Pentru campioană au înscris Darius Olaru (minutul 24) și Florin Tănase (minutul 75, penalty), în timp ce pentru giuleșeni a marcat Alex Dobre (minutul 86, penalty).
Meciul dintre FCSB și Rapid București a avut loc în etapa 21 din Superliga, sezonul 2025/2026.
„Suntem într-o formă bună și trebuie să arătăm asta la ora meciului, ca să câștigăm. E foarte important pentru noi să câștigăm acest meci. Sper să ne descurcăm bine și să luăm cele trei puncte. Sper să-i facem fericiți pe fani înainte de Crăciun.
E un derby, un meci greu pentru noi. Dar sper să câștigăm și să-i bucurăm pe suporteri. Sper să avem cât mai mulți suporteri lângă noi. Avem nevoie de ei mai mult ca niciodată.
Cred că în acest tip de meciuri nu e nimeni favorită și nu contează rezultatele din etapele precedente. E un derby. Sunt șanse egale. Nimeni nu știe ce va decide acest meci. Dar micile detalii fac diferența în astfel de partide.
Rapid e o echipă bună, s-au descurcat bine în acest sezon. Dar pentru mine contează echipa mea. Contează să ne facem jocul. Trebuie să fim concentrați de la început până la final”, a spus înaintea meciului Elias Charalambous.
„Mă bucur, mă bucur foarte mult pentru că avem nevoie, cum am spus și în ultimele meciuri pe care le-am avut acasă, de un arbitru cu experiență.
Acest meci nu este un meci test, noi cam știm ceea ce vrem, îi cunoaștem pe toți jucătorii, pentru ei este un test în fiecare zi, la fiecare meci sau antrenament.
Pentru noi este important să avem rezultate pozitive, după aceea vom vedea ce se întâmplă cu celelalte echipe. Este ultima impresie din acest an, dar mai sunt meciuri de jucat.
Este important că suporterii noștri anul acesta au venit în număr foarte mare în deplasări, trebuie să îi răsplătim cu joc și cu un rezultat pozitiv. Vă spun sincer, nu mi-aș fi dorit să mă opresc, poate o pauză competițională, dar mi-aș fi dorit să îi am în continuare, să pot să corectăm ceea ce nu am făcut bine până acum”, a transmis Costel Gâlcă.
„Președintele a făcut o declarație politică fără nicio finalitate juridică. Președintele nu poate organiza referendum în cadrul magistraților. Președintele poate să inițieze referendum de interes național. Sunt decizii ale Curței Constituționale care spun că președintele are competența exclusivă de a stabili problemele de interes național. Iar justiția, organizarea, funcționarea ei este o problemă de interes național. Însă, ceea ce a spus președintele, că CSM-ul pleacă acasă de urgență, este absolut imposibil fără revizuirea Constituției. Ori, revizuirea Constituției presupune o procedură complicată, noi avem o Constituție semirigidă și nu o putem face de azi pe mâine, imediat după sărbători”, spune la Digi24 Tudorel Toader.
Fostul ministru al Justiției afirmă că „rezultatul acestei consultări poate sta la baza unei inițiative legislative eventual de modificare a legii privind organizarea CSM-ului, care e altceva”: „CSM-ul este o autoritate de rang constituțional. Nu poate să plece acasă fără revizuirea Constituției”.
Întrebat dacă declarația lui Nicușor Dan reprezintă, așa cum a transmis CSM, o ingerință politică în treburile justiției, Toader a spus: „Nu că ar fi, chiar este. Simplu fapt că președintele vrea să fie jucător, am înțeles, dar trebuie să joace pe terenul Constituției, în limitele, în exigențele Constituției. Președintele poate să participe la lucrările CSM-ului, când participă conduce, dar respectându-și mandatul, respectându-și competențele. (…) Președintele poate să inițieze un referendum de interes național pe tema justiției și atunci se respectă procedura din legea specială a referendumului, se respectă procedura de revizuire a Constituției, care este cu totul altceva decât o declarație intempestivă că dacă voi consulta membrii corpului magistraților, CSM-ul pleacă acasă. Pe lângă faptul că întrebarea aceea care i-a fost prefigurată, dacă CSM-ul slujește un interes public sau de grup, este neclară și este neconstituțională la rândul ei. În referendum întrebarea trebuie să fie clară, ca alegătorul votantul să înțeleagă exact mesajul și nu judecăți de valoare”, încheie Tudorel Toader.
Președintele Nicușor Dan a anunțat că va organiza un referendum în rândul magistraților pentru a afla dacă Consiliul Superior al Magistraturii acționează în interes public sau în interiorul unui bresle.
Nicușor Dan a anunțat că, pentru a clarifica aceste aspecte, va organiza în ianuarie un Referendum în cadrul Corpului Magistraților, în cadrul căreia va exista o singură întrebare esențială: „Consiliul Superior al Magistratului acționează în interes public sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?”.
