Potrivit BBC, la un patinoar din Vladivostok, Dmitri Afanasiev, în vârstă de 30 de ani, se antrenează cu echipa locală de hochei pe gheață pentru persoane cu dizabilități, Soyuz.
Fiecare membru al echipei și-a pierdut un picior în războiul din Ucraina.
Așezați în sănii speciale și împingându-se cu bețele, încearcă să își construiască o nouă viață după front.
„O mină a explodat lângă mine, am simțit că îmi arde piciorul. Am reușit să îmi pun un garou singur”, povestește Dmitri, care visează acum la o medalie paralimpică.
La câțiva kilometri distanță, la cimitirul militar de pe dealurile orașului, rânduri de morminte noi amintesc de soldații ruși căzuți în Ucraina.
Fiecare cruce e flancată de tricolorul rusesc și de bannere militare, iar un monument dedicat „eroilor operațiunii militare speciale” veghează liniștea locului.
Deși Vladivostok se află la 4.000 de mile de granița ucraineană, războiul este prezent la fiecare pas.
Locuitorii trăiesc între îngrijorare și resemnare. „Ne dorim să se termine cât mai repede. Ne-am pus speranțe în summitul dintre Trump și Putin, dar nu s-a schimbat nimic”, spune Svetlana, întâlnită într-un parc.
Alții, ca Ilya, susțin că viața de zi cu zi nu s-a schimbat radical: „Standardul de viață nu crește, dar nici nu scade. Încă poți să trăiești, să muncești. Sperăm doar ca Rusia să revină în relații normale cu restul lumii.”
Articolul Vladivostok: Colinele cu mormintele soldaților și poveștile veteranilor la 6000 km de Ucraina apare prima dată în Mediafax.
NBA se apropie de finalizarea unui nou format pentru All-Star Game-ul din februarie 2026, care ar putea aduce pentru prima dată în istorie o confruntare între SUA și restul lumii.
Conform planului aflat în discuție, trei echipe de câte opt jucători, două americane și una internațională s-ar înfrunta într-un turneu de tip round-robin.
Comitetul de competiție al ligii a analizat detaliile și a reacționat pozitiv, au precizat surse sub rezerva anonimatului.
Propunerea reflectă structura actuală a ligii, în care aproximativ 70% dintre jucători sunt americani și 30% internaționali.
Un simplu meci SUA contra Restul lumii a fost de asemenea discutat, însă comisarul Adam Silver a explicat că balanța numerică face dificilă o împărțire echilibrată.
Noul format vine după ce ediția precedentă, experimentată sub forma unui mini-turneu între patru echipe, a fost considerată un eșec.
Succesul turneului „4 Nations Face-Off” din hochei pe gheață, unde finala SUA -Canada a atras un public uriaș, a influențat decizia NBA.
În plus, All-Star Game-ul de anul viitor, programat pe 15 februarie la Intuit Dome din Inglewood, California, va coincide cu Jocurile Olimpice de iarnă de la Milano-Cortina, creând un context ideal pentru o competiție cu accente naționale.
Partida va fi mutată din prime-time în după-amiaza de duminică, pentru a se potrivi cu grila NBC, care deține drepturile de difuzare atât pentru NBA, cât și pentru Olimpiadă.
Articolul SUA vs. Restul Lumii: Noul format All-Star Game pregătit de NBA apare prima dată în Mediafax.
Procuratura Generală a Rusiei a anunțat miercuri că Tribunalul Militar al Districtului de Vest a pronunțat pedepse grele împotriva a patru prizonieri de război ucraineni.
Locotenent-colonelul Andrii Antonenko a primit 28 de ani de închisoare, dintre care cinci vor fi executați într-un penitenciar, restul într-o colonie cu regim de maximă siguranță, și a fost amendat cu aproximativ 25.000 de dolari.
Căpitanul Andrii Kuliș și sergentul Oleksii Mazurenko au fost condamnați la câte 26 de ani, iar sublocotenentul Denis Tkacenko la 27 de ani.
Potrivit Kyiv Independent, cei patru au fost capturați în regiunea Briansk și acuzați că au minat linii electrice, o cale ferată și un depozit de combustibil, precum și că au plasat drone lângă aerodromul militar Șaikovka, unde sunt staționate bombardiere strategice folosite în atacurile asupra orașelor ucrainene.
În declarațiile finale, prizonierii au afirmat că au acționat sub ordinele superiorilor pentru apărarea Ucrainei și au subliniat că operațiunile lor nu au provocat victime civile sau militare rusești.
„Nu mă consider terorist și nu sunt de acord cu acuzațiile care mi-au fost aduse. Am sentimentul că acesta este un fel de cosplay al justiției,” a spus Antonenko.
