Cu toate că evenimentul va avea loc, în pofida încercării Guvernului maghiar de a-l anula, mai multe țări europene au dat avertismente de călătorie pentru cetățenii care doresc să participe la evenimentul de la Budapesta, desfășurat sâmbătă, potrivit Euronews.
Cu toate că premierul Orbán a încercat să interzică evenimentul, invocând chestiuni legate de protecția copiilor, organizatorii așteaptă zeci de mii de participanți de pe tot continentul, inclusiv oficiali din mai multe țări europene.
Țările din Europa au emis avertismente cu privire la participare, informând publicul că desfășurarea evenimentului rămâne în continuare ilegală, potrivit legilor maghiare.
Marea Bitanie a avertizat cetățenii care doresc să participe că ei vor fi identificați pe baza tehnologiei de recunoștere facială și vor fi amendați, conform legii maghiare, dar și că există un risc însemnat pentru siguranța lor în timpul participării, punând accent pe posibilele contra- demonstrații, dar și pe lipsa reglementărilor certe cu privire la desfășurarea evenimentului.
Participanții care vor fi identificați la Pride-ul de sâmbătă de la Budapesta, riscă să fie amendați cu până la 500 de euro.
Ministerul de Externe din Olanda i-a avertizat pe olandezi că ar putea fi amendați pentru participarea la Pride. Și Belgia a emis un avertisment similar, avertizându-și cetățenii despre lipsa de reglementări precise cu privire la participarea la eveniment.
Potrivit informării emise de guvernul olandez: „Circumstanțele desfășurării evenimentului Marșului Pride sunt incerte”, subliniind că participarea la demonstrație este responsabilitatea fiecărui cetățean.
„În sfătuim pe participanți să fie vigilenți și să se informeze cu privire la situația actuală prin intermediul mass-media, dar și al contului oficial al ambasadei din Budapesta”, au informat autoritățile din Olanda.
Posibile contra-demonstații la PrideȘi guvernul Belgiei a anunțat populația cu privire la riscul unor potențiale contra – demonstații.
Partidul „Mi Hazánk Mozgalom” (Mișcarea Patria Noastră), de extremă dreaptă din Ungaria a îndemnat susținătorii să ocupe podurile din centrul Budapestei pentru a opri desfășurarea marșului Pride.
Ba mai mult, reprezentanții partidului au primit autorizație dată de poliție pentru desfășurarea unui protest, care va avea loc pe aceeași rută cu marșul Pride.
Contra-protestul anunțat de formațiune prezintă riscuri de posibile violențe, potrivit oficialilor din Belgia.
„Pentru siguranța lor, participanții sunt sfătuiți să păstreze distanța față de cosibilele contra – proteste și, iar în cazul unor perturbări, să urmeze recomandările date de polițiștii locali”, a informat Ministerul de Externe din Belgia.
Polițiștii din Ungaria nu vor încerca să disperseze mulțimeaAutoritățile maghiare nu vor dispera mulțimea formată din participanții la Pride, însă participarea la demonstrație vor suferi consecințe legale, a declarat premierul Orbán.
„Suntem adulți și cred că fiecare ar trebui să decidă ceea ce dorește, să mențină regulile sau dacă nu fac acest lucru, ei ar trebui să aibă parte de consecințe legale”, a declarat prim-ministrul Orbán Victor.
Articolul Cinci țări din Europa au emis avertismente de călătorie pentru cetățenii care participă la marșul Pride din Budapesta apare prima dată în Mediafax.
Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis vineri seară două alerte Cod portocaliu de furtună pentru municipiul București și mai multe localități din județul Ilfov, valabile în intervalul 21:30 – 22:40.
Potrivit meteorologilor, în zonele vizate se vor semnala vijelii puternice, cu rafale de vânt ce pot atinge 70–90 km/h, grindină de dimensiuni medii (2–4 cm), averse torențiale ce pot acumula 25–40 l/mp, precum și descărcări electrice frecvente.
Localitățile din Ilfov aflate sub incidența alertei sunt: Jilava, Măgurele, Bragadiru, Domnești, 1 Decembrie, Clinceni, Ciorogârla, Cornetu și Dărăști-Ilfov.
Articolul Alertă cod portocaliu de furtună în București și județul Ilfov apare prima dată în Mediafax.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, atrage atenția vineri că România are nevoie de intervenții rapide pentru a evita consecințe grave asupra economiei și finanțelor publice, în contextul în care deficitul bugetar continuă să crească.
„Nu am o misiune simplă, însă voi spune cu toată responsabilitatea: România are nevoie de măsuri ferme și urgente pentru a-și păstra credibilitatea internațională și stabilitatea economică”, a declarat Nazare, după publicarea vineri a execuției bugetare la finalul lunii mai 2025.
Datele oficiale arată că deficitul bugetar a crescut în termeni nominali cu 4,13 miliarde de lei față de aceeași perioadă din 2024, ajungând la 64,23 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 3,39% din PIB, nivel apropiat de anul precedent. Veniturile au înregistrat o creștere de 13,6%, însă cheltuielile au avansat mai rapid, cu 12,2%, generând o presiune tot mai mare asupra finanțelor publice, arată ministrul.
„Cheltuielile au crescut într-un ritm mai accelerat decât a reușit să crească economia țării în ultimul an. Dacă nu corectăm urgent acest dezechilibru, accesul României la finanțare avantajoasă poate fi compromis, cu consecințe dramatice pentru economie, dobânzi, investiții și locuri de muncă”, a subliniat ministrul.
România este în prezent monitorizată atent de agențiile de rating și de Comisia Europeană, care a cerut un plan credibil de corecție fiscală până la sfârșitul lunii iunie, altfel riscând suspendarea fondurilor europene.
Articolul Nazare, ministrul Finanțelor: România are nevoie de măsuri urgente pentru a-și păstra credibilitatea apare prima dată în Mediafax.
Vineri, președintele Donald Trump a fost prezent la Casa Albă pentru o conferință de presă succintă pe mai multe subiecte, de pe o agendă mai largă, inclusiv conflictul Israel – Iran.
În cadrul acestei conferințe de presă, Donald Trump i-a adresat un mesaj liderului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, după ce acesta a susținut că Iranul a învins Israelul și Statele Unite. Trump a cerut ca liderul iranian să fie sincer în privința rezultatului confruntării.
„Uite, ești un om de mare credință, om care este foarte respectat în această țară”, a declarat Trump. „Trebuie să spui adevărul. Ai fost bătut până în iad, iar Israelul a fost și el bătut. Amândoi au fost bătuți, și a fost un moment grozav pentru a pune capăt. A fost rapid”.
Trump a susținut că ambele tabere au trecut printr-o perioadă grea în timpul celor 12 zile de conflict. În opinia lui, acest război a funcționat ca o descărcare a tensiunilor acumulate.
„O mulțime de ură, o mulțime de ură. Ar fi minunat dacă nu ar avea această ură, dar ultimul lucru la care se gândesc acum sunt armele nucleare”, a adăugat președintele.
Cu o zi înainte, Karoline Leavitt, secretarul de presă al Casei Albe, a declarat că afirmațiile lui Khamenei nu reflectă realitatea, ci reprezintă doar o încercare de a salva aparențele în fața publicului intern.