„Dacă magistrații vor decide că CSM acționează în interes public, vom continua discuțiile legislative și tot ceea ce am planificat. Dar dacă, însă, magistrații în majoritatea lor, vor spune că Consiliul Superior al Magistraturii nu reprezintă interesul public, ci interesul breslei, atunci Consiliul Superior al Magistraturii va pleca de urgență”, a spus președintele.
Premierul britanic Keir Starmer și președintele american Donald Trump au vorbit, duminică, despre eforturile pentru un „sfârșit just și durabil” al conflictului din Ucraina, relatează Reuters.
Potrivit unui comunicat emis de biroul premierului britanic, „cei doi lideri au început prin a reflecta asupra războiului din Ucraina”, apoi au vorbit și despre activitatea aşa-numitei „Coaliţii de voinţă”, formată din ţările care s-au angajat să sprijine Ucraina.
De asemenea, Starmer și Trump au discutat și despre situația din Gaza.
Comunicatul biroului premierului mai menționează, de asemenea, că Starmer şi Trump au discutat și despre numirea lui Christian Turner în funcţia de ambasador în Statele Unite, după ce predecesorul său, Peter Mandelson, a fost demis în urma dezvăluirii unor e-mailuri de susţinere trimise lui Jeffrey Epstein.
Conversația dintre cei doi lideri a avut loc în contextul în care în acest weekend, negociatorii americani s-au întâlnit în Florida cu oficialii ruşi pentru ultimele discuţii menite să pună capăt conflictului. Între timp, administraţia Trump încearcă să obţină un acord de la ambele părţi.
Yuri Ușakov, consilierul principal al Kremlinului, a negat, duminică, faptul că s-ar fi luat în considerare organizarea unor discuții trilaterale între Ucraina, Rusia și SUA.
„În prezent, nimeni nu a discutat serios această inițiativă și, din câte știu, ea nu este în curs de pregătire”, a spus Ușakov, potrivit The Moscow Times.
Acesta a mai afirmat faptul că nu a văzut o propunere revizuită a SUA pentru a pune capăt conflictului în urma discuțiilor anterioare dintre diplomații americani, ucraineni și europeni.
Sâmbătă, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Washingtonul a lansat ideea unor discuții trilaterale. „Dacă o astfel de întâlnire ar putea avea loc acum pentru a permite schimburi de prizonieri de război sau dacă o întâlnire a consilierilor pe probleme de securitate națională ajunge la un acord privind o întâlnire a liderilor… nu mă pot opune. Am susține o astfel de propunere a SUA. Să vedem cum merg lucrurile”, a spus liderul ucrainean.
Ultimele negocieri directe între oficialii ucraineni și ruși au avut loc în luna iulie la Istanbul, ducând la schimburi importante de prizonieri. Totuși, nu s-au înregistrat progrese mari în direcția încetării războiului.
La începutul acestei săptămâni, Steve Witkoff și Jared Kushner au avut întâlniri la Berlin cu oficiali ucraineni și europeni. Acolo, discuțiile s-au concentrat, potrivit unor surse, pe garanții de securitate „de tipul articolului 5” pentru Ucraina, precum și pe finanțarea recuperării și reconstrucției postbelice.
„În România, conform Constituției și legislației, există două feluri de referendum. Un referendum la nivel național, pe care îl poate provoca președintele după consultarea Parlamentului – și așa trebuie ținut minte – și prin care poate chema poporul să se exprime cu privire la o problemă de interes național. Și mai există referendumul de interes local, organizat în unitățile administrativ-teritoriale, în comune, orașe, județe”, a explicat Augustin Zegrean.
Acesta a subliniat că legislația românească nu permite organizarea unor referendumuri dedicate unor categorii profesionale.
„Deci nu avem, spre regretul președintelui probabil, referendum pe meserii. Nu avem așa ceva în România. Nu știu cum au gândit cei de la Cotroceni să facă acest referendum, dar nu este posibil, n-au cum”, a declarat fostul președinte al CCR.
Zegrean a arătat că nici o eventuală consultare a judecătorilor nu poate lua forma unui referendum și nu poate produce efectele dorite de șeful statului.
„Nu poți să întrebi judecătorii dacă lucrează din interesul țării sau din interes propriu. Dacă președintele vrea o consultare în rândul judecătorilor, nu o poate face ca referendum”, a precizat acesta, amintind că „Consiliul Superior al Magistraturii asigură, în primul rând, independența judecătorului, pentru asta a fost înființat”.
Fostul președinte al Curții Constituționale a mai explicat că, potrivit legii, Consiliul Superior al Magistraturii nu poate fi revocat în ansamblu.
„Pot fi revocați judecători sau membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, dar procedura este foarte complicată, foarte greoaie. După cum am socotit eu, ar dura cam un an de zile o procedură de eliminare din funcție a unui judecător”, a afirmat Zegrean, subliniind că „să-i scoți pe toți de acolo de urgență, cum spune președintele, nu este posibil, dacă respectă legile”.
În opinia sa, singura alternativă ar fi modificarea legislației, cu riscuri majore. „Nu știu unde se va ajunge”, a avertizat Zegrean.