Articolul Rusia condamnă prizonieri de război ucraineni la pedepse dure de până la 28 de ani de închisoare apare prima dată în Mediafax.
Universitatea Harvard a obținut miercuri o victorie majoră în confruntarea cu administrația Trump, după ce judecătoarea Allison Burroughs, de la Tribunalul Districtual al SUA, a decis că înghețarea fondurilor federale pentru cercetare a fost motivată ideologic și nu are legătură cu antisemitismul, așa cum susținea Casa Albă.
„Este greu de concluzionat altceva decât că acuzațiile de antisemitism au fost folosite ca paravan pentru un atac ideologic asupra universităților de elită,” a scris Burroughs, numită în funcție de fostul președinte Barack Obama.
Ea a subliniat că decizia administrației a pus în pericol decenii de cercetare și a afectat proiecte esențiale pentru sănătatea publică și securitatea națională.
Printre acestea se numără studii privind sprijinul pentru veterani cu risc suicidar, cercetări asupra bolii Lou Gehrig, dezvoltarea unui cip pentru măsurarea expunerii astronauților NASA la radiații și programe privind amenințările biologice emergente.
Casa Albă a anunțat deja că va ataca decizia. „Acest judecător activist, numit de Obama, a fost de așteptat să decidă în favoarea Harvard, indiferent de fapte,” a reacționat purtătoarea de cuvânt Liz Huston.
Harvard a fost singura universitate care a contestat în instanță măsurile administrației Trump, într-un conflict care s-a transformat într-un test privind libertatea academică, controlul federal și viitorul finanțării universităților americane.
Articolul Judecător federal: Administrația Trump a blocat ilegal 2 miliarde de dolari destinate Harvard apare prima dată în Mediafax.
Președintele Donald Trump a declarat miercuri că ceremonia din China dedicată aniversării a 80 de ani de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial a fost „frumoasă” și „foarte impresionantă”, însă a criticat faptul că Statele Unite nu au fost amintite în discursul liderului chinez Xi Jinping.
„Am urmărit discursul aseară. Președintele Xi este un prieten al meu, dar cred că Statele Unite ar fi trebuit menționate, pentru că am ajutat China foarte, foarte mult”, a spus Trump jurnaliștilor la Casa Albă.
Potrivit Reuters, ceremonia grandioasă de la Beijing a adunat peste 50.000 de spectatori în Piața Tiananmen și a inclus o paradă militară cu echipamente de ultimă generație.
Xi Jinping a fost flancat de președintele Rusiei, Vladimir Putin, și de liderul nord-coreean Kim Jong Un, într-un eveniment pe care observatorii l-au văzut ca pe o demonstrație a alianțelor Chinei în contextul tensiunilor cu Washingtonul.
Ambasada Chinei la Washington nu a comentat deocamdată declarațiile lui Trump.
Articolul China ar fi trebuit să menționeze SUA în „frumoasa” ceremonie de la Beijing. Trump a lăudat parada militară de la Beijing apare prima dată în Mediafax.
În cadrul unei emisiuni la Antena 3 CNN, vicepremierul Tanczos Barna a afirmat că „reforma nu înseamnă pur și simplu concediere de persoane” și că este necesar „să vedem, să dimensionăm aparatul local al administrației publice locale, a primăriei în funcție de nevoi și în funcție de serviciile oferite de primărie”.
Tanczos Barna a explicat diferența dintre o primărie care a externalizat serviciile și o alta care lucrează cu propriul personal.
„O primărie dacă are angajați pe pază și nu a externalizat serviciul de pază la nivelul orașului, județului, municipiului, nu poate fi comparată cu o primărie care are 200 de angajați, poliție locală, și de aici vin diferențele. O primărie care a externalizat, știu eu, alte servicii nu poate fi comparată cu o primărie care are tot personalul de la parcuri, grădină (…) Unele primării au angajat tot personalul pe primărie, alte primării au înființat o companie a primăriei și angajații sunt acolo”, a spus vicepremierul.
De asemenea, Tanczos Barna mai spune că reducerea de 10% trebuie să se facă în funcție de fiecare primărie în parte.
„Normal că diferențele de 200-300 de oameni se văd în statistică și dacă faci o reducere cu 10% normal că îl pedepsești pe cel care a ținut angajații în primărie și a generat costuri mai mici”, a conchis vicepremierul.
Articolul Tanczos Barna, despre reforma în administrația locală: Nu înseamnă pur și simplu concediere de persoane apare prima dată în Mediafax.
Radiohead, una dintre cele mai influente trupe britanice ale ultimelor decenii, a anunțat oficial întoarcerea pe scenă după o pauză de șapte ani.
