MediaFax.ro

„Adevărul se vede, schimbarea se simte, iar noi mergem înainte, fără să ne lăsăm descurajați de manipulări sau zvonuri”, spune ministrul Radu Miruță.

Ministrul a respins în mod direct două dintre acuzațiile care au circulat online: că ar fi blocat un transfer de 200 de milioane de dolari din Statele Unite ale Americii pentru industria de Apărare și că ar fi demis conducerea Salrom în vederea privatizării companiei.

Ministrul a explicat „cum e adevărul și cum îl descriu cei pe care îi ‘demufez’ de la resursele statului”: „Zic că am blocat un împrumut de 200 de milioane de dolari de la americani pentru industria națională de Apărare. Că am modificat niște articole într-o hotărâre de guvern care să blocheze asta. Nu am modificat nimic. Nu m-am atins de niciun articol. Buba celor care au grijă să împingă despre mine astfel de acuzații este alta. Că au garantat americanilor cu ceva ce nu pot să pună pe masă”.

„Eu mă ocup ca atunci când sunt pe tura mea să mă asigur că facem niște treburi serios și, dacă e de reparat după ce au stricat alții, facem și asta. Dar, să acuzi ca să te scuzi pe tine, își cam pune chelul mâna în cap”, a afirmat Miruță.

Miruță a declarat: „Mai sunt acuzat că i-am dat afară pe cei din conducerea Salrom ca să privatizez compania și să o dau la străini. Nimic mai neadevărat. Unu la mână: licența pentru grafitul de la Baia de Fier, grijonat de această companie Salrom, tocmai m-am ocupat ca ea să fie gestionată de statul român. Și doi: i-am dat afară pe cei de la Salrom pentru că și-au bătut joc de resursele statului, și-au bătut joc de companie, au băgat mâna în buzunarul companiei, n-au făcut nimic ca ceea ce s-a întâmplat la Praid să fie evitat”.

Ministrul a subliniat că în mandatul său „se muncește – nu se fură, nu se stă degeaba” și că „dacă greșești în țara asta, trebuie să plătești”.

„Dacă ai fost prins furând, mergi în instanță, se cere recuperarea prejudiciului, ești dat afară și vin alții mai buni”, a mai spus Miruță.

Despre cei care lansează aceste „știri false grosolane”, ministrul a conchis: „Sunt din partea celor care sunt deranjați că sunt ‘demufați’ de unde trăiau bine mersi până acum. Dar, am o veste pentru ei. Mergem mai departe”.

Oficialii din domeniul apărării au declarat că au acceptat o donație anonimă de 130 de milioane de dolari de la un donator bogat pentru a ajuta la plata salariilor militare în timpul închiderii guvernului, dar nu au oferit detalii suplimentare despre această mișcare neobișnuită, potrivit Politico.

Președintele Donald Trump a anunțat donația joi, spunând că un „prieten” a oferit banii dintr-un sentiment de patriotism.

Pe măsură ce restricțiile de circulație continuă, oficialii Departamentului Apărării au transferat fondurile de cercetare neutilizate pentru a se asigura că trupele nu își pierd salariul de la mijlocul lunii, dar statutul următoarei lor depuneri directe este incert.

Vineri, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, a declarat într-un comunicat că Departamentul Apărării a acceptat banii „în baza autorității sale generale de acceptare a donațiilor”.

Departamentul a refuzat să răspundă la întrebări despre naționalitatea donatorului.

„Donația a fost făcută cu condiția ca aceasta să fie utilizată pentru a compensa costul salariilor și beneficiilor membrilor forțelor armate”, a spus Parnell.

„Suntem recunoscători pentru asistența acestui donator după ce democrații au ales să reducă substanțial salariile trupelor”.

Oficialii Casei Albe au declarat că acoperirea costurilor salariilor militare pentru prima jumătate a lunii octombrie a totalizat aproximativ 6,5 miliarde de dolari.

Todd Harrison, analist al bugetului de apărare la American Enterprise Institute, a declarat că, pe baza acestei cifre, noua donație va acoperi aproximativ o treime din salariul pe o zi pentru forțe.

El a spus că anumite conturi sunt disponibile pentru donații publice către programe militare federale, dar acestea sunt, de obicei, limitate la proiecte specifice, cum ar fi construirea de facilități sportive la academiile militare și aprobate de Congres în prealabil.

Oficialii Casei Albe nu au oferit detalii despre cum și unde va fi direcționată această donație către trezoreria federală.

„Sună ca o idee necoaptă, care nu a fost nici verificată, nici implementată”, a spus Harrison.

Conform regulilor Departamentului Apărării , orice donații de peste 10.000 de dolari în beneficiul trupelor sau al membrilor familiilor acestora trebuie revizuite de ofițeri de etică pentru a se asigura că „donatorul nu are interese care ar putea fi afectate substanțial” de donație.

Alte reguli impun o verificare suplimentară a donatorilor non-americani.

Salariile militarilor în timpul perioadei de izolare au fost o sursă de fricțiune între parlamentari timp de săptămâni întregi.