Articolul Donald Trump, mesaj pentru liderul suprem al Iranului: „Trebuie să spui adevărul” apare prima dată în Mediafax.
Decizia reprezintă o victorie pentru administrația Trump, care a criticat frecvent aceste intervenții judiciare ca fiind obstacole în implementarea agendei sale.
Cu toate acestea, Curtea nu a clarificat soarta ordinului executiv controversat al lui Trump care urmărește să limiteze cetățenia prin naștere pentru copiii născuți pe teritoriul SUA din părinți aflați ilegal în țară. Blocajele judecătorești asupra acestei politici rămân în vigoare, iar cazul va continua să fie analizat în instanțele inferioare.
Președintele Trump a salutat decizia drept o „victorie uriașă” și a anunțat că va continua să promoveze restricții similare. În reacție, grupurile care contestă ordinul său au reluat demersurile judiciare pentru a împiedica punerea în aplicare a acestuia.
Pe lângă acest caz, Curtea Supremă a emis și alte decizii majore, susținând drepturile părinților cu obiecții religioase față de materiale școlare, menținând o parte esențială a legii Obamacare privind asigurările de sănătate, aprobând o lege pentru protejarea copiilor de accesul la pornografia online și păstrând o taxă care susține serviciile de telefonie și internet în școli, biblioteci și zone rurale.
Articolul Curtea Supremă a SUA limitează ordinele judecătorești naționale. Trump consideră decizia o victorie apare prima dată în Mediafax.
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a spus vineri că nu ar exclude posibilitatea unor noi atacuri asupra facilităților nucleare din Iran, dacă situația o va impune, scrie CNN.
Trump a fost întrebat vineri de reporteri dacă ar lua în calcul o astfel de acțiune în cazul în care viitoarele rapoarte ale serviciilor de informații ar arăta o evoluție periculoasă în privința programului nuclear iranian.
„Sigur, fără îndoială, absolut, trebuie să fie incredibil”, a declarat președintele din sala de ședințe a Casei Albe.
El a mai spus că nu crede că Iranul poate „reveni la nuclear prea curând”, făcând referire la atacurile recente lansate de armata americană asupra mai multor obiective nucleare din această țară.
Deși Casa Albă continuă să afirme că aceste lovituri au fost eficiente, nu au fost făcute publice date concrete care să confirme afirmația președintelui că programul nuclear iranian a fost „șters”.
Întrebat despre existența unor situri nucleare ascunse în Iran, Trump a afirmat că nu este „cu adevărat” îngrijorat de această chestiune.
„Pot să vă spun – ei sunt epuizați. Și Israelul este, de asemenea, epuizat. Am avut de-a face cu amândoi și amândoi au vrut să se rezolve – amândoi – și am făcut o treabă excelentă. Dar ei sunt epuizați. Ultimul lucru la care se gândesc acum este nuclear. Știți la ce se gândesc? Se gândesc la ziua de mâine, încercând să trăiască”, a spus președintele.
Articolul Trump: „Absolut” aș putea ordona din nou bombardarea siturilor nucleare iraniene apare prima dată în Mediafax.
„Prezență și personalitate distinsă, actrița Anca Bejenaru a însuflețit scena Teatrului Nottara mai bine de 40 de ani. Un om liber, dedicat, pasionat de teatru și de frumos. Dumnezeu să o odihnească în pace!”, scriu reprezentanții UNITER.
Cei care doresc să-i aducă un ultim omagiu o pot face sâmbătă, între orele 10:00–12:00, în foaierul Teatrului Nottara, din București, unde va fi depus trupul neînsuflețit al artistei.
Ulterior, la ora 13:00, sicriul va fi transportat la Capela Cimitirului Bellu. Duminică, la ora 12:00, va avea loc slujba religioasă, iar înmormântarea va avea loc la ora 14:00, la Cimitirul Străulești 2.
Articolul A murit actrița Teatrului Nottara Anca Bejenaru apare prima dată în Mediafax.
Ministrul iranian de Externe recunoaște că au fost provocate „daune excesive și serioase” siturilor nucleare ale țării în urma recentelor bombardamente americane și israeliene, potrivit bbc.com.
Abbas Araghchi a declarat, joi seară, pentru un post de televiziune de stat, că Organizația pentru Energie Atomică a Iranului efectuează o evaluare a pagubelor.
Cu doar câteva ore mai devreme, liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, afirmase că atacurile nu au afectat programul nuclear al țării. Khamenei reacționa astfel la afirmația președintelui american Donald Trump, care susținuse că bombele au „distrus complet” trei situri nucleare.
Khamenei a spus că atacurile americane nu au reușit „să obțină ceva semnificativ”.
„Nu a fost încheiat niciun acord, aranjament sau discuție pentru începerea unor noi negocieri”Liderul suprem, aflat în ascunzătoare de la începutul războiului cu Israelul, pe 13 iunie, a insistat că Trump a „exagerat” impactul bombardamentelor și a proclamat victoria asupra SUA și Israelului.
Însă declarațiile lui Araghchi conturează o altă imagine.
Ministrul de Externe a mai spus că nu există planuri pentru reluarea negocierilor nucleare cu SUA. Iranul anulase cea de-a șasea rundă programată de discuții în momentul în care Israelul a început atacurile.
„Aș dori să afirm clar că nu a fost încheiat niciun acord, aranjament sau discuție pentru începerea unor noi negocieri”, a declarat el.
El a adăugat că guvernul analizează ceea ce este în „interesul poporului iranian”, menționând că abordarea diplomatică va lua „o formă nouă”, fără a oferi detalii.
Într-o încercare de a readuce Iranul la masa negocierilor, administrația Trump a discutat posibilitatea de a ajuta Iranul să acceseze 30 de miliarde de dolari pentru a construi un program nuclear civil, de relaxare a sancțiunilor și de deblocare a miliardelor de dolari din fonduri iraniene restricționate, potrivit CNN.
Iranul ar putea să oprească accesul inspectorilor nucleari internaționali în facilitățile saleÎnsă evoluțiile din Iran ar putea împiedica un astfel de demers.
Miercuri, Parlamentul Iranului a aprobat un proiect de lege care vizează oprirea cooperării cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), organismul nuclear global.
Dacă va fi pusă în aplicare, măsura ar însemna că Iranul nu va mai permite accesul inspectorilor nucleari internaționali în facilitățile sale.
Israelul a declarat că ofensiva împotriva Iranului a fost necesară pentru a împiedica presupusele planuri iraniene de dezvoltare a armelor nucleare.
Iranul a susținut întotdeauna că programul său nuclear are doar scopuri civile.
SUA au devenit implicate direct în conflict weekendul trecut, lovind facilități din Fordo, Natanz și Isfahan, înainte ca președintele Trump să încerce rapid să medieze un armistițiu între Israel și Iran.
Articolul Ministrul iranian de Externe recunoaște „daune excesive și serioase” ale bombardamentelor americane și israeliene asupra siturilor sale nucleare apare prima dată în Mediafax.
Documentul a fost semnat la sediul Reprezentanței Transgaz din București de către Ion Sterian, Directorul General al companiei românești, și Dušan Bajatović, omologul său din Serbia.
