, un parlament fragmentat care ar duce la negocieri, sau chiar un succes al forțelor pro-ruse cu sprijinul partidelor de centru.
În cea mai întunecată situație, cursul european al Moldovei ar fi pus în pericol.
Incertitudinea cea mai mare este alimentată de temerile privind amestecul Rusiei. Autoritățile au arestat recent 74 de persoane, suspectate de implicare într-un plan de destabilizare finanțat de Moscova.
Premierul Recean a declarat că Rusia a investit „sute de milioane de euro” pentru a „asedia țara noastră”. Kremlinul a negat, totuși, acuzațiile de intervenție asupra procesului electoral din Moldova.
Un raport al Digital Forensic Research Lab avertizează că Moldova se confruntă cu „amenințări hibride persistente conduse de Rusia, inclusiv război informațional, finanțare ilicită, atacuri cibernetice și mobilizarea proxy”.
Articolul Analiză The Guardian. Alegerile parlamentare din Moldova, o miză majoră pentru viitorul țării apare prima dată în Mediafax.
Fostul director al Biroului Federal de Investigații (FBI), James Comey, a fost pus sub acuzare joi de un mare juriu federal din districtul estic al statului Virginia.
El este acuzat de declarații false și obstrucționarea unei proceduri a Congresului, fapte care ar putea să-i aducă o pedeapsă maximă de cinci ani de închisoare dacă va fi găsit vinovat.
Conform NBC News, dosarul vizează mărturia pe care Comey a dat-o în fața Comisiei Juridice a Senatului, pe 30 septembrie 2020.
Întrebat atunci dacă a autorizat scurgeri de informații privind anchetele FBI legate de Donald Trump sau Hillary Clinton, Comey a spus că își menține declarațiile anterioare, deși fostul său adjunct, Andrew McCabe, afirmase că primise acordul lui Comey pentru a furniza informații presei.
Inculparea survine la câteva zile după ce președintele Trump a cerut public, printr-o postare pe rețeaua sa socială, ca procurorul general Pam Bondi să îl urmărească penal pe Comey și pe alți critici, inclusiv congresmanul democrat Adam Schiff și procurorul general al statului New York, Letitia James.
Comey a respins acuzațiile într-un mesaj video: „Știam de ani de zile că există costuri pentru a-l înfrunta pe Donald Trump, dar nu am fi putut trăi altfel. Sunt nevinovat și am încredere în sistemul judiciar federal”, a spus el.
Articolul James Comey, fostul director FBI, a fost pus sub acuzare pentru declarații false apare prima dată în Mediafax.
Președintele Donald Trump a anunțat joi impunerea unor tarife masive pentru o gamă largă de produse importate, argumentând că măsura protejează producătorii americani și securitatea națională, potrivit Reuters.
Începând cu 1 octombrie, medicamentele de marcă sau brevetate vor fi taxate cu 100%, camioanele grele cu 25%, iar dulapurile de bucătărie cu 50%.
De asemenea, tarife de 50% se vor aplica pentru mobilierul de baie și 30% pentru mobilierul tapițat.
Trump a spus că noile taxe pe camioane urmăresc să apere companii americane precum Peterbilt, Kenworth și Freightliner de „concurența externă neloială”.
Măsura a provocat reacții critice din partea Camerei de Comerț a SUA, care a subliniat că principalii furnizori de camioane grele sunt Mexic, Canada, Japonia, Germania și Finlanda, toți aliați ai Statelor Unite.
Tariful de 100% pentru medicamente vizează toate produsele farmaceutice de marcă importate, cu excepția cazurilor în care producătorul a început deja construcția unei fabrici pe teritoriul SUA.
Industria farmaceutică a avertizat că măsura ar putea perturba lanțurile de aprovizionare, în contextul în care aproape jumătate din ingredientele medicamentelor consumate în SUA provin din Europa și din alte țări aliate.
Articolul Trump anunță tarife uriașe pentru tiruri, medicamente și mobilier de bucătărie apare prima dată în Mediafax.
Armata ucraineană a efectuat lovituri asupra a trei stații de distribuție a gazului din partea ocupată de Rusia a regiunii Luhansk, au anunțat oficiali militari ucraineni.
Țintele se aflau în localitățile Șceastia, Severodonețk și Novopskov, potrivit lui Robert „Madyar” Brovdi, comandantul Forțelor de Sisteme Fără Pilot.
Acesta a precizat că operațiunea a fost realizată de Regimentul 14 de Vehicule Aeriene Fără Pilot în noaptea de 25 septembrie.