Liderii republicani din Cameră au refuzat să revină în sesiune pentru a lua în considerare o măsură de protejare a salariilor trupelor pe durata perioadei de izolare – în ciuda sprijinului bipartizan pentru această idee – într-un efort de a-i forța pe democrații din Senat să susțină o prelungire pe termen scurt care să pună capăt perioadei de inactivitate financiară.

Joi, republicanii din Senat au încercat să promoveze o măsură care ar fi plătit trupele și alți funcționari guvernamentali care nu se află în șomaj tehnic, dar majoritatea democraților au blocat această măsură de îngrijorarea că exclude lucrătorii aflați în șomaj tehnic.

Congresul ar putea vota săptămâna viitoare mai multe proiecte de lege legate de salariile militare.

Următorul salariu al trupelor este programat să fie livrat până pe 30 octombrie.

„Astăzi, de ziua Armatei Române, îi cinstim pe cei care au făcut posibilă libertatea noastră, eroii care în urmă cu 81 de ani au eliberat ultima palmă de pământ românesc, dar și pe cei care acum poartă uniforma și își fac datoria în tăcere în poligoane, în misiuni departe de casă”, a declarat generalul, într-un discurs, subliniind continuitatea angajamentului militar în slujba națiunii.

„Armata nu este doar o instituție, este o stare de spirit, este liniștea pe care o simți știind că cineva veghează. E hotărârea de a merge înainte chiar și atunci când e greu”, a mai spus el.

Generalul a atras atenția asupra pericolelor dezinformării și neîncrederii, afirmând că „în jurul nostru se duc și alte lupte, lupte pentru adevăr, pentru mințile și încrederea oamenilor”, dar a reafirmat că „Armata României rămâne o certitudine, o instituție care se pregătește pentru cele mai grele scenarii, dar care luptă înainte de toate pentru pace”.

„Așa cum Iașul a fost cândva scutul României, tot așa rămâne armata astăzi. Un reper de stabilitate, încredere și demnitate”, a încheiat generalul Vlad Gheorghiță.

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, va călători duminică la București. În programul vizitei sale de duminică se află participarea la Sfinţirea picturii Catedralei Naţionale.

Mai mult decât atât, Maia Sandu are o întâlnire planificată alături de președintele Nicușor Dan.

„Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, va întreprinde duminică, 26 octombrie, o vizită în România”, anunţă Preşedinţia Republicii Moldova.

Maia Sandu va fi prezentă la Slujba de Sfinţire a picturii Catedralei Naţionale din Bucureşti, la invitaţia Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

Catedrala Națională din București, cel mai amplu proiect religios al României moderne, va fi sfințită duminică, 26 octombrie 2025, în prezența Patriarhului Ecumenic Bartolomeu I și a Prefericirii Sale Daniel, Patriarhul României.

Patriarhia Română a anunțat că sfințirea Catedralei Naționale din București 2025 este una dintre cele mai ample manifestări religioase organizate în România în ultimii ani.

Luna septembrie a consemnat o reducere suplimentară de 2.994 de fapte (-6,4%).

Structurat pe categorii de infracțiuni, raportul evidențiază:

Infracțiuni judiciare: 228.431, cu 42.490 mai puține (-15,7%).

Infracțiuni economico-financiare: 32.558, în scădere cu 3.176 (-8,9%).

Infracțiuni contra persoanei: 119.897, mai puține cu 34.915 (-22,6%).

Loviri sau alte violențe: 58.775, cu 23.240 mai puține (-28,3%).

Infracțiuni contra patrimoniului: 138.738, cu 17.026 mai puține (-10,9%).

În ceea ce privește infracțiunile specifice:

Furturi: 66.325 (-11,6%).

Tâlhării: 1.357 (-15%).

Distrugeri: 29.001 (-6.778).

Infracțiuni stradale: 36.852 (-9.851).

În mediul rural, au fost înregistrate 126.056 de infracțiuni, cu 23.467 mai puține comparativ cu primele 9 luni ale anului 2024.

În domeniul siguranței rutiere, s-au raportat 2.939 de accidente, soldate cu 940 de decese și 2.352 de persoane rănite grav, cifre mai mici față de anul precedent (-6,5% accidente, 145 decese și 81 răniți grav mai puțin).

Președintele României, Nicușor Dan, a transmis sâmbătă un mesaj cu ocazia Zilei Armatei Române, în cadrul unei ceremonii organizate la Brigada 15 Mecanizată „Podu Înalt” din Iași, subliniind rolul esențial al instituției militare în apărarea suveranității și consolidarea parteneriatelor internaționale.

„Sărbătorim azi Armata Română, o instituție fără de care suveranitatea, independența, unitatea națională și integritatea nu ar fi protejate corespunzător”, a declarat șeful statului, evocând jertfa eroilor căzuți în războaie pentru independență și reîntregirea națională.

În contextul actual marcat de tensiuni geopolitice, președintele a avertizat că „pacea nu este un dat” și a pledat pentru responsabilitate și pregătire militară ca mijloace de descurajare a conflictelor.

