Conform AP, Belarus și Iran au convenit miercuri asupra unui pachet de 13 documente pentru aprofundarea cooperării bilaterale în domenii cheie, printre care apărarea, industria și educația.
Anunțul a fost făcut de cele două guverne după întrevederea de la Minsk dintre președintele belarus Aleksandr Lukașenko și omologul său iranian Masoud Pezeshkian.
Detaliile privind viitoarea colaborare militară nu au fost dezvăluite, însă Lukașenko i-a transmis liderului de la Teheran că Belarus este „gata să coopereze în toate domeniile, de la furnizarea de alimente până la colaborarea tehnico-militară”, numindu-l pe acesta „prieten”.
Ce includ acordurilePe lângă apărare, acordurile includ inițiative în industrie, turism, știință, tehnologie și educație, iar accesul la resursele Belarusului, precum lemnul, industria chimică și îngrășămintele pe bază de potasiu, ar putea aduce beneficii Iranului.
Cei doi președinți au anunțat și începutul discuțiilor pentru un tratat de parteneriat strategic.
Atât Belarus, cât și Iranul se află sub sancțiuni internaționale dure, iar Pezeshkian a declarat că experiența Teheranului în evitarea restricțiilor economice va putea ajuta și Minsk.
Articolul Belarus și Iran au semnat acorduri pentru consolidarea cooperării în domeniul apărării apare prima dată în Mediafax.
Comandamentul Forțelor pentru Operații Speciale (CFOS) reprezintă una dintre cele mai avansate și bine pregătite structuri ale Armatei Române, având un rol esențial în misiuni de antiterorism, recunoaștere specială, eliberare de ostatici și sprijin direct al unităților convenționale. Structura a fost creată după model NATO și a participat la numeroase misiuni internaționale în teatre de operații precum Afganistan și Irak, fiind foarte apreciată de aliații occidentali.
.„Mult respect și recunoștință pentru militarii din Comandamentul Forțelor pentru Operații Speciale! Le mulțumim pentru profesionalism și loialitate! Ei sunt cei care contribuie la siguranța noastră și la respectarea angajamentelor României în cadrul NATO și UE. ” a transmis președintele.
Vizita lui Nicușor Dan are loc într-un context de tensiuni crescute în flancul estic al NATO, unde România deține un rol strategic de primă importanță.
România alocă în prezent 2,5% din PIB pentru Apărare, cu accent pe modernizarea armatei și pe consolidarea capacităților speciale. CFOS face parte dintr-un program mai amplu de întărire a structurilor de reacție rapidă, capabile să intervină atât pe teritoriul național, cât și în afara granițelor.
Articolul Președintele Nicușor Dan în vizită la Comandamentul Forțelor pentru Operații Speciale apare prima dată în Mediafax.
Mamadou Thiam este cel mai nou transfer realizat de FCSB. Gigi Becali a plătit 50.000 de euro, plus cedarea definitivă a lui Andrei Gheorghiță la U Cluj. Noua achiziție a campioanei României va avea un salariu de 30.000 de euro pe lună. Universitatea Cluj a anunțat oficial plecarea lui Mamadou Thiam.
„FC Universitatea Cluj și FCSB au ajuns la un acord privind transferul definitiv al fotbalistul Andrei Gheorghiță (23 de ani), care a semnat un contract pe trei ani cu clubul nostru. Tranzacția are o componentă financiară și include trecerea lui Mamadou Thiam (30 de ani) la formația bucureșteană. Gheorghiță se afla la U sub formă de împrumut până în vara anului 2026, atunci când studenții îl puteau achiziționa pentru un milion de euro, sumă la care fusese evaluat de către FCSB în urmă cu o săptămână.
Odată cu transferul definitiv al lui Andrei Gheorghiță la U, Mamadou Thiam trece în tabăra roș-albaștrilor. Senegalezul a ajuns pentru prima dată la Cluj în toamna anului 2022, după ce evoluase pentru echipe precum Dijon, Clermont Foot, Barnsley, Nancy sau Oostende.
În stagiunea 2022-2023, acesta a evoluat în 33 de meciuri în toate competițiile, reușind să înscrie de 11 ori, dintre care o dată în victoria împotriva viitoarei sale echipe, FCSB, 2-1 în octombrie 2022.
În vara lui 2023, atacantul a făcut pasul la Al-Arabi, în Kuweit, după care a mai jucat pentru Al Jabalain, în Arabia Saudită, pentru a reveni la U înaintea startului sezonului 2024-2025.
În sezonul care i-a adus Universității calificarea în play-off și, ulterior, în cupele europene, Mamadou a strâns 38 de prezențe, marcând de nouă ori și contribuind cu alte șase pase decisive.