Memorandumul prevede realizarea unei interconectări între Sistemul Național de Transport gaze naturale din România și cel din Serbia, printr-o conductă care să lege magistrala BRUA de Nodul Tehnologic Mokrin. De asemenea, planurile includ dezvoltarea conductei Mokrin–Banatski Dvor–Pančevo–Belgrad.
„Această colaborare are o importanță strategică majoră pentru ambele țări, în special în contextul diversificării surselor de aprovizionare și al consolidării securității energetice în regiune”, se arată în comunicatul Transgaz. Un plan de acțiune detaliat urmează să fie prezentat în luna septembrie 2025.
Grupul Transgaz, care include și operatorul Vestmoldtransgaz din Republica Moldova, a încheiat primul trimestru al anului cu un profit net de 515,58 milioane de lei – dublu față de aceeași perioadă din 2024. Veniturile au provenit în mare parte din activitatea de transport intern al gazelor, care a generat 607,2 milioane de lei.
Articolul Transgaz și Srbijagas au semnat memorandum pentru interconectarea rețelelor de gaze România–Serbia apare prima dată în Mediafax.
După o perioadă de absență, Marcel Boloș a revenit la conducerea Agenției de Dezvoltare Regională (ADR) Nord-Vest, în funcția de director general.
Acesta a anunțat că își reia mandatul cu aceeași viziune care i-a definit activitatea din ultimii ani: folosirea fondurilor europene pentru a crea investiții concrete, cu efect real în comunitățile locale.
„România are nevoie de instituții care nu doar administrează fonduri europene, ci le transformă în investiții care schimbă vieți,” a declarat Boloș.
El a prezentat și cele trei direcții strategice imediate pe care instituția le va urmări sub conducerea sa. El menționează sprijinirea proiectelor de dezvoltare economică, prin crearea unei rețele de parcuri de specializare inteligentă, menită să atragă investitori și să creeze locuri de muncă în regiune, valorificarea potențialului turistic al regiunii Nord-Vest, prin implementarea de proiecte de agrement și dezvoltarea unor experiențe locale autentice, care să transforme zona într-o destinație europeană de top, precum și digitalizarea serviciilor publice locale, pentru a oferi cetățenilor acces rapid, sigur și facil la informațiile și serviciile de care au nevoie, reducând birocrația și timpul pierdut la ghișee.
Marcel Boloș a transmis un mesaj clar către autoritățile locale, mediul de afaceri și societatea civilă: „Vă cunosc provocările. Veți găsi în mine un partener care înțelege ritmul, miza și presiunea cu care lucrați.”
Articolul Marcel Boloș revine la conducerea ADR Nord-Vest: Un nou început, aceeași direcție apare prima dată în Mediafax.
Intervenția pompierilor este dificilă din cauza vântului puternic din zonă și a vegetației uscate, care duce la răspândirea rapidă a flăcărilor.
La fața locului se află și un echipaj de poliție care dirijează circulația rutieră pe drumul E87, la intrarea în localitatea Babadag, pentru a permite accesul pompierilor.
Autoritățile fac un apel la populație pentru responsabilitate și discernământ, solicitând să nu incendieze vegetația uscată sau resturile vegetale din curți și să curețe terenurile. Aceasta ar limita răspândirea unui posibil incendiu la anexe gospodărești, locuințe sau culturi agricole.
Articolul Babadag. Incendii de vegetație cuprind culturile de cereale apare prima dată în Mediafax.
La feminin, CSM București a fost repartizată în Grupa B, unde va întâlni adversare precum Odense (Danemarca), finalistă în ediția precedentă, Brest Bretagne (Franța) și FTC Rail-Cargo (Ungaria), în vreme ce Gloria Bistrița va juca în Grupa A, alături de campioana Norvegiei Storhamar, dar și de deținătoarea titlului, Györ (Ungaria), și Metz (Franța).
Grupele Ligii Campionilor la feminin:
• Grupa A: Storhamar Handball Elite (Norvegia), Metz Handball (Franța), Gyori Audi ETO KC (Ungaria), BV Borussia Dortmund (Germania), Team Esbjerg (Danemarca), Gloria Bistrița (România), OTP Group Buducnost (Muntenegru), DVSC Schaeffler (Ungaria)
• Grupa B: HB Ludwigsburg (Germania), Odense Handbold (Danemarca), CSM București (România), Brest Bretagne (Franța), FTC Rail-Cargo (Ungaria), HC Podravka (Croația), Krim Mercator Ljubljana (Slovenia), Ikast Handbold (Danemarca)
La masculin, Dinamo București va evolua în Grupa A, alături de nume grele precum Veszprem (Ungaria), Füchse Berlin (Germania), Aalborg (Danemarca) și Industria Kielce (Polonia).
Grupele Ligii Campionilor la masculin:
• Grupa A: Aalborg Handbold (Danemarca), Fuchse Berlin (Germania), Veszprem HC (Ungaria), Industria Kielce (Polonia), HBC Nantes (Franța), Sporting Clube de Portugal (Portugalia), Dinamo București (România), Kolstad Handball (Norvegia)
• Grupa B: Orlen Wisla Plock (Polonia), Barcelona (Spania), Paris Saint-Germain (Franța), GOG (Danemarca), SC Magdeburg (Germania), OTP Bank-PICK Szeged (Ungaria), HC Zagreb (Croația), HC Eurofarm Pelister (Macedonia de Nord)
Articolul CSM București, Bistrița și Dinamo și-au aflat adversarele din grupele Ligii Campionilor la handbal apare prima dată în Mediafax.
În nord-estul Canadei, de-a lungul țărmurilor golfului Hudson, o centură de roci vulcanice ce se întinde în apropierea comunității inuit Inukjuak ascunde o descoperire geologică remarcabilă: cele mai vechi roci cunoscute de pe Pământ. Acestea aparțin Centurii de roci verzi Nuvvuagittuq, o formațiune rară care păstrează fragmente din scoarța terestră primitivă.
Noile analize au stabilit o vârstă de 4,16 miliarde de ani pentru aceste roci, datându-le astfel din eonul Hadean, așa cum este denumită cea mai veche perioadă din istoria Pământului, care a început odată cu formarea planetei, acum aproximativ 4,5 miliarde de ani, și s-a încheiat în urmă cu circa 4,03 miliarde de ani. „Aceste roci și centura Nuvvuagittuq, fiind singurele dovezi geologice din eonul Hadean, oferă o fereastră unică către cele mai timpurii momente ale planetei noastre, pentru a înțelege mai bine cum s-a format prima scoarță terestră și care au fost procesele geodinamice implicate”, a explicat profesorul Jonathan O’Neil, geolog la Universitatea din Ottawa și autorul principal al analizei publicată în revista Science, citată de Reuters.
Numele eonului, desemnând cea mai lungă unitate de timp în scala geologică a Pământului, provine de la zeul grec al lumii subpământene, Hades, și reflectă condițiile extreme, care se presupune că dominau atunci: temperaturi foarte ridicate, activitate vulcanică intensă, frecvente ciocniri cu asteroizi și absența unei scoarțe terestre stabile. Atmosfera era complet diferită de cea de azi, probabil toxică, fără oxigen, alcătuită din dioxid de carbon, metan, amoniac și vapori de apă. Spre sfârșitul perioadei, planeta a început să se răcească suficient cât să permită formarea primelor oceane, prin condensarea aburilor atmosferici. În paralel, se formează timid scoarța terestră, subțire, instabilă și supusă unui proces continuu de refacere.