„Nu este suficient să te bați cu pumii în piept să spui că vrei pace. Trebuie să fii responsabil ca să ai pace”, a spus acesta.

Nicușor Dan a reafirmat angajamentul statului român pentru modernizarea forțelor armate, precizând că „România investește în modernizarea Armatei Române. Și în anii precedenți și în anii care vor veni vom aloca suficiente fonduri pentru ca armata să fie pregătită. Și vom fi suficient de inteligenți pentru ca aceste fonduri pe care le alocăm să meargă și în industria națională de apărare și să dezvolte această industrie și implicit să aducă locuri de muncă pentru economia națională”.

„România este protejată azi pentru că are niște parteneri și avem niște parteneri pentru că în toată această perioadă am fost serioși în parteneriatele pe care le-am avut, inclusiv prin participarea militarilor români în teatrele de operațiune”, a subliniat președintele.

În încheiere, șeful statului a transmis felicitări militarilor și veteranilor, apreciind profesionalismul din rândul trupelor: „În toate sondajele de opinie, instituția armatei este cea mai apreciată din România. Înseamnă că în interiorul armatei găsim profesionaliști”.

„Libertatea și demnitatea națională au fost câștigate și sunt apărate prin curajul, dârzenia și spiritul de sacrificiu al Armatei Române”, a spus Ionuț Moșteanu, în discursul său.

Moșteanu a amintit că în 1944, la 25 octombrie, Armata Română a încheiat eliberarea teritoriului național, „un moment care a reafirmat hotărârea de neclintit a poporului român de a-și apăra teritoriul și independența”.

„Ne plecăm cu respect în fața eroilor… celor care au pus datoria față de patrie mai presus de viață”, a completa ministrul.

Referindu-se la actualitatea militară, Moșteanu a subliniat că „România rămâne un aliat de încredere și un factor de stabilitate pe plan european și NATO. Ministerul Apărării Naționale continuă și în acest an cel mai amplu program de modernizare din istorie armatei prin investiții majore în tehnică de luptă, infrastructură și programe integrate de instruire”.

„Însă, cea mai importantă investiție rămâne cea în oameni. Militarii care prin profesionalism și echilibru dau forță și credibilitate instituției armate”, a mai spus el.

„Această zi vă este dedicată prin datoria și curajul dumneavoastră de a apăra pacea și siguranța României. La mulți ani Armatei României, la mulți ani tuturor celor care servesc sub Drapelul Național!”, a încheiat ministrul.

Gabriela Firea, președinta PSD București, a declarat sâmbătă dimineață că nu va intra în cursa pentru Primăria Capitalei.

Printr-un anunț postat pe pagina sa de Facebook, ea a explicat că intenționează să-și continue mandatul de europarlamentar, obținut prin votul românilor.

Gabriela Firea a făcut și un comentariu la adresa fostului președinte PSD, Marcel Ciolacu, menționând că anul trecut a fost considerată „candidatul deocamdată” al partidului pentru Capitală.

„Ori de câte ori am început un proiect – privat sau public, l-am dus până la capăt, oricât de greu mi-a fost sau câte provocări au apărut pe parcurs. Merg pe aceeași linie şi acum: doresc să-mi continui mandatul de europarlamentar, obținut în urma votului și încrederii românilor, chiar dacă pentru o mamă cu doi copii școlari naveta la Strasbourg şi Bruxelles nu este simplă. Dar, învățăm în fiecare zi să ne descurcăm în această situație. Ca fiecare dintre dumneavoastră, cu serviciu și copii. Mă preocupă şi vreau să-mi aduc contribuția la proiectele europene care vizează o viață mai bună pentru România, pentru copii, familii, femei, tineri, seniori, fermieri, antreprenori etc”, a scris Firea pe Facebook.

Mesajul lung postat sâmbătă a atins mai multe puncte importante, pentru care Firea a adus explicații.

Despre Primăria Capitalei, ea a spus că „mi-aș fi dorit să pot relua şi finaliza câteva mari proiecte de infrastructura abandonate, cu siguranță aș fi continuat investițiile în spitale, parcuri, transport şi termoficare, începute în mandatul anterior și blocate în mare parte. Dar, în viață trebuie să facem alegeri. Am speranța că vom avea un primar general care să nu mai creadă că viața începe cu el şi să continue toate investițiile foştilor edili, în paralel cu lansarea unora noi, absolut necesare”.

Gabriela Firea a făcut în postarea sa și un atac la adresa lui Marcel Ciolacu. Ea îi reproșează fostului președinte PSD că anul trecut a fost „candidatul deocamdată” al partidului pentru Primăria Capitalei.