În acest început de sezon, Thiam a evoluat în șapte partide în tricoul lui U și a reușit să înscrie în meciurile cu Metaloglobus (4-1) și Hermannstadt (2-2). În total, jucătorul de atac a evoluat în două perioade diferite pentru U și a contribuit cu 22 de goluri și opt pase decisive în 78 de meciuri”, a anunțat Universitatea Cluj pe site-ul oficial.
Articolul FCSB l-a transferat oficial pe atacantul Mamadou Thiam de la U Cluj apare prima dată în Mediafax.
Potrivit AP, achiziționarea de avioane și elicoptere militare a fost prima anunțată într-un plan guvernamental, dezvăluit în aprilie, de dublare a cheltuielilor pentru apărare de la 1% la 2% din PIB în următorul deceniu.
Cheltuielile militare ale Noii Zeelande au fost inferioare celor ale partenerilor săi mai mari din grupul de țări Five Eyes – care include Statele Unite, Marea Britanie, Canada și Australia – iar bugetul majorat reflectă o schimbare în modul în care națiunea insulară răspunde la competiția strategică dintre marile puteri din Oceanul Pacific.
Achiziția include cinci elicoptere MH-60R Seahawk pentru a înlocui flota existentă și două aeronave Airbus A321XLR, permițând scoaterea din uz a avioanelor Boeing 757 care au peste 30 de ani și erau deja la mâna a doua la momentul achiziționării. Oficialii au declarat că elicopterele au reprezentat peste 2 miliarde de dolari neozeelandezi din cheltuieli.
Ministrul Apărării, Judith Collins, a declarat că guvernul său „va acționa rapid” pentru a achiziționa elicopterele direct prin programul de vânzări militare externe al Statelor Unite, în loc să apeleze la o licitație mai amplă. Miniștrii din cabinet ar trebui să ia în considerare studiul de caz final în 2026, a declarat ea reporterilor la Wellington, joi.
Collins a adăugat că achiziționarea elicopterelor ar dura „câțiva ani”, deoarece cumpărarea de elicoptere noi însemna că Noua Zeelandă ar trebui „să aștepte la coadă”. Ea a negat că alegerea de a cumpăra din Statele Unite a fost o încercare de a rectifica dezechilibrul comercial care a făcut ca mărfurile din Noua Zeelandă să fie vizate de o taxă ajustată de 15% la sosirea în SUA, în cadrul planului tarifar global al administrației Trump.
Avioanele Boeing îmbătrânite s-au defectat frecvent în ultimii ani în timp ce transportau prim-miniștrii Noii Zeelande în străinătate și acum pot zbura doar pe distanțe scurte. Aceste episoade se numără printre o serie stânjenitoare de incidente care au scos în evidență starea de degradare a echipamentelor militare ale țării și dificultățile persistente în întreținerea acestora.
Articolul Noua Zeelandă va cheltui 1,6 miliarde de dolari pe aeronave militare apare prima dată în Mediafax.
Populistul de extremă dreapta riscă o pedeapsă de peste 40 de ani de închisoare atunci când Curtea Supremă a Braziliei se va întruni luna viitoare pentru a decide dacă este vinovat de conspirație pentru a anula rezultatul alegerilor prezidențiale din 2022, pe care Bolsonaro le-a pierdut în fața oponentului său de stânga, Luiz Inácio Lula da Silva.
Bolsonaro neagă acuzațiile, dar unii experți juridici și politici consideră că, având în vedere greutatea probelor, condamnarea sa și o pedeapsă grea sunt practic garantate.
Miercuri, presa braziliană a relatat că anchetatorii poliției federale au depus un raport în dosarul Curții Supreme, susținând că au găsit un document salvat pe telefonul fostului președinte în februarie 2024 – la două zile după ce pașaportul său a fost confiscat în urma anchetei loviturii de stat – care indica faptul că acesta intenționa să solicite azil politic în Argentina, țară guvernată de aliatul său de extremă dreapta, Javier Milei.
„În țara mea de origine sunt persecutat din motive și infracțiuni esențial politice”, se pare că susține proiectul de cerere de azil al lui Bolsonaro, descriindu-l pe fostul președinte drept „o persoană persecutată politic”.
Scrisoarea nedatată ar fi fost adresată „prea excelentului președinte al Argentinei Javier Gerardo Miliei”.
În raportul către Curtea Supremă, poliția federală a susținut că scrisoarea indica faptul că Bolsonaro „plănuise să fugă din țară pentru a împiedica aplicarea legii”.
Articolul Poliția braziliană îl acuză pe Bolsonaro că plănuiește să fugă în Argentina pentru a cere azil apare prima dată în Mediafax.
Un cercetător francez care execută trei ani într-o închisoare rusă este acum anchetat pentru spionaj , potrivit unui document judiciar consultat de AFP.