Vârsta rocilor a stabilită prin datarea izotopicăRocile testate, numite „intruziuni”, s-au format atunci când magma, rocă topită, a pătruns în straturi de roci preexistente, apoi s-a răcit și solidificat în subteran. Acestea sunt, în principal, roci vulcanice metamorfizate, cu o compoziție bazaltică, transformate de-a lungul timpului de căldură și presiune.
Cercetătorii au utilizat două metode de datare bazate pe analiza dezagregării radioactive a elementelor samariu și neodim, elemente chimice din grupa pământurilor rare. Ambele au condus la aceeași concluzie: 4,16 miliarde de ani. „Intruziunea ar avea 4,16 miliarde de ani. Deoarece rocile vulcanice trebuie să fie mai vechi decât aceasta, cea mai probabilă vârstă a lor este de 4,3 miliarde de ani”, au explicat cercetătorii.
„Pot ajuta la înțelegerea mediului în care început viața pe Pământ”Noua cercetare aduce claritate într-o dispută veche de peste un deceniu. Testele anterioare au oferit rezultate contradictorii, unele datând rocile la 4,3 miliarde de ani, altele la doar 3,3-3,8 miliarde. Experții consideră că metoda care a produs vârstele mai mici ar fi putut fi influențată de evenimente termice ulterioare care au distorsionat rezultatele.
Dincolo de vârstă, aceste roci oferă indicii esențiale despre cum arăta planeta noastră în vremurile de început. Este posibil ca ele să se fi format atunci când ploaia, care rezulta din evaporarea apelor primordiale, a căzut peste lava încinsă, răcind-o și solidificând-o aproape instant: „Deoarece unele dintre aceste roci s-au format și prin precipitare din apa de mare antică, ele pot oferi informații despre compoziția și temperatura primelor oceane și pot ajuta la înțelegerea mediului în care ar fi putut începe viața pe Pământ”, a prrecizat autorul studiului citat de Reuters.
Pământul nu a fost niciodată doar o minge de lavăContrar ideii că Pământul era un glob incandescent în totalitate în acea perioadă, cercetătorii susțin că lucrurile erau deja mai stabilizate: „Pământul nu a fost, cu siguranță, o minge uriașă de lavă topită pe tot parcursul perioadei Hadean. În urmă cu aproape 4,4 miliarde de ani, exista deja o scoarță stâncoasă pe Pământ, probabil în mare parte bazaltică și acoperită de oceane puțin adânci și calde. Exista și o atmosferă, însă total diferită față de cea de astăzi.”
Articolul Cele mai vechi roci de pe Pământ au 4,3 miliarde de ani și se află în Quebec apare prima dată în Mediafax.
Simptomele sunt evidente. Rata de creștere economică este redusă, nu mai asigură convergență. Investițiile reduse în cercetare-dezvoltare, tehnologie și capital uman fac imposibilă tranziția către o economie bazată pe inovare. Pierderea ”avantajului competitiv” al forței de muncă ieftine nu este compensată de investiții în capitalul uman, România se deprofesionalizează în multe domenii. Se perpetuează o dependență excesivă de sectoare tradiționale și de exporturi cu valoare adăugată redusă în condițiile unor importuri cu valoare adăugată ridicată.
Arhitectura instituțională a României este încă imatură, reactivă, fără algoritmi de avertizare timpurie eficienți. Dependența aproape exclusivă de intrările de capital străin ajută în unele sectoare dar îngreunează în altele. După 20 de ani în care s-a manifestat un proces de investire (intrările de capitaluri străine erau mai mari decât ieșirile), în ultimii 7 ani cel puțin are loc procesul de dezinvestire (ies capitaluri străine din România într-o măsură mai mare decât intră). Pe termen mediu, lipsa unui model românesc bazat pe Productivism va dezgoli toate vulnerabilitățile sistemului actual de funcționare a economiei și societății românești.
Plasa de siguranță socială este volatilă, au fost câțiva ani în care s-a consolidat și mulți ani în care arată precum o ”sită cu care vrei să cari apă”. 10% dintre cetățenii români cei mai bogați dețin 59% din averea netă a României, iar 50% dintre cetățenii români cei mai săraci dețin 4% din averea netă (vezi World Inequality Database, 2025). Cu toate că au existat creșteri consistente de venituri în ultimii ani, lipsa unui mecanism de impozitare progresivă a accentuat polarizarea. Polarizarea economică și socială accentuată conduce la tensiuni sociale și politice și mai pronunțate decât cele de până acum.
Tabloul prezent al economiei românești nu asigură premisele unei dezvoltări sustenabile viitoare. Nu avem motoarele pentru a ieși din stagnarea specifică “sindromului portughez” și a face tranziția către o economie bazate pe creștere endogenă, cu valoare adăugată mare – forță de muncă creativă, calificată și bine plătită, inovare și cercetare – dezvoltare.
Modelul economic promovat de doctrina neoliberală a ajuns la saturație de ani buni în România. Haosul provocat în economie prin credința exclusivă în virtuțile pieței libere a condus la o formă de capitalism primitiv, caracterizat de crize profunde, eliminarea a milioane de locuri de muncă, distrugerea clusterelor industriale de competitivitate, pierderea masivă de anvergură economică, polarizare continuă şi degradarea plasei de siguranţă socială.
Nu se mai poate continua utilizând modelul economic centrat pe dependența cvasitotală de intrările de capital străin, pe un model bazat prea puțin pe producție și prea mult pe importuri. România nu mai poate vinde și ultimele companii de stat profitabile, aflate în domeniile strategice. România nu mai poate continua să se îndatoreze accelerat din cauza unui sistem de tip paradis fiscal, cu o colectare redusă a unor taxe și impozite printre cele mai mici din UE și evaziune fiscală anuală cât bugetele agregate ale educației, sănătății și agriculturii. Toate acestea conduc la distrugerea totală a firavei suveranități economice – cea care a mai rămas.
Continuarea implementării acestui model va conduce la țintuirea României în periferie și accentuarea decalajelor față de țările din regiune – Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia și chiar Bulgaria. Concretizarea acțiunilor privind privatizarea educației și a sănătății precum și privatizarea unor companii strategice din economie ar transforma economia românească într-una complet dependentă de strategii și politici externe. Se va ajunge la situația în care viitoarele guverne – indiferent de culoarea politică – vor suferi de fenomenul tye hands “legării mâinilor autorităților decidente de politici publice”, fiind din ce în ce mai dificilă construirea unei viziuni de dezvoltare economică.
Am trecut în revistă 10 argumente pentru care modelul economic actual și-a terminat potențialul, ”sufocând” economia și societatea românească. Analizez factorii creșterii economice din funcția de producție Solow-Swan completată de funcția Lucas, care să includă motoare ale creșterii economice endogene. Concret, voi avea în vedere elementele calitative și cantitative ale factorilor de producție clasici muncă și capital dar și neofactorii cuprinși în Productivitatea totală a factorilor (progresul tehnologic, calitatea instituțiilor, a educației, inovarea si cercetarea, gradul de intermediere financiară, alocarea eficientă a resurselor, libertatea economică etc).