Formația, alcătuită din Thom Yorke, Jonny Greenwood, Ed O’Brien, Colin Greenwood și Phil Selway, are programate 20 de concerte în cinci orașe europene: Madrid, Bologna, Londra, Copenhaga și Berlin. În fiecare oraș, trupa va cânta patru seri consecutive, în lunile noiembrie și decembrie.
Ultimele concerte Radiohead au avut loc în 2018, în turneul de promovare al albumului „A Moon Shaped Pool”, lansat în 2016.
Între timp, membrii trupei au continuat să activeze în proiecte individuale: Yorke și Jonny Greenwood au format trupa The Smile, Ed O’Brien și Phil Selway au lansat albume solo, iar Colin Greenwood s-a alăturat formației live a lui Nick Cave. Phil Selway a explicat într-un comunicat că reuniunea a venit firesc după repetiții făcute anul trecut: „După o pauză de șapte ani, a fost o bucurie să cântăm din nou împreună. Ne-am regăsit identitatea muzicală și ne-am dat seama că vrem să urcăm pe scenă. Pentru moment, sunt doar aceste concerte, dar rămâne de văzut unde ne va duce totul.”
Radiohead a confirmat și lansarea unui nou album live, „Hail to the Thief – Live Recordings 2003-2009”, care va apărea pe 31 octombrie.
Înscrierile pentru bilete încep vineri, pe site-ul oficial al trupei, iar vânzarea generală va avea loc pe 15 septembrie.
Articolul Radiohead revine pe scenă după 7 ani și anunță 20 de concerte în Europa apare prima dată în Mediafax.
Chirurgul general de stat, Dr. Joseph Ladapo, care a anunțat decizia miercuri, a calificat cerințele actuale din școli și din alte părți drept intruziuni „imorale” asupra drepturilor oamenilor, care împiedică capacitatea părinților de a lua decizii privind sănătatea copiilor lor.
„Oamenii au dreptul să ia propriile decizii, decizii informate”, a declarat Ladapo, care s-a confruntat frecvent cu comunitatea medicală , într-o conferință de presă din Valrico. „Nu au dreptul să vă spună ce să vă administrați. Luați-le dreptul.”
Grupurile de medici și alte organizații din domeniul sănătății au considerat de mult timp vaccinurile ca fiind sigure și cea mai eficientă modalitate de a opri răspândirea bolilor transmisibile, în special în rândul școlarilor.
Această mișcare vine în contextul în care administrația Trump lucrează la restructurarea Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA și la remodelarea politicilor naționale privind vaccinarea.
Articolul Florida intenționează să devină primul stat care elimină obligativitățile de vaccinare a copiilor apare prima dată în Mediafax.
Medicii recomandă să renunțăm la telefoane atunci când mergem la toaletă sau, cel puțin, să limităm timpul petrecut pe aplicații precum TikTok la „două clipuri”, după ce o cercetare internațională a arătat că folosirea smartphone-ului pe WC prelungește semnificativ șederea și crește riscul apariției hemoroizilor.
Echipa condusă de gastroenterologul Trisha Pasricha, de la Beth Israel Deaconess Medical Center din Boston, a analizat 125 de pacienți incluși într-un program de screening pentru cancer colorectal.
Potrivit The Guardian, cei care recunoscuseră că duc telefonul la baie erau mult mai predispuși să sufere de hemoroizi decât ceilalți, chiar și după ce au fost luați în calcul factori de risc precum vârsta înaintată, sedentarismul sau dieta săracă în fibre.
Studiul spune că 37% dintre cei care folosesc telefonul la toaletă stau mai mult de cinci minute, față de doar 7% dintre cei fără telefon. „Când intri acolo ai un singur scop și trebuie să te concentrezi pe el. Dacă nu se întâmplă nimic în cinci minute, ridică-te, ia o pauză și revino mai târziu”, a explicat Pasricha.
Specialiștii avertizează că aplicațiile precum TikTok sau Instagram sunt concepute pentru a menține atenția utilizatorilor cât mai mult timp, ceea ce îi face să uite de durata șederii pe toaletă.
În timp, presiunea exercitată asupra țesuturilor anale poate duce la slăbirea acestora și la apariția hemoroizilor.
Problema ar putea fi și mai serioasă la tineri, avertizează cercetătorii, întrucât aproape toți studenții incluși într-un studiu separat au recunoscut că folosesc telefonul la baie, ceea ce ar putea duce la apariția hemoroizilor mai devreme decât la generațiile anterioare.
Articolul Medicii avertizează: limitați timpul petrecut pe TikTok la toaletă pentru a reduce riscul de hemoroizi apare prima dată în Mediafax.
Forțele israeliene și-au intensificat atacurile asupra cartierelor de la periferia orașului Gaza, pregătind terenul pentru o ofensivă terestră menită să cucerească orașul, unde locuiesc aproximativ un milion de oameni.