Documentele au arătat că Laurent Vinatier se confruntă cu o nouă audiere în instanță pe 25 august, sub acuzația de spionaj, care se pedepsește cu până la 20 de ani de închisoare.
Vinatier, care a lucrat pentru o organizație elvețiană de mediere a conflictelor, este unul dintre numeroșii occidentali arestați în Rusia de când tensiunile diplomatice au crescut în jurul Ucrainei. Guvernul francez a cerut Moscovei să-l elibereze și a acuzat Rusia că ia ostatici occidentali.
El a fost găsit vinovat în octombrie anul trecut de strângerea de informații despre armata rusă și de încălcarea legii privind „agenții străini”, întrucât nu s-a înregistrat ca agent străin. Legea „agentului străin” a fost utilizată pe scară largă împotriva criticilor interni ai Kremlinului .
Vinatier a lucrat ca și consilier la Centrul pentru Dialog Umanitar cu sediul la Geneva și este un cercetător veteran în domeniul Rusiei și al altor țări post-sovietice. El a declarat în instanță că în munca sa a încercat întotdeauna să „prezinte interesele Rusiei în relațiile internaționale”.
Articolul Un cercetător francez aflat într-o închisoare rusă se confruntă cu o nouă acuzație de spionaj apare prima dată în Mediafax.
Împărțind burgeri trupelor desfășurate săptămâna trecută de Donald Trump, alături de secretarul apărării, Pete Hegseth, și adjunctul șefului de cabinet al Casei Albe, Stephen Miller, Vance le-a spus soldaților că „apreciem tot ceea ce faceți” și a afirmat: „Am readus legea și ordinea”. Între timp, o mulțime de manifestanți a protestat afară.
Mulțimea a strigat sloganuri precum „Eliberați Washingtonul!” și „Din Washington până în Palestina, ocupația este o crimă”.
Întrebat de ce trupele se aflau la gară în loc să se afle în zone ale orașului unde ratele criminalității erau statistic mai mari, Vance a susținut că orașul era inundat de „vagabonzi, dependenți de droguri, persoane fără adăpost și bolnavi mintal” și că vizitatorii nu se simțeau în siguranță. „Acesta ar trebui să fie un monument al măreției americane”, a spus el, adăugând ulterior: „Nu trebuie să trăim așa”.
Adresându-se protestatarilor, Vance a spus: „Este cam bizar că avem o grămadă de oameni în vârstă, în principal albi, care protestează împotriva politicilor care protejează oamenii, când aceștia nu au simțit niciodată pericolul în întreaga lor viață.”
Însușindu-și scandările protestatarilor, el a adăugat: „Haideți să eliberăm Washingtonul D.C. , astfel încât familiile tinere să se poată plimba și să se simtă în siguranță. De asta încercăm să eliberăm Washingtonul D.C.”.
Sentimentele sale au fost împărtășite de Miller, care i-a minimalizat pe cei care se adunaseră în semn de protest numindu-i „comuniști nebuni”. „Îi vom ignora pe acești hipioți albi stupizi care trebuie să se întoarcă acasă și să tragă un pui de somn pentru că au toți peste 90 de ani și ne vom întoarce la treaba de a proteja poporul american și cetățenii din Washington DC”, a spus el.
Săptămâna trecută, președintele a federalizat departamentul de poliție metropolitană al orașului și i-a ordonat lui Hegseth să mobilizeze trupele Gărzii Naționale, susținând că ia măsuri împotriva „criminalității, vărsării de sânge, haosului și mizeriei” în capitala „fără lege” a națiunii, în ciuda unei rate a criminalității în scădere bruscă, cu infracțiuni violente la cel mai scăzut nivel din ultimii 30 de ani .
Se estimează că 1.900 de soldați sunt desfășurați în Washington D.C. Peste jumătate provin din state conduse de republicani, inclusiv Louisiana și Carolina de Sud. Pe lângă Union Station, trupele au fost observate mai ales în zonele centrale ale orașului, inclusiv în National Mall și în stațiile de metrou.
Articolul JD Vance a fost huiduit în timpul întâlnirii cu trupele Gărzii Naționale din Washington D.C. apare prima dată în Mediafax.
Amiralul italian Giuseppe Cavo Dragone, președintele Comitetului Militar al NATO, a declarat că 32 de șefi ai apărării din întreaga alianță au ținut o videoconferință în contextul eforturilor diplomatice conduse de SUA de a pune capăt luptelor.
El a spus că a avut loc o „discuție excelentă și sinceră” în cadrul conferinței. „Le-am mulțumit tuturor pentru participarea lor mereu proactivă la aceste întâlniri: suntem uniți, iar această unitate a fost cu adevărat tangibilă astăzi, ca întotdeauna”, a scris el pe platforma de socializare X, fără a oferi alte detalii.