1. Imaturitatea instituționalăLipsește o viziune asupra modernizării instituționale, afectate fiind libertatea economică și motoarele ”distrugerii creatoare” teoretizate de Joseph Schumpeter. Deși România a implementat acquis-ul comunitar, arhitectura instituțională arată mai degrabă a ”formă fără fond”. Sistemul instituțional este încă lent, reactiv, cu proceduri și reglementări greoaie. Există suprareglementare acolo unde nu este nevoie și subreglementare unde ar trebui ca procesul să fie foarte strict. Rezolvarea unor probleme pe terme scurt (stilul pompieristic) consumă peste 90% din activitatea guvernamentală la nivel central și local. Inovația impusă de intrările de capital uman tânăr și pregătit este marginală. Cooperarea între instituții se face dificil și durează mult, efectele unor dezechilibre afectând deja atât economia cât și societatea. Sistemul anticipativ, preventiv, se regăsește doar pe alocuri în sistemul public. Unitățile de politici publice nu mai există. Deși au existat mici progrese, România a rămas imatură instituțional. Așa cum arată dinamica indicatorului eficacității guvernamentale, România se află mult sub scorul înregistrat în țările europene dezvoltate. De fapt, suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană la acest indicator.
Sursa World Bank, 2025
2. Deprofesionalizarea României
Capitalul uman în degradare. Insule de excelență într-o mare de mediocritate în sistemul de învățământ românesc. Un statut al profesorilor încă lipsit de demnitate, motivare și de instrumentele asigurării unui proces educațional cu valoare adăugată. Birocrație care suprimă dezvoltarea, sistem de stimulare ineficient și egalitarist – factori care frânează creșterea performanței. Câțiva elevi și studenți merituoși – din ce în ce mai puțini – care sunt ”furați” de potențialul de dezvoltare din țările occidentale. O masă consistentă de elevi și studenți fără pasiune pentru carte și cunoaștere, ”acaparați” de rețele sociale pline de nonvalori ”populare” și manipulați de fake-news.
Indicele capitalului uman calculat de Banca Mondială arată o stare suboptimal în România. Un copil născut astăzi ar urma urma să atingă doar 58% din potențialul său productiv în condiții ideale de educație și sănătate. Este un nivel semnificativ sub media regiunii Europa și Asia Centrală (69%) și a țărilor cu venituri ridicate (71%). Aceasta indică deficiențe majore în educație, sănătate și dezvoltare timpurie comparativ cu standardele internaționale.
Sursă foto: Sursa World Bank, 2025
3. Cercetarea – dezvoltarea – inovarea, ultima pe lista de priorități, atât la nivel public cât și în majoritatea companiilor private
Ultimele date Eurostat arată că România se află pe ultimul loc în UE în ceea ce privește procentul cheltuielilor (publice și private) cu cercetarea-dezvoltarea-inovarea în PIB (0,5% din PIB România, față de media UE 2,2% din PIB, Bulgaria 0,8%, Ungaria 1,4% iar Polonia 1,6% din PIB). Potrivit ultimului Raport al Băncii Mondiale Enterprise Surveys 2023, doar 7,6% dintre firmele din România cheltuiesc pentru cercetare-dezvoltare inovare (mult în urma mediei din Europa și Asia Centrală = 19,6%). Situația este și mai gravă în ceea ce privește procentul companiilor din România care au introdus o inovație de proces (2%, semnificativ în urma mediei din Europa și Asia Centrală = 19,1%). România se află pe ultimul loc în UE în ceea ce privește Indicele Economiei și Societății Digitale (DESI) 2022. Are cele mai mici scoruri la toate cele patru componente: Capital uman (educație digitală), Conectivitate, Integrarea tehnologiilor digitale în afaceri și Serviciile publice digitale. România are un decalaj semnificativ față de media UE. România se îndepărtează de țările aflate pe frontiera tehnologică, aceasta indicând șanse reduse pentru tranziția către o economie bazată pe inovare.
Susă foto: Eurostat, 2024
Sursa Comisia Europeană, 2024
4. Raritatea, sărăcia și slaba calificare a forței de muncă
Raritatea forței de muncă specializate. Eșecul reformelor privind ucenicia și parțial, a învățământului dual. Discrepanța dintre nevoia de forță de muncă specifică din anumite domenii și oferta de forță de muncă existentă. Lipsa programelor de formare continuă. In timp ce există deficit de forță de muncă acut în anumite sectoare economice, conform datelor Eurostat pentru anul 2024, România a avut a treia cea mai mică rată de ocupare dintre țările UE, cu 69,5% (față de media UE de 75,8%). Unul din patru tineri din România este șomer. Ponderea lucrătorilor care au venituri ce se află sub pragul stabilit pentru riscul de sărăcie în total lucrători (in work at-risk-of-poverty -rate) este de 10,9% in Romania, media UE este de 8%. Suntem pe locul 4 în UE, în baza clasamentului făcut de Eurostat cu date din anul 2024.
Sursa: Eurostat, 2025
Sursa: Eurostat, 2025
Modelul economic românesc este încă focusat pe sectoare cu valoare adăugată mică, bazat pe avantajul forței de muncă ieftine. “90% din valoarea adăugată este produsă în sectoarele cu valoare adăugată medie și scăzută, fiind exploatat avantajul comparativ al forței de muncă relativ ieftină și astfel avem o delocalizare a activităților de producție intensive în factorul muncă dinspre statele dezvoltate din Vest spre Estul Europei.“ (Stefan G., Aspecte structurale ale economiei românești, lucrare prezentată în cadrul Consiliului de Programare Economică, www.cnp.ro, 2019). Modelul economic românesc este mai puțin bazat pe producție și mai mult pe importuri. Datele Băncii Mondiale (Enterprises Surveys, World Bank, 2023) arată că România avea printre cele mai mici ponderi ale firmelor cu capital străin care apelau la inputuri din economia internă – în jur de 31,2% – mult sub Polonia (53,2%) și Bulgaria, unde ponderea inputurilor provenite din economia internă era de 50,6%. De asemenea, inadecvarea structurală se observă chiar și în rândul companiilor domestice, care apelau în proporție de 64,1% la inputuri din România (peste 70% în Bulgaria și Polonia).
5. Un model economic bazat pe inegalități nu poate funcționa sustenabilConform ultimelor date Eurostat: 33,8% dintre copiii din România (1,3 milioane de copii) trăiesc sub pragul de sărăcie și excluziune socială (locul 3 în UE, media UE27=24,2%); 5,3 milioane români au risc de sărăcie şi excluziune socială; 3,3 milioane români trăiesc în deprivare materială severă. În anul 2024, totalul veniturilor unei cincimi din populaţia ţării (cu veniturile cele mai mari) (raportul S80/S20) era de 4,6 ori mai mare decât totalul veniturilor celor 20% de persoane cele mai sărace (cu veniturile cele mai mici). Indicele Gini – ce măsoară distribuţia inegalităţii veniturilor a fost estimat, în anul 2024, la 28%, aproape de media UE. Conform INS, veniturile băneşti ce revin pe o persoană din cele 10% cele mai bogate gospodării (înregistrate statistic, oficial) sunt de 10,5 ori mai mari decât cele ce revin pe o persoană din cele 10% cele mai sărace gospodării din România. Tot în anul 2023, lipsa resurselor financiare a determinat o mare parte a gospodăriilor să nu poată plăti la timp pentru consumul utilităţilor. Astfel, 39,3% din totalul acestor gospodării, 39,9% din gospodăriile din mediul urban şi 38,8% din gospodăriile din mediul rural nu au posibilitatea plăţii la timp a serviciilor legate de întreţinerea locuinţei.