Brovdi a explicat că stația din Șceastia era principalul furnizor de gaz pentru termocentrala din Luhansk, care acum este nevoită să treacă pe cărbune.
Atacul asupra facilității din Severodonețk a pus în pericol alimentarea cu gaz a industriei chimice, inclusiv a uzinei Azot.
Comandantul a sugerat, de asemenea, că ar putea urma lovituri similare pe teritoriul rus.
El a menționat incidentul din regiunea Krasnodar, unde o fabrică de îngrășăminte operată de EuroChem și-a suspendat activitatea după un atac cu drone în aceeași noapte, informație relatată de presa rusă Astra.
Articolul Explozii în orașul Luhansk ocupat: Armata ucraineană a lovit trei stații de distribuție a gazului apare prima dată în Mediafax.
NATO și statele europene au avertizat Rusia că vor reacționa militar la noi incursiuni aeriene, după ce mai multe avioane rusești au traversat spațiul aerian al Estoniei săptămâna trecută.
Potrivit Bloomberg, diplomați britanici, francezi și germani au avut o întâlnire la Moscova în care au catalogat incidentul drept intenționat, în pofida dezmințirilor Kremlinului.
Incidentul vine pe fondul unei serii de provocări: în ultima lună, drone rusești au pătruns în spațiul aerian al Poloniei, României și, posibil, Danemarcei.
Estonia a acuzat Rusia că, pe 19 septembrie, trei avioane MiG-31 au intrat 12 minute în spațiul său aerian, iar astăzi piloți ungari au interceptat cinci aeronave rusești deasupra Mării Baltice.
Un oficial german a confirmat întâlnirea de la Moscova, precizând că ambasadorii europeni au cerut oprirea imediată a acestor acțiuni.
Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că se coordonează cu Paris, Londra și Varșovia și sprijină „toate măsurile necesare”.
În acest context, NATO a activat de două ori luna aceasta articolul 4, care prevede consultări între aliați în caz de amenințare.
Danemarca ia în calcul să facă același pas după ce drone suspecte au perturbat traficul aerian la Copenhaga.
Articolul Europa și NATO avertizează Moscova: Vom raspunde cu forță, avioanele rusești care încalcă spațiul aerian pot fi doborâte apare prima dată în Mediafax.
Președintele Donald Trump a semnat joi un ordin executiv care oficializează procesul de vânzare a activităților TikTok din SUA către un consorțiu de investitori americani și globali, evaluând noua companie la aproximativ 14 miliarde de dolari, potrivit vicepreședintelui JD Vance.
Conform Reuters, măsura urmărește să respecte legea din 2024, ce impune ca aplicația să fie deținută de entități non-chineze pentru a continua să funcționeze în SUA.
Trump a declarat că a discutat cu președintele chinez Xi Jinping, care „a fost de acord” cu planul.
Printre investitorii anunțați se numără Michael Dell și Rupert Murdoch, iar Oracle și firma de private equity Silver Lake vor deține împreună aproximativ 50% din TikTok U.S., au precizat surse apropiate negocierilor.
Un grup de acționari actuali ai companiei-mamă ByteDance ar urma să dețină circa 30%, în timp ce ByteDance ar rămâne cu mai puțin de 20%, conform cerințelor legii americane.
Casa Albă nu a detaliat modul în care a stabilit valoarea de 14 miliarde de dolari, sub estimările anterioare de 30 -40 de miliarde pentru platformă fără algoritmul de recomandare.
Deși termenul-limită pentru interzicerea aplicației este 16 decembrie, Trump a subliniat că vânzarea va asigura protejarea datelor utilizatorilor americani și o „operare complet americană” a TikTok.
Articolul Trump semnează ordinul pentru vânzarea TikTok U.S., evaluată la 14 miliarde de dolari apare prima dată în Mediafax.
Administrația Cyberspațiului din China a demarat o campanie națională de „curățare” a mediului online, menită să reducă postările ce „exagerează sentimente negative și pesimiste”, scrie BBC.
Scopul oficial este „corectarea emoțiilor negative” și crearea unui internet „mai civilizat și rațional”, potrivit comunicatului publicat în această săptămână.
Autoritățile urmăresc să limiteze mesaje precum „munca e inutilă” sau „studiile nu ajută la nimic”, populare în rândul unei generații tinere care se confruntă cu perspective economice sumbre, șomaj ridicat și competiție acerbă pentru locuri de muncă și admiterea la facultate.