Garanțiile că nu va fi invadată din nou în viitor sunt una dintre cheile pentru a convinge Ucraina să semneze un acord de pace cu Rusia. Aceasta dorește ajutor occidental pentru armata sa, inclusiv arme și antrenament, pentru a-și consolida apărarea, iar oficialii occidentali se străduiesc să-și dea seama ce angajamente ar putea oferi.
Articolul Șefii apărării din NATO au discutat despre garanțiile de securitate pentru Ucraina apare prima dată în Mediafax.
India a declarat că a testat cu succes o rachetă balistică cu rază medie de acțiune care, odată operațională, ar trebui să fie capabilă să transporte un focos nuclear în orice parte a Chinei.
Racheta Agni-5 a fost lansată cu succes miercuri în statul Odisha din estul Indiei, iar autoritățile au declarat că „a validat toți parametrii operaționali și tehnici”.
India și China, cele mai populate două națiuni ale lumii, sunt rivale care concurează pentru influență în Asia de Sud, iar relațiile s-au deteriorat vertiginos în 2020 după o confruntare mortală la frontieră.
Pakistanul, rivalul înverșunat al Indiei, deține și el arme nucleare, iar cele două țări au fost aproape de război în luna mai, după ce militanții au ucis 26 de persoane în Kashmirul administrat de India, un atac pe care New Delhi l-a atribuit Islamabadului. Pakistanul a negat orice implicare.
Prinse în comerțul global și în turbulențele geopolitice declanșate de războiul tarifar al lui Donald Trump, Delhi și Beijing au luat măsuri pentru a reface legăturile.
În octombrie anul trecut, prim-ministrul indian, Narendra Modi, s-a întâlnit cu liderul chinez, Xi Jinping, pentru prima dată în cinci ani, la un summit din Rusia.
Se așteaptă ca Modi să facă prima sa vizită în China din 2018 încoace, la sfârșitul acestei luni, pentru a participa la summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai – un bloc regional de securitate.
Între timp, relațiile dintre New Delhi și Washington au fost tensionate de ultimatumul lui Trump ca India să înceteze achizițiile de petrol rusesc, o sursă cheie de venit pentru Moscova în contextul ofensivei militare din Ucraina. SUA anunțează că va dubla noile tarife de import pentru India de la 25% la 50% până pe 27 august, dacă New Delhi nu își schimbă furnizorii de țiței.
Articolul India a testat cu succes o rachetă cu capacitate nucleară apare prima dată în Mediafax.
Un raid militar american, desfășurat miercuri dimineața în nord-vestul Siriei , înainte de zori, a vizat și ucis un membru important al grupării Stat Islamic, a declarat un oficial american pentru Reuters.
Acesta a fost al doilea raid cunoscut în nordul Siriei efectuat de trupele americane de la înlăturarea fostului președinte Bashar al-Assad în decembrie. Guvernul condus de islamiști care l-a înlocuit s-a angajat să prevină renașterea grupării Stat Islamic și face parte dintr-o alianță anti-Stat Islamic care include coaliția condusă de SUA care luptă împotriva grupării.
Oficialul american, vorbind sub condiția anonimatului, a declarat că în raid a fost ucis un membru important al grupării Statului Islamic, considerat un candidat la conducerea grupării Statului Islamic din Siria. Oficialul a adăugat că niciun soldat american nu a fost ucis sau rănit în raid.
O sursă din cadrul serviciilor de securitate siriene și organizația de stat siriană Al-Ikhbariya au declarat că ținta a fost ucisă în timp ce încerca să scape.
O altă sursă siriană a declarat că ținta era un cetățean irakian și era căsătorit cu o cetățeană franceză. Nu a fost imediat clar ce s-a întâmplat cu soția sa.
Pentagonul nu a făcut imediat niciun comentariu public cu privire la aceste rapoarte.
Operațiunea a început în jurul orei 2 dimineața (11:00 GMT), potrivit unor surse din cadrul securității siriene și a vecinilor din orașul Atmeh, din provincia Idlib . Elicopterele și dronele au asigurat acoperire aeriană, a declarat o sursă din cadrul forțelor de securitate siriene și locuitori. Forțele siriene locale au stabilit un cordon în jurul cartierului, dar forțele americane au efectuat raidul propriu-zis, a declarat a doua sursă din cadrul forțelor de securitate.
În iulie, Pentagonul a declarat că forțele sale au efectuat un raid în provincia Alep, soldat cu moartea unui lider important al grupării Statului Islamic și a celor doi fii adulți ai săi afiliați grupării Statului Islamic. Idlib a fost un loc de ascundere pentru figuri importante ale grupării Statului Islamic timp de ani de zile. Forțele americane l-au ucis pe liderul grupării Statului Islamic, Abu Bakr al-Baghdadi, în satul Barisha din provincia Idlib, în 2019, și pe succesorul său, Abu Ibrahim al-Hashemi al-Quraishi, în Atmeh, în 2022.