Conform Reuters, spitalele au anunțat că printre cei peste 30 de palestinieni uciși miercuri se numără femei și copii, majoritatea din zonele de nord și vest ale orașului.
Șeful Statului Major al armatei israeliene a declarat că loviturile vor continua „până la înfrângerea Hamas și eliberarea ostaticilor”. În Gaza se află încă 48 de ostatici israelieni și străini, dintre care 20 ar fi în viață, potrivit autorităților israeliene.
Națiunile Unite și organizațiile de ajutor umanitar au transmis că bombardamentele și pregătirile pentru ofensiva terestră provoacă „consecințe îngrozitoare” pentru familiile strămutate care se adăpostesc în oraș.
Criza umanitară se agravează într-un context în care luna trecută a fost declarată oficial foamete în Fâșia Gaza.
Articolul Israel intensifică atacurile în Gaza. Cel puțin 30 de persoane, ucise apare prima dată în Mediafax.
Oficialul danez a declarat că firma ucraineană Fire Point va deschide o fabrică în Vojens, un oraș din sudul țării care găzduiește deja o bază aeriană daneză, inclusiv flota de avioane de vânătoare F-16 a țării.
Inițiativa a fost numită de Poulsen „o mână de ajutor în lupta Ucrainei pentru securitate” și reprezintă primul caz în care o firmă ucraineană de armament își mută operațiunile într-o țară NATO, scrie POLITICO.
Când ar urma să fie deschisă fabricaFire Point produce drone de luptă și rachete de croazieră, inclusiv racheta Flamingo FP-5, cu o încărcătură explozivă de 1.150 de kilograme. Fabrica din Danemarca va produce în principal combustibil pentru rachete și se preconizează că va fi deschisă până în decembrie.
Poulsen a anunțat acest lucru în cadrul unei reuniuni a liderilor nordici și baltici la care a participat și președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
În luna iulie, Kievul a anunțat un plan de stimulare a producției de arme autohtone, stabilind obiectivul de a produce 50% din propriile arme în termen de șase luni.
Articolul Un producător ucrainean de arme va funcționa în Danemarca: „O mână de ajutor în lupta Ucrainei pentru securitate” apare prima dată în Mediafax.
„Vom reduce posturi efectiv ocupate cu, în jur de 50. Mai mult m-ar încurca să desființez toate posturile vacante, pentru că într-adevăr sunt și domenii unde lipsesc oameni, cum e la urbanism, cum e la achiziții publice, la investiții, ingineri, constructori și așa mai departe. De aceea, eu cred că trebuie să ne focusăm mai puțin pe posturi și mai mult pe cheltuieli”, a spus Dominic Fritz.
Primarul Timișoarei, care este și președintele USR, consideră că trebuie luată în calcul și capacitatea financiară a fiecărei administrații locale. Trebuie făcută diferența între primăriile care se autofinanțează și cele care depind de fondurile de la bugetul de stat.
Despre situația Primăriei Timișoara„Eu cred că există alte variante cum să reducem cheltuielile de personal cu 10% fără să aibă un efect și asta înseamnă o mai mare flexibilitate cum să ajungem la această cifră, de exemplu, fără să trebuiască să desființăm…nu au un impact bugetar. Eu cred că mai mult decât atât, trebuie să luăm în calcul și capacitatea financiară a unei primăriei. Adevărat că primăriile care depind de subvenții din partea bugetului de stat, care nu se pot autosusține, clar că trebuie să aibă o schemă destul de rigidă. Primării unde, de exemplu, în Timișoara s-a dublat bugetul în ultimii 10 ani, personalul s-a redus, cel puțin de când sunt eu primar, deci gestionăm cu mai puțin oameni un buget mult mai mare, mult mai multe proiecte și ne autofinanțăm, adică din veniturile proprii, din taxele și impozitele timișorenilor, plătim și propriul nostru personal și de aceea cred că acolo trebuie să fie o flexibilitate mai mare cum ne gestionăm”.
Articolul Dominic Fritz: Primăriile care depind de bugetul de stat trebuie să aibă o schemă de personal rigidă apare prima dată în Mediafax.
Ciprian Ciucu, primarul Sectorului 6, a spus miercuri, într-o emisiune la Digi24, că alegerile pentru Primăria Capitalei ar trebui să fie organizate în acest an, în luna noiembrie, întrucât legea este „foarte clară” în acest sens.
„(Alegerile pentru Primăria Capitalei – n.r.) ar trebui să fie anul acesta. Din punctul meu de vedere, ar trebui să fie anul acesta în noiembrie, pentru că deja s-a împins mult prea mult. Care este mesajul pe care îl dai oamenilor? Că totul se aranjează la masa verde”.