Printre cei afectați se numără creatori de conținut cunoscuți, precum Hu Chenfeng, ale cărui conturi au fost șterse fără explicații, după ce a făcut un comentariu viral despre „oameni Android”, o glumă interpretată ca referire la inegalități sociale.
Zhang Xuefeng, un influencer apreciat pentru sfaturile sale directe despre educație și carieră, a văzut de asemenea restricționat accesul la publicul său, după ce a vorbit deschis despre realitățile dure ale pieței muncii.
Campania vizează și platformele de socializare.
Aplicații populare precum Xiaohongshu, Kuaishou și Weibo riscă sancțiuni pentru că nu au controlat suficient conținutul considerat „negativ” sau „trivial”.
Experții avertizează că limitarea exprimării frustrărilor ar putea înrăutăți starea psihică a populației tinere.
„A împiedica oamenii să-și descarce nemulțumirile poate avea efectul contrar,” spune Simon Sihang Luo, profesor la Universitatea Tehnologică Nanyang din Singapore.
Articolul Campanie pentru a elimina pesimismul și „corectarea emoțiilor negative” de pe internet, lansată de China apare prima dată în Mediafax.
Cancelarul german Friedrich Merz a cerut Uniunii Europene să mobilizeze activele rusești înghețate pentru a finanța un împrumut de apărare destinat Ucrainei, în valoare de circa 160 de miliarde de dolari (140 de miliarde de euro), scrie Kyiv Independent.
Într-un articol publicat joi în Financial Times, Merz a afirmat că un astfel de sprijin ar asigura reziliența militară a Kievului „pentru câțiva ani”, subliniind că este nevoie de un „impuls nou” pentru a schimba calculele Moscovei.
Până acum, guvernele UE, inclusiv Germania, au evitat să folosească activele rusești înghețate, invocând riscuri juridice și financiare, dar și temeri că măsura ar putea submina încrederea în euro ca monedă de rezervă și ar provoca reacții dure din partea Rusiei.
Merz a recunoscut aceste preocupări, menționând că Germania a fost și rămâne prudentă în privința confiscării activelor Băncii Centrale a Rusiei, dar a insistat că blocul european trebuie să găsească o soluție pentru a pune fondurile la dispoziția Ucrainei.
Potrivit planului propus, Ucraina ar primi un împrumut fără dobândă, garantat de activele rusești înghețate, rambursarea urmând să fie efectuată abia după ce Moscova va compensa daunele provocate de război. „Până atunci, activele rusești vor rămâne înghețate, conform deciziei Consiliului European”, a precizat Merz.
Articolul Merz cere folosirea activelor rusești înghețate pentru un împrumut de apărare către Ucraina apare prima dată în Mediafax.
Ministrul de externe saudit, prințul Faisal bin Farhan Al Saud, a declarat la o conferință de presă organizată la New York, în marja celei de-a 80-a Adunări Generale a ONU, că noua coaliție internațională are rolul de a asigura sprijin financiar direct pentru Autoritatea Palestiniană (PA).
„Această coaliție reunește mai mulți parteneri importanți și va oferi sprijin imediat PA,” a precizat oficialul saudit.
Prințul Faisal a anunțat că Arabia Saudită va contribui cu 90 de milioane de dolari la acest efort comun, fără a oferi detalii suplimentare despre calendarul plăților sau lista completă a partenerilor implicați. Inițiativa vine pe fondul eforturilor internaționale de susținere a stabilității economice și politice a teritoriilor palestiniene.
Articolul Arabia Saudită: 90 de milioane de dolari alocați pentru sprijinirea Autorității Palestiniene apare prima dată în Mediafax.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a afirmat joi seară, la Antena 3, că riscul suspendării fondurilor europene nu a fost o surpriză apărută în vară, ci fusese semnalat de Comisia Europeană prin avertizări trimise în ianuarie, aprilie și începutul lunii iunie 2025.
„Procedura a fost declanșată, dar am avut un Consiliu care ne-a evaluat pozitiv, iar mesajul către Parlament a apreciat pașii făcuți”, a spus ministrul.
Nazare a subliniat că România a luat măsuri importante și „s-a ținut de cuvânt”, câștigând astfel credibilitate în negocierile cu Bruxelles-ul.
El a menționat două momente decisive în perioada următoare: Consiliul din 10 octombrie și cel din noiembrie, când vor avea loc evaluarea procedurii de deficit excesiv, adoptarea noului buget PNRR și discuțiile legate de evitarea suspendării fondurilor.
Potrivit ministrului, dacă măsurile nu ar fi fost implementate, România risca o sancțiune de până la 10% din sumele europene angajate pentru 2026. „Uitându-mă la rezultate, cred că suntem pe un drum bun”, a adăugat Nazare.