Articolul Un membru important al grupării Stat Islamic a fost ucis într-un raid american în nordul Siriei apare prima dată în Mediafax.
Cel puțin 140 de persoane, inclusiv femei și copii, au fost ucise luna trecută de rebelii M23 în estul Republicii Democrate Congo, potrivit unui raport Human Rights Watch, care documentează una dintre cele mai grave atrocități comise de grupul armat de la reapariția sa în 2021.
Rebelii M23, susținuți de Rwanda, au ucis cel puțin 140 de civili în estul Republicii Democrate Congo (RD Congo) în perioada 10- 30 iulie, arată un raport publicat miercuri de Human Rights Watch (HRW).
Conform BBC, organizația pentru drepturile omului afirmă că atacurile au avut loc în cel puțin 14 sate din zona Rutshuru, lângă Parcul Național Virunga, și că numărul real al victimelor ar putea depăși 300, conform unor estimări similare prezentate de ONU la începutul lunii.
Martori intervievați de HRW au relatat că rebelii au folosit arme de foc și macete, au împiedicat locuitorii să fugă și au aruncat cadavrele în râul Rutshuru.
Printre victime se află numeroși membri ai etniei hutu, țintiți în contextul ofensivei M23 împotriva grupării armate FDLR, formată din foști responsabili ai genocidului din Rwanda din 1994.
Rwanda, acuzată de sprijin direct pentru M23, a respins vehement acuzațiile ONU și HRW, calificându-le drept „nefondate și senzaționaliste”.
Gruparea rebelă a negat la rândul său implicarea, susținând că acuzațiile reprezintă „o falsificare flagrantă a faptelor”.
Atrocitățile vin în contextul blocajului procesului de pace mediat de SUA și Qatar. Deși M23 și guvernul congolez au semnat recent un acord de încetare a focului la Doha, negocierile au fost suspendate după ce rebelii au acuzat Kinshasa că nu și-a respectat angajamentele.
Articolul HRW: Rebeli M23 au ucis cel puțin 140 de civili în estul RD Congo, în pofida procesului de pace apare prima dată în Mediafax.
Mai multe state europene îi solicită președintelui Donald Trump să trimită avioane de luptă americane în România, ca parte a angajamentelor de securitate promise de Statele Unite pentru oprirea conflictului din Ucraina, scrie publicația The Times.
Comandanți militari europeni discută despre posibilitatea amplasării unor avioane F-35 în România, unde NATO ridică cea mai mare bază aeriană din Europa.
Obiectivul acestei mișcări este descurajarea Rusiei de la o nouă ofensivă asupra Ucrainei.
Donald Trump a spus luni că nu vrea să trimită de avioane americane direct în Ucraina, dar a precizat că este dispus să ofere sprijin „aerian” în cadrul garanțiilor de securitate promise de Washington.
După întâlnirea de luni de la Casa Albă, la care au participat Volodimir Zelenski și mai mulți lideri europeni, comandanții militari s-au reunit la Washington pentru stabilirea detaliilor legate de implicarea Statelor Unite.
Generalul Dan Caine, șeful Statului Major Interarme al Statelor Unite, i-a primit pe omologii săi din Marea Britanie, Germania, Franța, Finlanda și Italia pentru a discuta aceste planuri, relatează The Times.
În prezent, NATO desfășoară misiuni de poliție aeriană deasupra Mării Negre de la baza Mihail Kogălniceanu din România.
Pe lângă prezența avioanelor de luptă americane pe teritoriul României, țările europene cer asigurări privind accesul la sateliții americani pentru GPS și recunoaștere în Ucraina.
De asemenea, ei vor angajamente pentru furnizarea de sisteme de apărare antiaeriană Patriot și NASAMS, care ar fi capabile să intercepteze atacurile rusești.
Țările europene mai cer, de asemenea, permisiunea de a folosi avioane de spionaj deasupra Mării Negre.
Articolul Europa cere lui Trump să trimită avioane de luptă în România pentru sprijinul Ucrainei apare prima dată în Mediafax.
La 500 de metri, Chirilă, campion mondial în 2023 la Duisburg, a terminat pe locul al doilea în a patra serie, cu timpul de 1:56.27 minute, fiind devansat de rusul Zahar Petrov (1:55.58). Românul va concura în a doua semifinală, joi, de la ora 14:36, ora României.
La 1.000 de metri, unde a fost campion mondial în 2022 la Dartmouth, Chirilă a ocupat locul al treilea în seria a treia, cu timpul de 3:56.58 minute. Seria a fost câștigată de germanul David Bauschke (3:52.31), care s-a calificat direct în finală, urmat de polonezul Wiktor Glazunow (3:53.56). Chirilă va evolua în prima semifinală, programată vineri, de la ora 10:56.