„Voi acorda susținere totală colegului meu social-democrat care își va depune candidatura. Nu am trădat şi nu voi trăda, cum au procedat unii colegi de-ai noștri, inventând tot felul de pretexte. Ca președintă PSD București, am depus şi voi depune în continuare eforturi pentru ca niciodată candidatul nostru să nu fie în postura în care am fost eu anul trecut: candidatul „deocamdată”, apoi lansată în cursă ca variantă de a salva imaginea partidului şi lista de consilieri generali, fără vreun fel de sprijin logistic şi politic – doar la sectoare s-a negociat candidatură pe alianță de trei partide -, boicotată prin candidați „iepurași”, menținuți în cursă şi răsplătiți ulterior chiar de către colegi de-ai noștri, campanii online împotriva mea finanțate chiar din fondurile partidului. Pare greu de crezut, dar e purul adevăr pe care îl cunosc din interior mulți colegi”, a scris Firea.

„Cine s-a chinuit să-mi sape mie groapa politică a căzut în ea”, a mai relatat Gabriela Firea.

Bencic a arătat un joc solid la serviciu, câștigând 67% din punctele pe primul serviciu și 53% pe al doilea serviciu, și a salvat 71% dintre punctele de break ale adversarei.

La retur, Bencic a câștigat 34% din punctele pe primul serviciu al lui Kenin și 43% pe al doilea, dominând decisiv setul decisiv.

În finala de la Tokyo, Bencic o va întâlni pe cehoaica Linda Noskova (locul 17 mondial), care a trecut fără să joace în semifinale de kazaha Elena Rybakina, care a acuzat probleme la spate, retrăgându-se.

Învingătoarea turneului va câștiga un premiu de 164.000 de dolari.

„La mulți ani, Armatei Române! Astăzi, cu ocazia Zilei Armatei, este un bun prilej pentru a ne arăta aprecierea pentru militarii români. De-a lungul istoriei, Armata a participat decisiv la toate evenimentele majore prin care a trecut România și a contribuit atât la independența, cât și la democratizarea țării noastre. Inclusiv în prezent, militarii români sunt apreciați în cadrul structurilor internaționale în care activează. O serie de succese ale operațiunilor NATO li se datorează”, a declarat Grindeanu, într-un comunicat.

El a adăugat că, pentru a-și menține performanțele, Armata Română „are nevoie în următorii ani de investiții serioase și de o salarizare demnă de respectul pe care îl merită”.

„Doar așa ne vom putea asigura că Armata Română va putea face față cu succes oricăror provocări”, a încheiat liderul PSD.

Tânărul jucător român de tenis Yannick Alexandrescu (17 ani), legitimat la Dinamo, s-a calificat în finala turneului ITF World Tennis Tour Junior Finals 2025, după ce a învins în semifinale, sâmbătă dimineață, pe Andres Santamarta Roig, din Spania, scor 6-2, 6-4.

În finală, Alexandrescu îl va înfrunta pe germanul Max Schoenhaus, care a ajuns în ultimul act după ce italianul Jacopo Vasami s-a retras la scorul de 5-0 în primul set.

Turneul de la Chengdu reunește cei mai buni opt juniori din lume, iar performanța lui Alexandrescu confirmă ascensiunea sa în circuitul ITF Junior.

Yannick Alexandrescu se află pe locul 7 în clasamentul internațional la juniori.

Tratatul va intra în vigoare după ce va fi ratificat de cel puțin 40 de state și are ca obiectiv principal să faciliteze cooperarea internațională împotriva criminalității cibernetice, inclusiv în cazuri de phishing, ransomware, trafic online și discurs instigator la ură.

„Spațiul cibernetic a devenit teren fertil pentru criminali. În fiecare zi, escrocherii sofisticate fraudează familii, fură mijloace de trai și golesc economiile cu miliarde de dolari. Convenția ONU împotriva criminalității cibernetice este un instrument legal puternic pentru a ne întări apărarea colectivă”, a declarat secretarul General al ONU, Antonio Guterres, citat de Reuters, la deschiderea evenimentului din Vietnam, sâmbătă.

Președintele Vietnamului, Luong Cuong, a adăugat că semnarea tratatului „nu doar marchează nașterea unui instrument juridic global, ci și afirmă vitalitatea multilateralismului, unde țările depășesc diferențele și își asumă responsabilități comune pentru pace, securitate, stabilitate și dezvoltare”.

Însă, tratatul a stârnit critici privind definițiile vagi ale infracțiunilor, care ar putea fi interpretate abuziv. Cybersecurity Tech Accord, organizație din care fac parte companii precum Meta și Microsoft, a numit pactul un „tratat de supraveghere”, avertizând că acesta ar putea facilita partajarea datelor între guverne și ar criminaliza hackerii etici care testează vulnerabilitățile sistemelor.

Oficiul ONU pentru Droguri și Criminalitate (UNODC), care a coordonat negocierile, susține că tratatul include protecții pentru drepturile omului și promovează activitățile de cercetare legitimă.

Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii și Canada au trimis diplomați și oficiali pentru a semna tratatul la Hanoi, iar rolul Vietnamului ca gazdă a stârnit controverse, fiind semnalate probleme privind libertățile online și cenzura. Organizații precum Human Rights Watch au raportat peste 40 de arestări în acest an, inclusiv pentru exprimarea opiniilor critice online.

Vietnamul vede în tratat o oportunitate de a-și consolida poziția globală și apărarea cibernetică, pe fondul creșterii atacurilor asupra infrastructurii critice.