Articolul Comisia Europeană a avertizat din ianuarie despre riscul suspendării fondurilor europene. Cred că „suntem pe un drum bun”, spune Nazare. apare prima dată în Mediafax.
Președintele american Donald Trump a afirmat vineri, la Casa Albă, că se opune ferm oricărei încercări a Israelului de a anexa teritoriile ocupate din Cisiordania.
„Nu voi permite Israelului să anexeze Cisiordania. Nu se va întâmpla”, a spus Trump în fața reporterilor în Biroul Oval.
Întrebat dacă a discutat direct cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, Trump a răspuns: „Fie că am vorbit cu el sau nu, am vorbit, dar nu permit Israelului să anexeze Cisiordania. A fost destul, e timpul să ne oprim.”
Declarația marchează o schimbare semnificativă în politica administrației Trump față de Israel și reprezintă un obstacol pentru planurile lui Netanyahu, care semnalase în ultimele săptămâni că ar putea avansa cu anexarea unor părți din teritoriul palestinian ocupat.
Articolul Trump: Nu voi permite Israelului să anexeze Cisiordania ocupată. Este timpul să ne oprim apare prima dată în Mediafax.
Inițiatorii proiectului sunt Abe Hamadeh, politician din Arizona și August Pfluger, șeful comitetului Republican de Studiu. Proiectul de lege urmează să fie prezentat vineri, potrivit comunicatului de presă publicat pe pagina de internet a Republicanului August Pflunger.
Inițiativa vine ca tribut adus activistului politic Charlie Kirk, asasinat în timpul unei conferințe susținute la Universitatea Utah Valley. Chipul său va fi imprimat pe 400.000 de monede de un dolar, alături de inscripția: „Well done, good and faithful servant.” (Bine lucrat, slujitor bun și credincios)
Potrivit sursei citate, proiectul de lege dorește să aducă recunoaștere publică asupra impactului pozitiv pe care influența lui Charlie Kirk l-a exercitat în politica din SUA, dar și în comunitatea religioasă americană.
„Mai sunt multe de făcut pentru a se asigura că moștenirea lui Kirk nu va fi niciodată uitată, dar plasarea chipului lui Kirk pe moneda americană este un început puternic și semnificativ”, se arată în comunicatul de presă publicat.
Dacă proiectul de lege va fi adoptat și promulgat, Kirk va deveni cea mai tânără personalitate imortalizată pe moneda legală a SUA, alăturându-se unor personalități celebre precum George Washington sau Benjamin Franklin.
În cazul în care proiectul legislativ va fi aprobat, monedele vor fi produse fără costuri pentru contribuabili, iar design-ul final va fi aprobat de președintele SUA, Donald Trump.
Articolul Chipul lui Charlie Kirk ar putea fi imprimat pe monedele de un dolar din SUA apare prima dată în Mediafax.
Microsoft a decis să oprească utilizarea unor servicii de stocare în cloud și AI de către Unit 8200, agenția de spionaj a armatei israeliene, pe motiv că aceasta a încălcat termenii de utilizare prin derularea unui amplu program de supraveghere a palestinienilor, relatează The Guardian.
Investigația comună a publicațiilor The Guardian, +972 Magazine și Local Call a dezvăluit că datele provenite din interceptarea a milioane de convorbiri telefonice zilnice erau stocate și analizate în platforma Azure, inclusiv pentru planificarea unor atacuri aeriene în Gaza.
Conform surselor citate, proiectul a început în 2021, după o întâlnire între directorul Microsoft, Satya Nadella, și fostul comandant al Unității 8200, Yossi Sariel.
Cu ajutorul capacității masive de stocare a Azure, agenția a creat un sistem capabil să înregistreze și să analizeze „un milion de apeluri pe oră”.
Datele, estimate la 8.000 de terabytes, erau găzduite într-un centru Microsoft din Țările de Jos și ar fi fost mutate rapid după publicarea dezvăluirilor.
Decizia Microsoft vine pe fondul presiunilor interne din partea angajaților și investitorilor îngrijorați de rolul tehnologiei companiei în războiul din Gaza, unde ofensiva israeliană a provocat, potrivit unor evaluări ONU, zeci de mii de victime civile.
„Nu furnizăm tehnologie pentru supravegherea în masă a civililor, indiferent de țară”, a transmis Brad Smith, vicepreședinte Microsoft, într-un mesaj intern.
Articolul Microsoft blochează accesul armatei israeliene la servicii cloud și AI apare prima dată în Mediafax.