Tot miercuri, la kaiac simplu feminin 1.000 de metri, Bianca Istrătescu s-a clasat pe locul 8 (penultima) în prima serie, cu timpul de 4:18.98 minute.
România participă la Mondialele de la Milano cu opt sportivi: la canoe simplu masculin 500 și 1.000 m (Cătălin Chirilă), canoe dublu masculin 500 m (Ilie Sprîncean, Oleg Nuță), canoe 4 masculin 500 m (Georgel Bărăgău, Ioan Mihai Rotundu, Andrei Roşioru, Braulio Flores-Mateescu) și kaiac simplu feminin 1.000 m (Bianca Istrătescu).
Articolul Cătălin Chirilă, calificat în semifinalele probelor de canoe simplu 500 m și 1.000 m de la Mondiale apare prima dată în Mediafax.
La aproape o lună după ce Israelul a anunțat că va permite intrarea materialelor pentru adăposturi în Gaza, organizațiile umanitare spun că nu au reușit încă să le livreze, din cauza blocajelor birocratice, în timp ce peste 1,3 milioane de palestinieni rămân fără un acoperiș.
Conform Reuters, organizațiile internaționale de ajutor afirmă că nu au putut introduce materiale pentru adăposturi în Gaza, în ciuda promisiunii Israelului că va ridica restricțiile impuse de aproape șase luni.
Printre obiectele blocate s-au aflat chiar și bețele de cort, considerate de autoritățile israeliene ca având și posibile utilizări militare.
„Națiunile Unite și partenerii noștri nu au reușit să aducă materiale pentru adăposturi după anunțul Israelului”, a declarat Jens Laerke, purtător de cuvânt al Biroului ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA), care a precizat că procesul de vămuire rămâne un obstacol major.
Organizații precum CARE International, ShelterBox și Consiliul Norvegian pentru Refugiați au confirmat că nu au primit încă autorizarea necesară.
ONU estimează că peste 1,3 milioane de persoane din Gaza nu au corturi, iar un nou val de strămutări este așteptat în urma ofensivei israeliene asupra orașului Gaza.
După aproape doi ani de război, mulți palestinieni trăiesc printre ruine sau în adăposturi improvizate.
„Viața într-un cort nu este viață… nu există baie, nici măcar un loc decent unde să stai. Ajungem să stăm în stradă, sufocându-ne de căldură”, a spus Ibrahim Tabassi, un locuitor din Khan Younis, care împarte un cort improvizat cu alți nouă membri ai familiei.
O altă rezidentă din Gaza, Sanaa Abu Jamous, a povestit că își folosește același cort uzat de la începutul războiului. „Cortul meu este extrem de deteriorat”, a spus ea.
Articolul Ajutor blocat pentru Gaza: Peste 1,3 milioane de palestinieni așteaptă materiale pentru adăposturi apare prima dată în Mediafax.
Wall Street a deschis miercuri într-o notă moderată, în contextul în care piața caută indicii despre starea consumului și posibilele direcții ale politicii monetare a Rezervei Federale.
La deschidere, indicele Dow Jones Industrial Average a scăzut cu 0,4 puncte, rămânând practic neschimbat, la 44.922,7 puncte.
S& P 500 a pierdut 4,7 puncte, respectiv 0,07%, până la 6.406,62 puncte, iar Nasdaq Composite a coborât cu 45,3 puncte, adică 0,21%, la 21.269,66 puncte.
Articolul Wall Street deschide în scădere ușoară, pe fondul rezultatelor mixte din retail apare prima dată în Mediafax.
Sony va majora cu aproximativ 50 de dolari prețul consolelor PlayStation 5 în Statele Unite, decizia fiind influențată de posibilele efecte ale tarifelor impuse de administrația Trump și de costurile mai ridicate de producție.
Sony a anunțat miercuri că toate versiunile consolei PlayStation 5 vor fi mai scumpe în SUA, începând de joi, cu o creștere de circa 50 de dolari.
Astfel, modelul de top PS5 Pro va ajunge la 749,99 dolari.
Compania japoneză a explicat că măsura vine în contextul încetinirii redresării pieței de jocuri video și al incertitudinilor legate de tarifele aplicate importurilor din China și Japonia.
Conform Reuters, decizia urmează unor măsuri similare aplicate în aprilie pe piețele europene, în timp ce rivalii de la Xbox au scumpit, la rândul lor, consolele și accesoriile în SUA, Europa, Australia și Marea Britanie.
Industria jocurilor video miza pe o creștere accelerată în 2025, datorită lansărilor unor titluri majore precum Grand Theft Auto VI și Nintendo Switch 2.