Secțiile de votare se deschid la ora 11:00 și se închid la ora 20:00, peste 8,7 milioane de cetățeni fiind înscriși pe listele electorale, potrivit AP. La alegerile anterioare, prezența la vot a depășit ușor pragul de 50%.

În vârstă de 83 de ani, Ouattara candidează pentru un al patrulea mandat consecutiv, fiind considerat favorit clar în fața celor patru contracandidați: Simone Gbagbo, fosta primă doamnă, Jean-Louis Billon, fost ministru al Comerțului, și alți doi politicieni locali. Formațiunea prezidențială deține deja 169 dintre cele 255 de locuri din Parlament, ceea ce îi oferă o majoritate confortabilă.

Ouattara, fost director general adjunct al Fondului Monetar Internațional, este creditat cu redresarea economiei ivoriene după războiul civil, prin investiții masive în infrastructură și agricultură. Țara a înregistrat o creștere economică medie de aproximativ 6% pe an, însă peste 37% din populație trăiește încă în sărăcie, iar șomajul în rândul tinerilor rămâne ridicat.

La ultimul său miting electoral din Abidjan, Ouattara le-a transmis susținătorilor că dorește să continue pe drumul dezvoltării: „Am realizat o creștere semnificativă, dar trebuie să mergem mai departe”.

Campania electorală a fost însă marcată de tensiuni și proteste, după ce candidaturi importante – printre care cea a fostului președinte Laurent Gbagbo și a bancherului Tidjane Thiam – au fost respinse de autoritățile electorale. Susținătorii acestora au organizat manifestații în mai multe orașe, soldate cu sute de arestări și zeci de condamnări.

Situația a readus în atenție traumele crizelor post-electorale din trecut, în special cele din 2010-2011, când peste 3.000 de persoane și-au pierdut viața, și cele din 2020, soldate cu aproape 100 de morți.

Guvernul a anunțat că a mobilizat peste 40.000 de membri ai forțelor de ordine pentru a asigura desfășurarea în siguranță a scrutinului.

Dacă va câștiga, Ouattara se va alătura grupului de lideri africani cu cele mai lungi mandate – precum Paul Biya (Camerun, 92 de ani) și Yoweri Museveni (Uganda, 81 de ani) – într-un continent unde conducerea este încă dominată de politicieni vârstnici, deși populația este una dintre cele mai tinere din lume.

Rezultatele preliminare sunt așteptate în următoarele zile, sub atenta supraveghere a observatorilor internaționali, care monitorizează procesul pentru a evalua corectitudinea și transparența alegerilor.

Gimnastele române Sabrina Maneca-Voinea (18 ani) și Denisa Golgotă (23 de ani) intră sâmbătă în lupta pentru medalii, în ultima zi a Campionatelor Mondiale de gimnastică artistică din Indonezia, de la Jakarta. Voinea concurează în finale la sol și bârnă, iar Golgotă – la sol.

Prima finală a zilei este cea de la bârnă, programată la ora 10:42. Sabrina Voinea s-a calificat cu al doilea punctaj (13,833), la egalitate cu brazilianca Flavia Saraiva, fiind devansată doar de chinezoaica Qingying Zhang (14,366).

Celelalte finaliste sunt Elisabeth Black (Canada), Aiko Sugihara (Japonia), Dulcy Caylor (SUA), Amanda Yap (Singapore) și Kaylia Nemour (Algeria).

Voinea a impresionat în calificări prin dificultatea exercițiului (6,200), depășită doar de Zhang (6,500). Chiar dacă execuția ei a avut unele ezitări, nota finală a fost suficientă pentru a o menține între favoritele la medalie.

România are o tradiție puternică la bârnă – 23 de medalii mondiale, dintre care opt de aur. Ultima campioană mondială a fost Ana Porgras, în 2010, tot la acest aparat.

Cea de-a doua finală cu participare românească este cea de la sol, programată la ora 12:30. România va fi reprezentată de Sabrina Voinea, calificată cu cea mai mare notă (13,666), și de Denisa Golgotă, care a obținut al cincilea punctaj (13,333).

Celelalte finaliste provin din Japonia (Rina Kishi, Aiko Sugihara), Marea Britanie (Ruby Evans, Abigail Martin), Italia (Giulia Perotti) și SUA (Dulcy Caylor).

Voinea și Evans au impresionat prin dificultatea exercițiului (5,900), iar Golgotă a reușit să-și îmbunătățească nota după o contestație acceptată de juriu, ajungând la o dificultate de 5,600.

România este una dintre cele mai decorate națiuni din istoria gimnasticii mondiale, dar nu a mai obținut o medalie din 2015, când Larisa Iordache a luat bronzul la individual compus. Ultimul titlu mondial datează din 2010, prin Ana Porgras la bârnă.

Familia Halep este de neegalat în competițiile mondiale! Cupa Balcanică de gimnastică ritmică de la Belgrad s-a încheiat cu un rezultat fantastic pentru România. Cristina Halep, nepoata tenismenei Simona Halep, a obținut patru medalii în cadrul competiției.