Vezi Galeria foto 2 Imagini var gallery_25297fd62e4fd20336ef81719f6f6423 = {"23573666":"https:\/\/media.mediafax.ro\/9e6Nxc109scXLzYh_-bhq7H3Ylc=\/1200x1164\/smart\/filters:contrast(5):format(webp):quality(80)\/https:\/\/www.mediafax.ro\/\/wp-content\/uploads\/2025\/06\/sursa-institutul-national-de-statistica-2025-2.jpeg","23573667":"https:\/\/media.mediafax.ro\/p4I3p6RYQesBY9hmVPDPu9k6Bx8=\/1200x1181\/smart\/filters:contrast(5):format(webp):quality(80)\/https:\/\/www.mediafax.ro\/\/wp-content\/uploads\/2025\/06\/sursa-institutul-national-de-statistica-2025-1.jpeg"}; 6. Slaba capitalizare a firmelor românești și dependența ridicată de capitalul străinAstăzi, capitalul românesc este slab reprezentat. “Capitalul privat românesc deține 44% din cifra de afaceri din economie, capitalul străin 52% iar statul deține 4%” (supliment Ziarul Financiar – Capitalul Privat Românesc). Statul deține deja o pondere mică față de ceea ce ar fi necesar pentru a juca un rol decent în construirea unui model economic de dezvoltare. În România, Consiliul Fiscal definește 781 companii de stat. Acestea reprezintă 0,09% din numărul total de companii din România, aduc 9,7% din valoare adăugată brută totală din economie și angajează 5,9% din numărul total de salariați. Datele arată că sectorul public din România, reprezentat de companiile de stat, deținea sub o treime din totalul activității economice din sectoarele poștal și curierat, energie și gaz, apă, minerit, transport, industria chimică și agricultura.
7. Decapitalizarea economiei reale. Raritatea afacerilor de succesActivitatea de producție din numeroase sectoare economice nu se califică pentru a primi credite de investiții. Conform studiilor BNR (Raportul de stabilitate financiară, 2024), din cele 832.000 de companii active, 258.000 sunt cu capitaluri negative. O treime din firmele din economie sunt subcapitalizate. Capitaluri negative ale firmelor din România de 29 mld euro la 31 dec 2023 și datorii față de acționari de cca. 54 mld euro. Gradul de îndatorare (datorii pe capitaluri) este de 158% în Romania , Spania are 60%, Germania și Belgia (89%), Austria (93%), Portugalia (96%), Franța (97%). Polonia are un grad de îndatorare de 111%, 128% în Ungaria, 162% în Germania și 170% în Franța. În Raportul asupra stabilității financiare 2024, firmele bancabile din România sunt în număr de 22455 (2,7% din numărul companiilor), din care 11 700 au un grad de îndatorare mai mic de 100% (cu un potențial de îndatorare de 213 mld. lei). Din cele 22455, circa 19000 sunt firme având capital privat autohton, 2 600 sunt firme străine și 291 sunt companii de stat. Companiile de succes din România, identificate de Direcția de Stabilitate Financiară (BNR), caracterizate de creștere rapidă, de peste 20% pe an timp de cel puțin 3 ani și cu mai mult de 10 salariați (conform metodologiei OECD), sunt în număr de 2642 companii (0,3% din 832.000 companii pe total), 13% din ele fiind corporații, 10% firme de mărime medie și 4% firme mici.
8. Finanțarea economiei reale se face anevoios. Intermedierea financiară este cea mai scăzută din UEDezechilibrele din economia reală conduc la o slabă dezvoltare a sectorului financiar. Accesul la finanțarea bancară este extrem de scăzut. Creditul ca pondere în PIB era de 24% din PIB în 2024, în Ungaria 31%, Polonia 38%, Bulgaria 51% și Cehia 52. Germania are 80%, Franța 107%, Italia 66%, Spania 72% iar Țările de Jos 94%. Raportul de Stabilitate Financiară al BNR 2024 mai arată subdezvoltarea sectorului financiar, exprimată prin indicatorul active sector bancar în PIB. Astfel, România are 51% din PIB în T4 2024, Polonia și Bulgaria 93%, Ungaria 106%, Cehia 131%, Germania 220%, Italia 139%, Spania 270% iar Țările de Jos 253%. În plus, se menține dependența companiilor nefinanciare de împrumuturile de la nerezidenți – datoria externă a companiilor nefinanciare este ridicată (80% provenind de la companiile nerezidente membre ale grupului din care fac parte companiile din România).
Sursa BNR, Raportul de stabilitate financiară, 2024
9.Dependența încă ridicată de băncile cu capital străin
Deși evoluția din ultimul an arată o consolidare a băncilor cu capital românesc (majoritar de stat sau privat), în România anului 2024, băncile cu capital majoritar străin dețin o pondere semnificativă a activelor nete în total, de 62,4%. Cele cu capital majoritar privat românesc au 23,3%, iar cele cu capital majoritar de stat 14,3% din total active nete deținute de sistemul bancar. Profitabilitatea este puternic concentrată, băncile mari din Top 10 obțin 85% din profiturile totale.
Conform Institutului Bruegel, la sfârșitul anului 2015 sectorul public (inclusiv ca efect al naționalizării unor bănci private) din zona euro deținea 16% din activele băncilor cu importanță sistemică. În totalul activelor deținute la nivel național de către băncile sistemice, băncile controlate de către stat reprezintă 80% în Slovenia, 68% în Portugalia, 57% în Luxemburg, 54% în Belgia, 50% în Irlanda, 32% în Olanda, 31% în Germania, 21% în Finlanda și 0% în Grecia. În Ungaria, cota medie de piață (2006-2016) a băncilor controlate de către stat a fost de 15,9%, iar în Polonia de 21%, conform FMI (2019).
Privind în viitor, apar multe întrebări și dileme. Cum se poziționează România în lumea de mâine, având în vedere perioada de ciocnire a două cicluri lungi Kondratieff și lupta marilor puteri pentru supremația tehnologică, economică și militară ? Are România o viziune, are nevoie de o nouă Strategie de tip Snagov 2.0 ? Care trebuie să fie rolul statului român în sectoarele strategice ale economiei? Care ar trebui să fie rolul capitalului privat autohton? Cât este prea mult în ceea ce privește procesele de liberalizare și privatizare? Cum se poate construi o strategie națională și dacă se pot consensualiza interesele capitalului străin cu cele ale capitalului autohton și cu o strategie economică guvernamentală?