Însă amânarea lansării GTA VI pentru anul viitor, combinată cu scumpirile consolelor, ridică semne de întrebare privind ritmul de creștere al pieței.
Articolul Sony scumpește PlayStation 5 în SUA pe fondul incertitudinilor legate de tarife apare prima dată în Mediafax.
Liam Óg Ó hAnnaidh, cunoscut pe scenă ca Mo Chara, a apărut miercuri în fața unei instanțe din Londra, fiind acuzat că ar fi afișat un steag Hezbollah la un concert în 2024, potrivit Reuters.
Sute de fani s-au adunat miercuri la Westminster Magistrates’ Court din Londra pentru a-l susține pe Liam Óg Ó hAnnaidh, membru al trupei irlandeze de rap Kneecap, care se confruntă cu o acuzație de terorism.
Procurorii susțin că artistul, cunoscut sub numele de scenă Mo Chara, ar fi fluturat steagul galben al grupării Hezbollah la un concert desfășurat în capitala britanică, pe 21 noiembrie 2024.
Avocații lui Ó hAnnaidh au cerut respingerea acuzațiilor, pe care muzicianul le-a calificat drept „o diversiune”.
Judecătorul urmează să decidă pe 26 septembrie dacă procesul va continua.
Articolul Membru al trupei irlandeze Kneecap, judecat la Londra pentru acuzații de terorism apare prima dată în Mediafax.
Peste 15.000 de cărți au ars luni, 18 august, după ce corpul de clădire în care se afla biblioteca Universității de Stat din orașul Sumî a fost complet distrus, în urma unui atac lansat de Rusia.
Un alt eveniment asemnănător s-a întâmplat în luna aprilie, când un alt atac al Rusiei a lovit Centrul de Congrese al Universității de Stat din Sumî, iar atunci, peste 45.000 de de cărți au ars. Astfel, în total, 60.000 de cărți au fost distruse în urma celor două atacuri, potrivit directorului bibliotecii, relatează publicația ucraineană Suspline, citată de Ukrainska Pravda.
Potrivit directorului bibliotecii universitare, cărțile distruse au fost cele mai recente volume, cumpărate de universitate în urmă cu cinci sau șase ani.
În noaptea de duminică spre luni, armata Rusă a lansat un atac cu drone și rachete asupra Universității din Sumî. Astfel, clădirea principală a universității a fost avariată, iar noua aripă de clădire în care se afla biblioteca universitară a ars complet.
„Clădirea (n.r. – noua clădire N) a fost abandonată mult timp, iar acum aproximativ șapte ani am restaurat sălile de clasă, amfiteatrele și am creat un centru pentru echipamente comune. Acum va trebui să le mutăm în altă parte”, a precizat inginerul-șef Olena Tkachenko în cadrul interviului pentru Suspline.
Inginerul a precizat, de asemenea, că echipamentele tehnologice constisitoare ale universității au fost distruse.
Articolul Zeci de mii de cărți ale unei universități din Ucraina, distruse în urma atacurilor Rusiei apare prima dată în Mediafax.
Anunțul a fost făcut miercuri, pe Facebook.
„Toată energia României la aceeași masă! Am mobilizat toți actorii din sectorul energiei încă de la începutul mandatului de ministru al Energiei cu un scop clar: reducerea prețului energiei la consumatorul final! Cum? Împreună am generat 8 soluții cu impact pe termen scurt și mediu prin care vor scădea prețul facturilor de energie ale românilor”, a transmis Bogdan Ivan.
Măsurile au fost puse într-un memorandum care a ajuns la Guvern.
„Am transpus aceste măsuri într-un memorandum pe care l-am transmis Guvernului României. Direcțiile de acțiune pe care le-am generat în ultima lună de lucru, vor avea efecte vizibile în scăderea facturilor la energie. Mulțumesc tuturor profesioniștilor din energie pentru deschiderea și responsabilitatea de a lucra împreună”, a precizat ministrul Energiei.
Articolul Bogdan Ivan: am generat opt soluții prin care vor scădea prețul facturilor de energie ale românilor apare prima dată în Mediafax.
Măsurile au fost prezentate pe Facebook.
„Reforma în sănătate nu se face cu lozinci, ci cu reguli clare și curaj de a schimba vechile practici. Ministerul Sănătății a pus în transparență decizională proiectul unei Ordonanțe care aduce măsuri concrete pentru pacienți și pentru cei care conduc unitățile medicale. În ultimele zile, m-am consultat cu profesioniști din sănătate, cu sindicatele, cu asociațiile de pacienți și cu experți din industrie. Toate observațiile și propunerile au fost analizate cu seriozitate, pentru ca textul final să răspundă corect nevoilor reale. Nu este vorba despre austeritate, ci despre eficientizarea resurselor și despre un sistem mai funcțional, mai echitabil și mai transparent”, a scris Alexandru Rogobete.