Ciucu a adus în discuție situația alegerilor din 2024, când datele pentru organizarea celor patru rânduri de alegeri au fost „un aranjament politic” al coaliției aflate la momentul respectiv la guvernare.
Primarul Sectorului 6 a mai subliniat faptul că „ar trebui să învățăm din greșeli și să nu ne mai jucăm cu a fixa alegeri când îți convine ție. Nu. Alegerile trebuie să fie predictibile întotdeauna și legea este foarte clară”.
Articolul Ciprian Ciucu afirmă că alegerile pentru Primăria Capitalei ar trebui să aibă loc în acest an apare prima dată în Mediafax.
„Guvernul român a angajat simultan răspunderea pe cinci pachete legislative cuprinzătoare în data de 1 septembrie 2025, reprezentând o escaladare fără precedent în evitarea sistematică a procedurilor parlamentare normale. Aceste legi modifică colectiv zeci de acte normative din domenii juridice disparate, transformând procedura excepțională a angajării răspunderii într-un mecanism legislativ de rutină și neutralizând efectiv rolul constituțional al Parlamentului ca autoritate legislativă primară”, se arată într-un comunicat de presă al partidului AUR.
Reprezentanții AUR mai spun că: „practicile actuale ale Executivului creează multiple încălcări constituționale care amenință fundamentele democrației românești. Principiul separației și echilibrului puterilor, consacrat în articolul 1 alineatul 4 din Constituție, este fundamental subminat atunci când Guvernul devine o autoritate legislativă concurentă, ocolind în mod sistematic dezbaterea și controlul parlamentar”.
Ce susține AURAUR susține că guvernul nu poate invoca propria inacțiune deliberată ca justificare pentru ocolirea procedurilor constituționale concepute pentru a asigura deliberarea democratică. Practica actuală prezintă în mod efectiv Parlamentului un ultimatum: să accepte pachete legislative cuprinzătoare fără amendamente sau să înfrunte criza guvernamentală.
Sesizările transmise către Comisia de la Veneția și GRECO, au mai transmis reprezentanții AUR, subliniază că practica actuală a Guvernului român reprezintă o amenințare clară și cuprinzătoare la adresa democrației constituționale care necesită atenție și îndrumări internaționale imediate.
AUR consideră că doar intervenția internațională promptă prin îndrumarea Comisiei de la Veneția și acțiunea GRECO poate ajuta la restabilirea echilibrului constituțional, la păstrarea instituțiilor democratice ale României și la prevenirea normalizării modelelor de guvernare pseudo-democratice care s-ar putea răspândi în tot spațiul constituțional european.
Articolul AUR sesizează Comisia de la Veneția: Partidul acuză utilizarea sistematică și abuzivă a procedurii angajării răspunderii Guvernului apare prima dată în Mediafax.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a sosit astăzi la Paris pentru a participa la o întâlnire de nivel înalt a „Coaliției celor Dispuși”, unde se așteaptă ca statele participante să discute garanțiile de securitate pentru Ucraina, scrie The Kyiv Independent.
Summit-ul, programat pentru 4 septembrie, va avea un format hibrid, atât în persoană, cât și online, și va fi co-prezidat de președintele francez Emmanuel Macron și premierul britanic Keir Starmer.
Întâlnire cu MacronÎnainte de summit, Zelenski a avut o întrevedere cu Macron, în cadrul celei de-a opta vizite la Paris de la începutul invaziei Rusiei.
La conferința de presă comună, Macron a reafirmat angajamentul Europei de a sprijini Ucraina: „Suntem pregătiți să oferim sprijin politic pentru aceste acorduri”, a declarat el, referindu-se la garanțiile de securitate care ar putea fi formalizate după un acord de pace.
Zelenski a mulțumit Franței pentru sprijinul constant, subliniind dorința Europei pentru pace, menționând totodată că Rusia nu a arătat încă disponibilitatea de a pune capăt războiului.
Consolidarea alianțelor și presiunea diplomaticăZelenski a subliniat importanța alianței Ucrainei cu Europa și SUA, exprimând încrederea că o presiune coordonată va determina Rusia să opteze pentru o soluție diplomatică.
Oficialii americani, inclusiv secretarul de stat Marco Rubio, au lucrat împreună cu aliații europeni și cu Kievul pentru a dezvolta un nou cadru de garanții de securitate.
Discuțiile s-au concentrat pe consolidarea forțelor armate ale Ucrainei și pe oferirea de garanții politice pentru a descuraja viitoarea agresiune rusă.
Detalii privind cadrulAngajamentele de securitate nu vor include desfășurarea de trupe americane, după cum a clarificat vicepreședintele JD Vance.