Este eficient să vinzi activele cele mai de preț ale României și dacă da, avantajul unor venituri mici pe termen scurt este mai mare decât pierderea unui flux de venituri viitoare permanente la bugetul de stat? Cum stimulăm economia, capitalul uman, dezvoltarea instituțională și financiară precum și creșterea intensității tehnologice ? Cum putem crea campioni regionali și europeni? Care este rolul jucat de România în arhitectura geopolitică europeană și globală?
Articolul Lecția de macroeconomie: Zece argumente despre ”sufocarea” modelului economic românesc actual apare prima dată în Mediafax.
Pe 27 iunie, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat un decret care stabilește coordonarea sancțiunilor împotriva Rusiei cu cele impuse de Uniunea Europeană și Grupul celor Șapte, G7, conform unui anunț publicat pe pagina Administrației Prezidențiale.
Cu o zi mai devreme, liderii statelor din Uniune au fost de acord să extindă sancțiunile deja aplicate Rusiei pentru războiul declanșat împotriva Ucrainei, transmite Kyiv Independent. Totuși, noul pachet de sancțiuni, cel cu numărul 18, nu a fost aprobat, din cauza unui veto exprimat de Slovacia. Acesta ar fi vizat în special domeniile energetic și bancar ale Rusiei.
Decretul semnat de Volodimir Zelenski pune în aplicare o decizie a Consiliului pentru Securitate Națională și Apărare al Ucrainei (NSDC), care cere sincronizarea sancțiunilor ucrainene cu cele introduse de partenerii din Uniune și G7.
Potrivit documentului, măsurile restrictive adoptate de țările partenere trebuie prezentate Consiliului NSDC pentru aprobare în termen de cel mult 15 zile de la data intrării lor în vigoare.
Guvernul, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) și Banca Națională trebuie să asigure implementarea sancțiunilor aprobate de partenerii internaționali.
Articolul Zelenski adoptă un decret pentru alinierea sancțiunilor contra Rusiei cu cele ale UE și G7 apare prima dată în Mediafax.
Cercetătorii au aflat că mitocondriile pot simți un compus numit lactat, pe care bacteriile îl eliberează când produc energie. Acest lactat e ca un semnal de alarmă care le spune celulelor că sunt atacate de bacterii, anunță Science Alert.
Când mitocondriile detectează lactatul, declanșează un mecanism prin care celulele albe din sânge numite neutrofile creează „capcane” – structuri lipicioase făcute din ADN și proteine care prind bacteriile și le distrug.
„Acest lucru evidențiază un dialog complex între metabolismul bacteriilor și mecanismul energetic al celulei gazdă”, explică cercetătorul Andrew Monteith.
Ceea ce îi surprinde pe oamenii de știință este că mitocondriile reușesc să detecteze bacteriile chiar dacă acestea sunt închise într-un compartiment separat din celulă. Cumva, „senzorii” mitocondriali captează semnalele din aceste spații izolate.
Când cercetătorii au blocat capacitatea mitocondriilor de a detecta lactatul, celulele nu au mai putut produce capcane eficient. Asta înseamnă că bacteriile aveau mai multe șanse să scape și să se înmulțească.
Descoperirea explică de ce pacienții cu lupus – o boală autoimună – au infecții frecvente. La acești pacienți, mitocondriile din neutrofile nu detectează corect lactatul bacterian, așa că nu produc suficiente capcane pentru bacterii.
Descoperirea deschide drumul către noi tratamente. Medicamentele care îmbunătățesc detectarea mitocondrială ar putea ajuta persoanele cu sistem imunitar slăbit. La fel, în cazul bolilor în care aceste capcane celulare fac mai mult rău decât bine – cum e COVID-19 sever – s-ar putea limita această reacție.
Studiul face parte dintr-un domeniu nou numit imunometabolism, care studiază cum metabolismul și sistemul imunitar lucrează împreună. Mitocondriile nu sunt doar „centralele energetice” ale celulei, ci și turnurile de veghe care detectează cele mai slabe semnale ale bacteriilor invadatoare.
Articolul Studiu: Mitocondriile celulelor ajută sistemul imunitar să identifice bacteriile apare prima dată în Mediafax.
„Probabil că online dating a fost cel care a schimbat cel mai mult lucrurile în căutarea sufletului-pereche. Aduceți-vă aminte că între 2005 și 2012, o treime dintre cuplurile care s-au căsătorit în SUA s-au cunoscut pe internet. (…) Online dating, cu numărul uriaș de potențiali parteneri, poate să facă să pară o opțiune mai bună să stai în pijamale și să navighezi printre profiluri (…)”, scria comedianul american de stand-up Aziz Ansari în 2015, în cartea sa, „Dragostea modernă”.
În ultimii 10 ani, piața aplicațiilor de dating a recalibrat modul în care omul modern se raportează la viața sa sentimentală. Dragostea este acum parte a economiei digitale, iar aplicațiile de dating nu mai sunt despre inimi, ci despre algoritmi, inteligență artificială și profit.
Dragostea este o industrie de miliarde de dolariCu peste 370 de milioane de utilizatori activi la nivel global și cu profituri ce depășesc 5 miliarde de dolari anual, dragostea e o monedă de business între competitori acerbi – giganți tehnologici care nu se bat inimi, ci pe carduri.
Tinder, Bumble, Hinge, Badoo, OkCupid sau Happn sunt mai mult decât simple aplicații de dating. Ele construiesc adevărate ecosisteme sociale, dictează norme de comportament, dictează compatibilități.
Economie sau conexiune? Câteva cifreCine pierde și cine câștigă de aici?
Câștigă Match Group – gigantul care are în componență Tinder, Hinge și OkCupid – 3.2 mld de dolari numai anul trecut, cu un cash flow operațional de aproximativ 800 de milioane de dolari.
Tinder are 60 – 75 de milioane de utilizatori activi lunar și 9 – 10 milioane de abonați plătitori. În 2024, doar Tinder i-a adus companiei-mamă 1.94 mld de dolari, contribuind cu o creștere de 57% din veniturile totale ale grupului Match.
Hinge are 23 de milioane de utilizatori, din care 1.4 milioane sunt plătitori. Hinge a contribuit la Match Group cu 124 de milioane de dolari în 2024. De altfel, Hinge a explodat în profit, de la 8 milioane de dolari în 2018 la 284 de milioane în 2022.
Bumble e în declin, dar nu se predăCâștigă Bumble și Badoo – 1 miliard de dolari, chiar dacă în declin de la începutul anului 2025, companie care a și dat afară 40% din angajați și care și-a declarat intenția de a investi în Inteligența Artificială.
Bumble, spre exemplu, are 4 milioane de utilizatori plătitori, iar în 2025 a raportat 244 – 249 de milioane de dolari în veniturile trimestriale, adică o scădere de 8% în venituri. Bumble se concentrează acum pe eficientizarea costurilor prin concedieri masive (30% din personal a fost dat afară) și investiție în AI.
Badoo – 460 de milioane de utilizatori înregistrați și un venit trimestrial de 65 de milioane de dolari în 2024.
Și mai câștigă și Grindr, care are 1.1 milioane de abonați plătitori și venituri de 341.7 milioane de dolari raportați în SUA plus 41.3 milioane raportați în Marea Britanie.
Asta doar ca să-i amintim pe cei mai mari jucători din piață!