Sportiva de doar 15 ani a demonstrat că are un viitor promițător în sport.

Cristina este legitimată la CSS 1 Constanța și a urcat de patru ori pe podium. Ea a cucerit aurul la minge, argintul la individual compus și la panglică, iar bronzul la cerc.

Parte din lotul național de senioare al României, Cristina Halep este considerată una dintre cele mai talentate gimnaste din țară.

„Felicitări, Cristina, pentru performanțele extraordinare! Mult succes la Cupa României, competitie ce va avea loc la în data de 2 noiembrie, la București și la care vor participa cele mai bune 6 gimnaste la nivel național!”, a transmis CSS 1 Constanța, pe facebook.

La competiția de la Belgrad, și alte cluburi românești au obținut rezultate foarte bune. CSM Cluj-Napoca a adunat șase medalii, dintre care patru de aur, una de argint și una de bronz.

CSM Arad a câștigat trei, două de aur și una de argint, iar CSS Unirea Iași tot trei, două de argint și una de bronz.

Tot la Cupa Balcanică, CSS Unirea Iași a mai adăugat cinci medalii: două de aur, una de argint și două de bronz, iar CSS 1 Constanța a încheiat cu patru medalii, toate obținute de Cristina Halep.

Cristina Halep practică gimnastica ritmică de la vârsta de șase ani și visează la o carieră de campioană. La doar 15 ani, este foarte determinată să își îndeplinească visele și să ajungă acolo unde își dorește.

„Să ajung la Jocurile Olimpice. Gimnastica face parte din copilăria mea și îmi place. La Cupa Irina Deleanu am luat două medalii de aur. Gimnastica face parte din copilăria mea și îmi place. La Cupa Irina Deleanu am luat două medalii de aur”, a declarat Cristina Halep.

Potrivit unui comunicat al Departamentului Trezoreriei SUA, citat de Reuters, Petro este acuzat că „a permis cartelurilor de droguri să prospere” și că sub conducerea sa producția de cocaină a atins „cel mai ridicat nivel din ultimele decenii”, alimentând piața americană.

„De când Gustavo Petro a venit la putere, producția de cocaină în Columbia a explodat, inundând Statele Unite și otrăvind americanii. Președintele Donald Trump ia astăzi măsuri ferme pentru a proteja națiunea noastră și a transmite un mesaj clar: nu vom tolera traficul de droguri pe teritoriul american”, a declarat secretarul Trezoreriei, Scott Bessent.

Sancțiunile, care vizează și soția și fiul lui Petro, precum și ministrul de Interne Armando Benedetti, permit Washingtonului să blocheze activele acestora și să le interzică accesul pe teritoriul Statelor Unite.

Președintele columbian a reacționat rapid, declarând pe platforma X, că va lupta împotriva acestei decizii și a angajat un avocat american pentru a o contesta.

„Am luptat împotriva traficului de droguri timp de decenii – și eficient. Acum, măsura vine din partea aceleiași societăți pe care am ajutat-o să reducă consumul de cocaină. O adevărată paradoxală ironie, dar nu facem niciun pas înapoi și nu vom îngenunchea”, a scris Petro.

Relațiile dintre cele două țări s-au deteriorat constant în ultimele luni, după ce președintele american Donald Trump a acuzat Columbia că este „complice” în comerțul global cu droguri și a amenințat cu sancțiuni economice și majorări de tarife.

Săptămâna trecută, Trump a anunțat suspendarea „tuturor finanțărilor” către Columbia, iar în septembrie, după Adunarea Generală a ONU, Departamentul de Stat i-a revocat viza președintelui Petro.

Tensiunile s-au amplificat și în contextul loviturilor militare americane asupra unor nave suspectate că transportau droguri în Marea Caraibilor, acțiuni criticate vehement de Petro, care a acuzat Washingtonul de „crime împotriva columbienilor nevinovați”.

Decizia de a sancționa un șef de stat aflat în funcție este una extrem de rară. Petro se alătură astfel unei liste restrânse care include liderii Rusia, Venezuela și Coreea de Nord.

De la preluarea mandatului, Petro a promis o strategie de „pace totală” și o reformă amplă în regiunile producătoare de coca, însă rezultatele s-au dovedit limitate. Producția de droguri a continuat să crească, iar Washingtonul consideră că actualul guvern de la Bogota a eșuat în combaterea rețelelor de trafic.

Meciul dintre Oțelul Galați și Universitatea Cluj este programat de la ora 16:00. Formația lui Dorinel Munteanu continuă să impresioneze pe teren propriu, unde a înregistrat patru victorii, două remize și o singură înfrângere în actualul sezon. În schimb, Universitatea Cluj are un parcurs echilibrat în deplasare, cu trei victorii, o remiză și trei înfrângeri.

Oțelul a înscris 11 dintre cele 19 goluri ale sale în prima repriză, în timp ce ardelenii au primit doar trei goluri în primele 45 de minute ale partidelor.