El a prezentat principalele măsuri cuprinse în proiectul de ordonanță„Consorții medicale pentru servicii mai bune – Spitalele vor putea să se asocieze între ele pentru activități medicale comune, cercetare, investiții, dar și achiziții de medicamente și echipamente. Înseamnă resurse folosite mai eficient și servicii mai bune pentru pacienți, fără competiții inutile între spitale.
Manageri evaluați pe performanță – Am spus de multe ori că a fi manager într-un spital nu este un bonus, ci o mare responsabilitate. Până acum, criteriile de performanță erau învechite și nu reflectau adevărata eficiență administrativă și managerială. Prin această modificare, introducem criterii clare de management, indicatori de performanță relevanți și o regândire completă a modului în care se organizează concursul. Managerii vor încheia contracte de maximum 4 ani, evaluate anual pe baza acestor indicatori clari. Dacă nu își ating obiectivele, contractele încetează.
Șefi de secție cu atribuții clare și responsabilitateȘefii de secție, laborator sau servicii medicale vor avea contracte de administrare cu evaluare anuală.
Cabinete de familie mai accesibile și un rol consolidat în sistem – Medicina de familie este stâlpul sistemului de sănătate. Toți pacienții trebuie să poată accesa medicul de familie, iar fără colegii noștri din medicina primară sistemul nu poate funcționa corect. De aceea, este esențial să le întărim rolul și statutul, atât în societate, cât și în sistemul de sănătate. Cabinetele de medicină de familie pot înființa cel mult două puncte secundare de lucru, dacă medicul solicitant asigură un program fracționat de minimum 5 ore pe săptămână, în norma lui de bază sau peste aceasta. În plus, din 2026 finanțarea medicilor de familie se va baza preponderent pe serviciile efectiv acordate pacienților – 80% plată pe serviciu și doar 20% plată per capita.
Dezvoltarea ambulatoriului de specialitateValoarea punctului în ambulatoriu crește la 6,5 lei de la 1 octombrie și la 8 lei de la 1 ianuarie. Investim direct în servicii de diagnostic și tratament mai accesibile, astfel încât problemele medicale să fie rezolvate rapid, fără drumuri inutile la urgență.
Card european de sănătate cu valabilitate extinsă – O măsură simplă, dar importantă, care reduce birocrația și oferă siguranță pacienților atunci când au nevoie de îngrijiri medicale în străinătate. Astfel, prelungim valabilitatea cardurilor cu 10 ani de la emitere pentru pensionarii peste 65 de ani, respectiv pentru copii până la îndeplinirea vârstei de 18 ani.
Finanțare transparentă și bazată pe performanță pentru spitale – Se introduce o metodologie unitară de alocare a fondurilor, ținând cont de volumul și complexitatea cazurilor, gradul de utilizare a capacității și eficiența spitalului. Spitalele vor fi finanțate corect, pe baza nevoilor reale și a performanței medicale.
Metodologia va ține cont de criterii clare și obiective:Metodologia include, după caz, mecanisme speciale pentru unitățile care au o activitate complexă sau strategică, precum cele cu programe naționale de sănătate sau cu rol regional/național. Astfel, spitalele cu specific medical complex vor primi fonduri corelate cu gradul de adresabilitate al pacienților și nevoile reale de servicii medicale.
Toți indicatorii vor fi stabiliți pe baza datelor raportate lunar sau trimestrial de unitățile sanitare, ceea ce asigură transparență și predictibilitate. Această abordare introduce performanța ca principiu central în finanțarea spitalelor: resursele vor fi alocate nu arbitrar, ci în funcție de activitatea efectivă și eficiența fiecărei unități.
Pe lângă aceste criterii, introducem o nouă categorie – spitale strategice. Acestea sunt unități cu activitate complexă sau rol regional/național, inclusiv cu programe naționale de sănătate, care vor beneficia de mecanisme speciale de alocare a fondurilor. Scopul este ca aceste spitale să primească finanțare corelată cu complexitatea activității și nevoile reale ale pacienților, asigurând astfel servicii de calitate pentru cazuri complexe sau critice”, a explicat Rogobete.
Ministrul a mai spus că reforma va fi implementată deoareec nu mai poate fi amânată.
„Mesajul nostru este ferm: aceste măsuri nu sunt simple articole de lege, ci semne de respect pentru pacienți și pentru medicii care muncesc cu bună credință. Este începutul unei schimbări care nu mai poate fi amânată. Încrederea ne face bine”, a precizat Alexandru Rogobete.
Articolul Alexandru Rogobete a anunțat principalele măsuri de reformă în sistemul sanitar apare prima dată în Mediafax.