Secretarul general NATO, Mark Rutte, a subliniat că cele două obiective principale ale acordului sunt consolidarea capacităților de apărare ale Ucrainei și asigurarea unor garanții credibile din partea partenerilor americani și europeni pentru a preveni conflictele viitoare.
Articolul Zelenski se întâlnește cu Macron la Paris înaintea summit-ului „Coaliției celor Dispuși” apare prima dată în Mediafax.
Kaja Kallas, șefa diplomației UE, a reacționat dur la întâlnirea dintre cei trei lideri, spunând că acest lucru a făcut parte din eforturile de construire a unei „noi ordini mondiale” antioccidentale, catalogând întâlnirea drept o „provocare directă la adresa sistemului internațional”.
„Privind astăzi la președintele Xi stând alături de liderii Rusiei, Iranului și Coreei de Nord la Beijing, nu este vorba doar de o imagine antioccidentală, ci de o provocare directă la adresa sistemului internațional bazat pe norme”, a declarat Kaja Kallas jurnaliștilor, notează France24.
Kallas a subliniat că Beijingul susține eforturile de război ale Moscovei și că acest lucru reprezintă noua realitate cu care Europa trebuie să se confrunte. „Nu este doar simbolic. Războiul Rusiei în Ucraina este susținut de sprijinul Chinei. Acestea sunt realități cu care Europa trebuie să se confrunte acum”, a spus oficialul UE.
Șefa diplomației UE a avertizat că „asistăm la încercări deliberate de a schimba ordinea internațională” și că Moscova și Beijingul „vorbesc, de asemenea, despre schimbări majore, nemaiîntâlnite de o sută de ani, și despre revizuirea ordinii globale de securitate”.
Parada militară desfășurată la Beijing a fost prezentată de presa chineză drept cea mai amplă desfășurare de forțe din istoria țării. Aceasta a durat 70 de minute și a inclus demonstrații aeriene, defilări ale trupelor și prezentarea celor mai noi arme din arsenalul Chinei. La eveniment au participat și doi foști premieri ai României: Adrian Năstase și Viorica Dăncilă.
Articolul Șefa diplomației UE, despre întâlnirea Xi Jinping, Putin și Kim Jong-Un: „Încercări deliberate de a schimba ordinea internațională” apare prima dată în Mediafax.
Preşedintele Nicuşor Dan s-a întâlnit miercuri, la Palatul Cotroceni, cu preşedintele Consiliului European, António Costa.
„Trăim o perioadă complicată în Europa, și solidaritatea europeană este importantă în această perioadă, și vizita dumneavoastră este o dovadă a acestei solidarități europene”, a declarat Nicuşor Dan.
Solidaritatea europeană, esențială pentru securitatea RomânieiCei doi oficiali au discutat despre securitatea României şi provocările actuale cu care se confruntă ţara noastră.
”Am discutat de Marea Neagră şi de strategia Uniunii Europene pentru Marea Neagră şi de hub-ul pe care sperăm să îl gestionăm la Marea Neagră. Am discutat despre războiul hibrid, pe care, din păcate, îl confruntăm în aceste zile şi am discutat, din nou, despre solidaritatea europeană şi despre mecanismul SAFE, care să ajute Europa să îşi ia securitatea în propriile mâini”, a spus şeful statului.
Nicuşor Dan a precizat că discuțiile au vizat și viitoarele negocieri privind bugetul Uniunii Europene, cu accent pe politicile tradiționale de coeziune și agricultură, dar și pe securitate și competitivitate.
El a subliniat importanța ca statele mai puțin dezvoltate să aibă șansa de a-și consolida propriile economii.
Un alt subiect abordat a fost Republica Moldova, care ar putea intra în programul de preaderare la Uniunea Europeană după 28 septembrie.
„România este un pilon cheie al securității europene. Deci noi toți susținem securitatea dumneavoastră. Știm însă deci la fel de bine că depindem în mare măsură de securitate a României”, a afirmat președintele Consiliului European, António Costa, în declarația comună susținută alături de Nicușor Dan.
António Costa a salutat sprijinul acordat de România Ucrainei și a transmis că: „Aș lăuda România pentru sprijinul său nestrămutat pentru Ucraina, pentru angajamentul deplin față de securitatea europeană. Toți europenii știu foarte bine că securitatea noastră depinde de securitatea pe frontieră estică”.
Republica Moldova, pas spre programul de preaderareȘeful Consiliului European a evidențiat importanța extinderii Uniunii și a reafirmat sprijinul pentru aderarea Republicii Moldova.
„Am avut posibilitatea să discutăm și din viitorul Uniunii noastre. Cel mai important lucru, extinderea. Pentru Uniunea Europeană este cea mai importantă investiție geopolitică în viitorul securității noastre. Moldova însă este o ocazie cheie pentru noi. Guvernul Moldovei face lucrurile face lucrurile foarte bine în ce privește reformele necesare. Ultimul Consiliul European a susținut propunerea de a deschide în mod oficial procedura de aderare a Republicii Moldova”, a mai spus Costa.