Istoricul confruntărilor directe este unul echilibrat: 37 de meciuri disputate, cu 14 victorii pentru Oțelul, 15 pentru U Cluj și 8 remize. Pe teren gălățean, bilanțul este net favorabil gazdelor – 12 victorii, 4 remize și 3 înfrângeri.

Cea mai clară victorie a moldovenilor datează din 12 septembrie 1998, când Oțelul s-a impus cu 5-0, grație unei triple semnate de Viorel Tănase și unei duble a lui Viorel Ion. În cel mai recent duel direct, disputat pe 21 februarie 2025, Universitatea Cluj s-a impus la limită, scor 1-0 (gol Andrej Fabry).

În Gruia, CFR Cluj și Farul Constanța închid ziua de sâmbătă, de la ora 21:00, într-un meci cu miză importantă pentru ambele formații. Echipa ardeleană are pe teren propriu un bilanț de două victorii, trei remize și două înfrângeri, reușind însă să marcheze cel puțin un gol în 24 dintre ultimele 25 de partide jucate acasă în Superligă.

De partea cealaltă, Farul are un singur succes în deplasare în acest sezon, 2-1 cu FCSB, pe 26 iulie, completat de două remize și patru înfrângeri.

Cele două echipe s-au înfruntat până acum de 38 de ori în campionat: 19 victorii CFR, 12 pentru Farul și 7 remize. Ultima victorie a constănțenilor la Cluj s-a consemnat pe 28 mai 2023, scor 2-1, iar în cea mai recentă întâlnire directă, pe 27 ianuarie 2025, CFR s-a impus cu 3-1, printr-o triplă a lui Louis Munteanu.

Meciul are o încărcătură specială pentru Ionuț Larie, căpitanul Farului, care va disputa partida cu numărul 400 în Superliga României. Larie a debutat chiar împotriva CFR-ului, pe 7 iunie 2006, în meciul CFR – Farul 3-0, și a evoluat ulterior pentru gruparea din Gruia timp de trei sezoane (2014-2015 / 2016-2017).

Ea a murit într-un spital din Bangkok, după ce a dezvoltat o infecție sanguină pe 17 octombrie, care s-a agravat în ciuda îngrijirilor medicale intensive. Regina Sirikit a suferit un accident vascular cerebral în 2012 și se retrăsese în mare parte din viața publică în ultimii ani. Soțul ei, regele Bhumibol Adulyadej, a decedat în 2016.

Mii de persoane au venit să-și ia rămas bun în fața Spitalului Chulalongkorn după aflarea veștii, potrivit AP.

Născută pe 12 august 1932, într-o familie aristocrată din Bangkok, Sirikit l-a cunoscut pe viitorul rege Bhumibol în Paris, pe când era adolescentă. Cei doi s-au căsătorit în 1950 și au avut patru copii: regele Maha Vajiralongkorn și prințesele Ubolratana, Sirindhorn și Chulabhorn.

Regina Sirikit a devenit extrem de apreciată pentru implicarea personală în problemele interne ale țării, călătorind prin zonele rurale pentru a ajuta la reducerea sărăciei, combaterea dependenței de opiu și sprijinirea comunităților locale. Ea a lansat fundația SUPPORT, care a instruit mii de persoane în meșteșuguri tradiționale, și a inițiat proiecte pentru protejarea faunei sălbatice și conservarea pădurilor și a resurselor de apă.

Deși adesea umbrită de soțul ei și de fiul său, Sirikit a rămas o figură influentă, portretul său fiind expus în întreaga Thailanda, iar ziua sa de naștere, 12 august, sărbătorită ca Ziua Mamei.

Evenimentul reprezintă un moment istoric pentru Biserica Ortodoxă Română și pentru întreaga țară, marcând încheierea unui proiect început în anul 2005, pe Dealul Arsenalului.

Ceremonia solemnă va fi oficiată de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului și de Patriarhul României Daniel, în prezența unui sobor impresionant de ierarhi ortodocși din țară și din străinătate, a preoților și a zecilor de mii de pelerini veniți din întreaga Românie.

Patriarhia Română a anunțat că sfințirea Catedralei Naționale din București 2025 este una dintre cele mai ample manifestări religioase organizate în România în ultimii ani, fiind un simbol al unității spirituale și al identității naționale.

Potrivit programului oficial transmis de Patriarhia Română, ceremoniile sfințirii Catedralei Naționale vor avea loc duminică, 26 octombrie 2025, după următorul program:

• 07:30 – 10:00: Sfânta Liturghie oficiată în interiorul Catedralei de un sobor de trei ierarhi din Capitală, 67 de preoți și 12 diaconi.
• 10:15: Sosirea Patriarhului Ecumenic Bartolomeu I și a Patriarhului României Daniel.
• 10:30 – 12:30: Slujba de Sfințire a picturii Catedralei Naționale din București, oficiată de cei doi Patriarhi, alături de 65 de ierarhi, 70 de preoți și 12 diaconi. La final va fi citit Actul de sfințire.