Armata israeliană a anunțat că a identificat o rachetă trasă din Yemen, declanșând sirene de alertă în mai multe regiuni ale țării, potrivit Al Jazeera.
Forțele de apărare au precizat că sistemele antirachetă au fost activate pentru a urmări și intercepta proiectilul.
Incidentul are loc la câteva ore după ce Israelul a efectuat atacuri aeriene masive asupra capitalei yemenite Sanaa.
Autoritățile locale au raportat că raidurile au provocat cel puțin doi morți și 48 de răniți.
Până în acest moment, armata israeliană nu a oferit detalii suplimentare despre eventuale pagube sau victime pe teritoriul Israelului.
Articolul Armata israeliană detectează lansarea unei rachete din Yemen și activează sistemele de apărare apare prima dată în Mediafax.
Grecia va asigura escorta și trecerea în siguranță a navelor din „Global Sumud Flotilla”, a anunțat ministrul de externe Giorgos Gerapetritis într-o declarație pentru Reuters, pe marginea Adunării Generale a ONU.
Oficialul a precizat că „un număr mic de bărci se află în apele Cretei, iar noi vom garanta navigația lor în siguranță”.
Gerapetritis a adăugat că autoritățile elene au informat deja guvernul israelian despre participarea unor cetățeni greci la această flotilă și a subliniat că Grecia va lua toate măsurile necesare pentru ca tranzitul să decurgă fără incidente.
Flotila Global Sumud are ca scop sprijinirea populației din Gaza și atrage atenția comunității internaționale asupra situației umanitare din regiune.
Articolul Marina Greciei va asigura trecerea în siguranță a flotei pentru Gaza, anunță ministrul de Externe apare prima dată în Mediafax.
„Sunt foarte mulțumit, victoria asta poate aduce încredere și multe milioane. L-am scos pe Alibec că așa era înțelegerea cu Bîrligea, să joace amândoi”, a declarat Gigi Becali după meci, potrivit Gândul.
Pentru victoria cu Go Ahead Eagles, FCSB primește din partea UEFA suma de 450.000 de euro. Pentru calificarea în faza principală din Europa League, cei de la FCSB aveau deja asigurate 4,31 milioane de euro.
Miculescu a ajuns la nouă reușite în tricoul celor de la FCSB în cupele europene și a reușit să egaleze la acest capitol nume importante din istoria echipei roș-albastre. În istoria clubului au mai ajuns la această cifră: Adrian Ilie, Florinel Coman, Cristian Ciocoiu, Harlem Gnohere, Dorin Goian și Bogdan Stancu.
Articolul Go Ahead Eagles – FCSB 0-1. Victorie cu golul lui Miculescu apare prima dată în Mediafax.
La Adunarea Generală ONU, președintele Trump a afirmat că Londa va trecea la legea fundamentalistă islamică, lansând astfel un atac la adresa primarului Khan.
Premierul de la Londra a numit afirmațiile lui Trump drept „ridicole” și a declarat: „Ideea introducerii legii Sharia este un nonsens. Și Sadiq Khan este un om foarte bun și chiar combate infracțiunile grave”.
Deși a menținut o relație de colaborare cu liderul american, premierul britanic a recunoscut că aceasta este o zonă de dezacord.
„Avem conversații deschise despre multe lucruri. Dar vreau să îmi exprim sprijinul pentru primarul nostru”, a precizat Starmer.
Sadiq Khan, primul primar musulman al Londrei, l-a descris anterior pe Trump drept „rasist, sexist, misogin și islamofob”.
Articolul Starmer respinge comentariile președintelui Trump privind introducerea Legii Sharia în Londra apare prima dată în Mediafax.
Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală au dispus joi reținerea unui tânăr de 17 de ani, cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de amenințare în scop terorist.
Din cercetări a reieșit că, la datele de 21 și 23 septembrie, inculpatul împreună cu o minoră de 14 ani a transmis mai multe mesaje către un număr de aproximativ 1.000 de adrese de email aparținând unor instituții de învățământ, unități medicale, unități de poliție, posturi de televiziune și alte instituții de pe întreg teritoriul României, în care proferau amenințări cu comiterea unor atacuri armate, în scopul creării de panică și intimidării populației prin producerea unui puternic impact psihologic.
Urmează să fie sesizat judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel București, cu propunerea de arestare preventive a inculpatului pentru o perioadă de 30 de zile.
Articolul Tânărul de 17 ani, suspectat că a trimis sute de amenințări școlilor și spitalelor, reținut apare prima dată în Mediafax.