Antonio Costa a declarat că procedura de preaderare a Republicii Moldova ar putea începe după alegerile parlamentare din 28 septembrie. „Un lucru foarte important pentru a ne asigura întărirea uniunii noastre.”
Președintele Consiliului European a precizat că, împreună cu Nicușor Dan, a discutat despre viitoarele negocieri privind următorul buget al Uniunii Europene.
„Avem politici foarte ambițioase cu privire la securitate, la competitivitate și trebuie pentru aceasta să avem un buget pe măsură și capacitatea de a susține dezvoltarea noastră și de a întări coeziunea noastră”, a conchis Costa.
Articolul Nicuşor Dan și preşedintele Consiliului European, António Costa, discuții la Cotroceni despre securitate, bugetul UE și Republica Moldova apare prima dată în Mediafax.
După publicarea Legii privind unele măsuri fiscal-bugetare programul „Masă sănătoasă” a fost plafonat numărul de beneficiari ai programului. Prin urmare, programul nu va mai fi extins.
În exclusivitate pentru Gândul, Ion Sorin – secretar de stat în Ministerul Educației – a explicat întreaga situație:
„Programul Masă caldă, care exista înainte, a fost transformat în programul Masă sănătoasă și a fost scris acolo pentru 1 milion de beneficiari. Dar acel articol cu 1 milion de beneficiari a fost prorogat în fiecare an. În ultimii doi ani, am asigurat pentru peste 500.000 de copii, mai mult sau mai puțin. Prin Legea 141/2025, tot numărul de beneficiari a fost prorogat, programul merge în continuare. Programul este pe an calendaristic, nu pe an școlar, programul are deja finanțare, primăriile au bugetele date de la începutul anului. Primăriile au deja acești bani și – de luni încolo – pot să dea masă caldă în continuare. E prorogat numărul de 1 milion de beneficiari, dar acest număr nu s-a atins niciodată. Am mers și anul acesta cu școlile de anul trecut, așa cum v-am spus, peste jumătate de milion de copii. Nu s-a pus problema desființării programului Masă sănătoasă”, a declarat Ion Sorin, în exclusivitate pentru Gândul.
Programul „Masa Sănătoasă”, parte a strategiei de combatere a abandonului școlarÎncepând cu anul școlar 2023-2024, la nivelul sistemului național de învățământ s-a derulat Programul național „Masă sănătoasă“ (PNMS), iar autoritățile anticipau că, în timp, 1.000.000 de elevi aveau să fie beneficiari direcți. În ianuarie 2025, ministrul actual al Educației Daniel David anunța extinderea programului, pe care îl considera atunci esențial în lupta cu abandonul școlar.
Potrivit Ministerului Educației, Programul Național „Masă sănătoasă” era parte a strategiei de combatere a abandonului școlar și de îmbunătățire a rezultatelor educaționale. În anul 2024, Programul „Masă sănătoasă” a fost în valoare de 1.139.400.000 lei.
În Legea 141/2025, se precizează că „prevederile art. 77, alin. (4) se prorogă până la data de 1 ianuarie 2027”. Art 77 (4) din Legea 198/ 2023 prevedea că: Începând cu anul școlar 2023-2024, la nivelul sistemului național de învățământ se derulează Programul național «Masă sănătoasă», denumit în continuare PNMS, pentru cel puțin 1.000.000 de beneficiari direcți, în scopul sprijinirii participării la educație a tuturor copiilor”.
Practic, se prorogă – se plafonează – numărul de beneficiari ai programului „Masă sănătoasă” și este „tăiată” extinderea programului.
În anul 2016 a fost implementat un Program Pilot (2016–2021) – „Masă caldă în școlile selectate; infrastructură limitată”. Lansarea programului pilot „Masa caldă” s-a făcut în 50 de școli din România, iar în anul 2017, a fost o extindere planificată la 100 de școli, numai că implementarea a fost întârziată în unele cazuri. Copiii din școlile-pilot primeau o masă caldă în anumite intervale orare. În decembrie 2021, programul s-a oprit parțial din cauza pandemiei: multe unități școlare nu au reușit să încheie contracte cu furnizorii, iar distribuirea alimentelor (lapte, corn etc.) a fost afectată.
În anul 2023 s-a lansat Programul pentru școli (2023–2029), prin HG 652/2023, beneficiari fiind preșcolari, elevi primar/gimnaziu, învățământ special. Prin acest program, elevii primeau produse de panificație (5 porții/săptămână), mere (2/săptămână) și lactate.