Aplicațiile de dating învață în permanență să capitalizeze nevoia profund umană de conexiune. Cu o rată medie de conversie de 5-10% din utilizatori în abonați plătitori, miza lor este dublă: creșterea bazei de utilizatori și creșterea timpului petrecut în aplicație.
Planurile premium, boost-urile, opțiunile de vizibilitate și mesajele prioritare monetizează dorința de apropiere în venituri recurente.
Paradox sau realitate cinică?Notăm aici un paradox sau poate doar o cinică realitate: ele nu intenționează să-și „elibereze” utilizatorul livrându-i o relație, ci să-l mențină prin promisiuni ce întrețin o iluzie.
De altfel, mulți utilizatori raportează frustrare, burnout și lipsa conexiunii autentice. Ei spun asta după ce au migrat ani de zile între aplicații și după experiențe eșuate, traduse prin dezabonări sau pauze lungi.
Asta se vede în profiturile Tinder, de pildă, care deși semnificative, sunt constante, nu mai cresc.
Piețele mature (Europa și SUA) sunt saturate, iar aplicațiile au înțeles asta, așa că se îndreaptă acum către nișe noi: LGBTQ+, religioase, culturale.
Viitorul lor depinde de inovație, personalizare și încredere.
În fond, la sfârșitul anului financiar, trebuie să iasă pe plus!
Articolul Swipe, profit, repeat! Cum au devenit aplicațiile de dating o industrie de miliarde apare prima dată în Mediafax.
Meteorologii au emis o avertizare de ultimă oră pentru județul Neamț, unde între orele 15:40 și 16:30 se vor înregistra fenomene meteorologice extreme.
Sunt vizate localitățile Piatra-Neamț, Bicaz, Bodești, Pângărați, Crăcăoani, Bălțătești, Gârcina, Hangu, Tarcău, Alexandru cel Bun, Ghindăoani, Negrești și Dobreni.
Locuitorii din zona respectivă trebuie să se pregătească pentru:
– grindină de mari dimensiuni – bucățile de gheață vor depăși 4 centimetri
– vânt puternic cu rafale de până la 90 de kilometri pe oră
– ploi torențiale care vor acumula între 30 și 40 de litri pe metru pătrat
– descărcări electrice frecvente.
Articolul Cod roșu de vreme severă în Neamț: grindină de 4 cm și vânt de 90 km/h apare prima dată în Mediafax.
Manifestațiile au avut loc vineri în mai multe orașe, inclusiv Sofia, Varna, Blagoevgrad și Vratsa.
În Sofia, medicii s-au adunat în fața Ministerului Sănătății, cerând ca salariile să fie corelate cu nivelul cerințelor profesionale, insistând că salariul brut de bază pentru tinerii medici și medicii specialiști ar trebui să fie de cel puțin 3,5 ori mai mare decât salariul minim pe economie. „E timpul să avem condiții de muncă decente și să fim remunerați corect pentru munca noastră. Suntem esențiali pentru sănătatea populației și merităm o recompensă pe măsură”, a declarat un tânăr medic, citat de Sofia News Agency.
La Varna, protestele au avut loc în Grădina Mării, unde medicii și asistenții medicali au cerut schimbări urgente în sistemul de sănătate. „Este o luptă pentru viitorul nostru și al sistemului de sănătate din Bulgaria. Dacă nu se iau măsuri acum, vom asista la o criză fără precedent în domeniul medical”, a explicat un reprezentant al protestatarilor din Varna, citat de agenția bulgară.
Se cere reformarea din temelii a sistemului medicalÎn Blagoevgrad, Uniunea Specialiștilor Medicali Bulgari a organizat protestul separat, cu sprijinul Asociației Profesioniștilor din Sănătate, care reunește diverse categorii de lucrători din domeniul sănătății, inclusiv asistente medicale, moașe, asistenți de recuperare medicală, tehnicieni de laborator și alți specialiști. Aceștia au ieșit în stradă cu mesajul „Acum este momentul! Nu aștepta, nu mai este timp”, subliniind faptul că, în ciuda numeroaselor cereri anterioare, problemele lor nu au fost rezolvate: „Suntem la capătul răbdării. Este inacceptabil ca lucrurile să rămână neschimbate. Avem nevoie de acțiuni imediate”, a menționat liderul protestului din Blagoevgrad.
În Vratsa, la prânz, Asociația Profesioniștilor din Sănătate a organizat un protest concentrat pe condițiile de muncă precare cu care se confruntă întreaga categorie de lucrători din domeniul medical. Manifestanții au cerut o reformă profundă a sistemului de sănătate din Bulgaria, spunând că nu doar tinerii medici, ci și ceilalți profesioniști din sănătate sunt afectați de salariile mici și de condițiile de muncă dificile: „Lucrăm în condiții extrem de stresante și nu suntem recunoscuți pentru eforturile noastre. Este timpul pentru schimbare, pentru că fără o reformă reală, sistemul de sănătate se va prăbuși.”
Protestele vor continua, spun cadrele medicaleProtestele din întreaga țară exprimă nemulțumirile generalizate ale medicilor și altor profesioniști din domeniul sănătății față de condițiile de muncă și salariile lor. Bulgaria este cea mai săracă țară din Uniunea Europeană, având un salariu mediu lunar echivalentul a 1.249 euro.
Manifestațiile au luat o dimensiune suplimentară în contextul tranziției Bulgariei la euro de la 1 ianuarie 2026, schimbarea nefiind bine primită de cetățenii bulgari, care cred că ar putea amplifica și mai mult inegalitățile existente. Protestatarii au declarat că vor continua demonstrațiile până când autoritățile vor răspunde cerințelor lor și vor implementa măsuri concrete pentru îmbunătățirea sistemului de sănătate.
Articolul Proteste în Bulgaria: Medicii cer salarii mai mari și condiții de muncă mai bune apare prima dată în Mediafax.
Compania de articole sportive a anunțat că va crește prețurile pentru consumatori din cauza acestor taxe, iar majorările vor intra în vigoare din toamnă, conform Sky News.
Pentru a reduce impactul tarifelor, Nike lucrează la o strategie de relocare a producției. Compania vrea să reducă cantitatea de încălțăminte fabricată în China și importată în SUA de la 16% în prezent la o cifră cu o singură cifră.
Producția din China va fi „realocată către alte țări din întreaga lume”, au explicat reprezentanții Nike investitorilor.
Tarifele lui Trump au afectat cel mai puternic China, intensificându-se după mai multe runde de represalii. Inițial, taxa a ajuns la 145%, dar după un acord între Washington și Beijing a fost redusă la 30% pentru produsele chinezești.
Avertizarea vine în contextul în care Nike a raportat cele mai slabe rezultate trimestriale din ultimii trei ani. Veniturile au fost de 11,1 miliarde de dolari – cele mai scăzute din trimestrul trei al anului 2022.
Compania se confruntă cu efectele unei strategii eșuate de vânzare directă către consumatori, iar analiștii de pe Wall Street o critică pentru dependența de produsele lifestyle și tendințele modei.
Elliott Hill, directorul executiv al Nike care s-a întors anul trecut din pensie, este optimist că cel mai rău din războaiele comerciale a trecut deja.
Articolul Tarifele lui Trump ne-ar putea costa 1 miliard de dolari pe an, avertizează Nike apare prima dată în Mediafax.