Accesul în interiorul lăcașului va fi permis exclusiv invitaților oficiali – aproximativ 2.500 de persoane. Pe esplanada din fața Catedralei vor putea participa circa 8.000 de pelerini, iar restul credincioșilor vor urmări slujba pe ecranele amplasate în exterior.

Slujba va fi transmisă în direct pe TRINITAS TV și pe platformele online ale televiziunii Patriarhiei Române, inclusiv canalul oficial de YouTube.

După încheierea sfințirii, începând cu ora 20:00, pelerinii vor avea acces la închinarea în Sfântul Altar, care va continua și în zilele următoare – 27, 28, 29, 30 și 31 octombrie 2025 – inclusiv pe timpul nopții.

Pe 27 octombrie, de sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, Patriarhul Bartolomeu I și Patriarhul Daniel vor oficia Sfânta Liturghie la Altarul de vară al Catedralei Patriarhale istorice.

Construcția Catedralei Naționale din București a început efectiv în anul 2010, după o perioadă de pregătiri administrative și tehnice. Cu o lungime de 126 de metri, o lățime de 67,7 metri și o înălțime totală de 120 de metri (plus o cruce de 7 metri montată pe turla principală), edificiul domină peisajul capitalei și se află între cele mai mari biserici ortodoxe din lume.

Catedrala are o capacitate interioară de peste 6.000 de persoane, dintre care 1.000 pe scaune. Pictura interioară, realizată integral în tehnica mozaicului, se întinde pe o suprafață de peste 25.000 de metri pătrați și este coordonată de pictorul Daniel Codrescu. În absida altarului se află icoana monumentală a Maicii Domnului Platytera, cu o înălțime de 16 metri – una dintre cele mai mari din Europa de Est.

Clopotele, turnate în Austria la fabrica Grassmayr, au o greutate totală de peste 33 de tone și au fost montate în 2018.

Investiția totală în Catedrala Națională din București este estimată la aproximativ 270 de milioane de euro, dintre care peste 10% au provenit din fondurile Patriarhiei Române. Suma include atât construcția principală, cât și clădirile anexe și lucrările de finisaj.

Pentru buna desfășurare a evenimentelor din 26 octombrie 2025, autoritățile vor institui restricții de circulație în zona Catedralei Naționale din București. Circulația va fi oprită pe arterele adiacente Căii 13 Septembrie și Străzii Izvor, iar accesul va fi permis doar pentru participanți și pelerini.

Poliția Rutieră va anunța în preajma evenimentului rutele alternative, însă bucureștenilor li se recomandă să evite zona Dealului Arsenalului în ziua sfințirii.

Sfințirea Catedralei Naționale din București din 26 octombrie 2025 simbolizează împlinirea unui proiect spiritual început acum peste un secol. Lăcașul, ridicat în cinstea eroilor neamului românesc, devine un reper major al credinței ortodoxe și al identității naționale.

Evenimentul va fi un moment de comuniune și rugăciune colectivă, marcând o nouă etapă în viața Bisericii Ortodoxe Române și în istoria spirituală a poporului român.

Mișcarea Washingtonului – motivată drept una de combatere a traficului de droguri – este cea mai puternică de până acum în regiunea Americii Latine, scrie Reuters.

„În sprijinul directivelor preşedintelui (Donald Trump) de destructurare a organizaţiilor criminale transnaţionale şi de combatere a narco-terorismului în vederea protejării teritoriului naţional, ministrul războiului a ordonat portavionului Gerald R. Ford să se îndrepte” spre zona de comandă corespunzând Americii Centrale şi de Sud (USSOUTHCOM), a transmis purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării american, Sean Parnell, pe reţeaua de socializare X.

„Prezența sporită a forțelor americane în zona de operațiuni a USSOUTHCOM va consolida capacitatea SUA de a detecta, monitoriza și perturba actorii și activitățile ilicite care compromit siguranța și prosperitatea teritoriului Statelor Unite și securitatea noastră în emisfera vestică”, a mai spus oficialul american.

Desfășurarea face parte din planul lui Trump de consolidare militară în Caraibe. Planul include opt nave de război suplimentare, un submarin nuclear și avioane F-35.

Portavionul Gerald R. Ford a fost pus în funcțiune în 2017 și este cea mai scumpă navă de război creată vreodată: a costat 13,27 miliarde de dolari și este cel mai mare din lume, cu peste 5.000 de marinari la bord. Acesta include un reactor nuclear și poate transporta peste 75 de avioane militare, inclusiv avioane de vânătoare precum jeturile F-18 Super Hornet și E-2 Hawkeye, care pot acționa ca un sistem de avertizare timpurie.

De la începutul lunii septembrie, armata SUA a efectuat 10 atacuri împotriva unor nave suspectate de trafic de droguri, în special în Caraibe. În urma acestor atacuri, aproximativ 40 de persoane au fost ucise.

Ultimul atac a avut loc vineri, când șase persoane au fost ucise într-un atac al forțelor militare americane asupra unei bărci suspectate că ar fi implicată în trafic de droguri din America de Sud, potrivit secretarului american al Apărării, Pete Hegseth.