În septembrie 2023, autoritățile au precizat că programul va continua până la sfârșitul anului calendaristic 2023, deoarece se lucra la pregătirea legislației necesare pentru introducerea unui nou program, numit „Masă sănătoasă”.
Articolul Se plafonează numărul de beneficiari ai programului „Masă sănătoasă” derulat în școli apare prima dată în Mediafax.
Comisia Europeană a prezentat miercuri spre aprobare acordul comercial încheiat cu blocul sud-american Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay), iar opoziția tradițională a Franței pare să se atenueze. Acordul, încheiat în decembrie 2024 după 25 de ani de negocieri, este considerat cel mai amplu din istoria Uniunii Europene, în termeni de reducere a tarifelor.
Pentru a fi adoptat, pactul are nevoie de votul Parlamentului European și de sprijinul a cel puțin 15 din cele 27 de state membre, reprezentând 65% din populația UE.
Franța, cel mai mare producător de carne de vită din blocul comunitar, calificase anterior acordul drept „inacceptabil”. Acum, însă, țara pare mai deschisă acordului, după ce Comisia a propus o clauză de salvgardare care ar permite suspendarea accesului preferențial pentru produse precum carnea de vită, în cazul unei creșteri mari a importurilor sau al unei scăderi de peste 10% a prețurilor, potrivit Reuters.
Măsuri compensatorii pentru a salva acordul„Clauza de salvgardare este un pas în direcția bună”, a transmis ministrul francez al Comerțului, Laurent Saint-Martin, pe platforma X.
Comisia a anunțat și un fond de criză de 6,3 miliarde de euro destinat sprijinirii fermierilor europeni, în special cei din țările care se tem că acordul UE-Mercosur va duce la un val de importuri ieftine de produse agricole provenite din America de Sud, cum ar fi carnea de vită.
În schimb, Polonia rămâne în opoziție. Premierul Donald Tusk a declarat că „țara continuă să respingă acordul, dar nu mai are aliați suficienți pentru a-l bloca”, motiv pentru care consideră că măsurile de protecție propuse de Comisia Europeană sunt „esențiale”.
UE și-a propus reducerea dependenței de SUA și ChinaComisia Europeană susține că acordul cu Mercosur este important pentru că va ajuta Uniunea Europeană să își diversifice partenerii comerciali. Oficialii europeni vor să reducă dependența de piețele tradiționale, în special după ce administrația Trump a reintrodus tarife care afectează exporturile europene către Statele Unite. Totodată, UE caută alternative pentru a-și reduce dependența de China, de la care importă o mare parte din materiile prime esențiale pentru tranziția verde, cum ar fi litiul folosit în baterii.
Parteneriat economic extins și cu MexiculTot miercuri, executivul UE a adoptat proiectele de decizii necesare pentru semnarea și finalizarea acordului modernizat UE-Mexic, inclusiv a unui acord comercial interimar care va intra temporar în vigoare până la ratificarea completă.
Acordul extinde liberalizarea comerțului între între blocul comunitar și Mexic, elimină aproape toate tarifele vamale pentru majoritatea produselor în ambele sensuri, oferind acces echitabil pe piețele fiecărei părți. De asemenea, companiile europene vor putea participa la licitații publice în Mexic, în timp ce firmele mexicane vor avea aceleași oportunități în UE. Investitorii din ambele regiuni vor beneficia de protecție juridică, conform unui sistem modern și transparent, aplicabil în mod egal.
Articolul UE înaintează acordul cu Mercosur. Comisia pregătește și acordul cu Mexicul apare prima dată în Mediafax.
Anunțul a fost făcut de către Trump în Biroul Oval, unde l-a primit pe președintele Poloniei, Karol Nawrocki.
„Vor rămâne în Polonia”, a spus Trump, făcând referire la trupele americane deja staționate în Polonia. Liderul de la Casa Albă a adăugat faptul că ar putea „trimite mai multe trupe acolo, dacă (polonezii – n.r.) vor dori”, notează POLITICO.
Anunțul lui Trump vine în contextul în care în urmă cu câteva luni, înalți oficiali din administrația Trump au avertizat că trupele americane ar putea fi retrase din Europa.
În replică, președintele polonez a spus, într-o glumă, că „este pentru prima dată în istoria Poloniei… când polonezii sunt fericiți că avem soldați străini în Polonia”. Acesta a subliniat că această decizie a lui Trump a trimis un „semnal” important Rusiei.
„Cu soldații americani pe teritoriul polonez… suntem în siguranță”, a adăugat Nawrocki.
În prezent, aproximativ 8.000 de soldați americani sunt staționați în Polonia.
Articolul Trump promite că va menține trupele americane în Polonia: „Vom trimite mai multe trupe acolo, dacă vor dori” apare prima dată în Mediafax.