Zegrean: Nicușor Dan, membru al CSM, potrivit Constituției, „dar fără drept de vot”Referindu-se la întâlnirea de la Cotroceni pe această temă, fostul președinte al CCR a spus că aceasta „este informală, este în afara Constituției, este în afara legii”. El a reamintit că președintele României este, potrivit Constituției, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, „dar fără drept de vot”.
Întrebat dacă demersurile șefului statului pot fi considerate o ingerință politică în justiție, Augustin Zegrean a răspuns tranșant: „Președintele este un om politic, din câte știu eu. Atribuțiile președintelui sunt prevăzute în Constituție. Poate să facă exact cât scrie acolo. Nici mai mult, nici mai puțin. Nimeni nu-i poate da alte atribuții decât Constituția”.
Ministrul Educației, Daniel David, a declarat că există discuții privind o posibilă plecare a sa din funcție anul viitor, subliniind că ar fi corect ca bugetul educației pentru 2026 să fie implementat de un ministru care l-a negociat. Declarația a fost făcută la TVR INFO.
Întrebat dacă intenționează să rămână în Guvern până la finalul mandatului premierului Ilie Bolojan, Daniel David a explicat că venirea sa la minister a fost gândită inițial pe termen scurt, pentru a contribui la stabilizarea instituțională și a sistemului educațional.
„Eu vă spun sincer, eu am venit cu un orizont de câteva luni până în luna mai când trebuia aşezată instituţia prezidenţială şi stabilizată ţara. Din mai am venit cu ideea că rămân până când începe şcoala, pentru a ajuta trecerea ţării prin evaluările internaţionale că arăta foarte rău ca un ministru al celui mai mare sistem bugetar să plece şi nu ştiam cum o să înceapă şcoala după măsurile fiscal-bugetare. După aceea ideea era că rămân până când Comisia Europeană face evaluarea globală şi o să ne spună că lucrurile sunt ok, fondurile europene nu sunt blocate şi ţara este stabilă. Nu vizez o carieră politică. Cred că mi-am adus contribuția și am tot amânat plecarea de foarte multe ori”, a afirmat ministrul, precizând că în această perioadă reflectează serios la viitorul său mandat.
Daniel David a subliniat că nu ar fi corect să elaboreze bugetul pentru anul viitor fără a-și asuma continuarea mandatului.
„Nu este corect să faci un buget pe un an și apoi să pleci”, a spus ministrul, adăugând că, deocamdată, nu poate oferi un răspuns clar privind plecarea sa, dar confirmă că este un subiect asupra căruia meditează în aceste zile.
Emmanuel Macron a anunțat, duminică, planurile de construire a unui nou portavion, mai mare și mai modern, care să înlocuiască vechiul portavion Charles de Gaulle.
Potrivit Reuters, programul, cunoscut sub numele de „Porte-Avions Nouvelle Génération”, este estimat să coste aproximativ 10,25 miliarde de euro.
De asemenea, guvernul francez a declarat că noua navă va fi operațională până în 2038, an în care se preconizează că portavionul Charles de Gaulle va fi retras din serviciu.
„În conformitate cu ultimele două legi privind programarea militară și după o analiză aprofundată și cuprinzătoare, am decis să dotez Franța cu un nou portavion”, a declarat Macron, în timpul unei vizite la trupele franceze din Emiratele Arabe Unite, notează France24.
Președintele francez a mai menționat faptul că decizia finală a fost luată săptămâna aceasta.
„Într-o epocă a prădătorilor, trebuie să fim puternici pentru a fi temuți”, a spus Macron.
Noul portavion va fi mai mare decât cel actual, va avea un echipaj de 2.000 de persoane și va putea transporta 30 de avioane de vânătoare.
Noul portavion, care ar fi cea mai mare navă de război construită vreodată în Europa, este esențial pentru descurajarea nucleară a Franței, dar și pentru eforturile Europei de a obține o mai mare autonomie în domeniul apărării.
Franța este singura putere nucleară din UE și se numără printre puținele țări europene care dețin un portavion, alături de Marea Britanie, Italia și Spania.
Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a luat act de declarațiile Președintelui României, Nicușor Dan, și a subliniat că exercitarea atribuțiilor constituționale trebuie să respecte strict principiul separației și echilibrului puterilor în stat.
CSM precizează că referendumul propus de Președinte nu este prevăzut de lege pentru profesia de judecător, care are reglementare constituțională și legală specială. În calitatea sa de garant al independenței justiției, CSM își exercită atribuțiile în mod autonom și nu va tolera nicio formă de ingerință, directă sau indirectă, în activitatea instanțelor.
CSM amintește că România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, trebuie să respecte statul de drept și independența justiției.
„Consolidarea încrederii publice în instituțiile statului presupune un discurs public responsabil, ancorat în normele constituționale și în valorile comune europene. Eventualele disfuncționalități, dacă există, trebuie să își găsească soluții într-un climat social stabil și caracterizat de cooperare instituțională, în urma unor analize realizate aplicat și riguros față de importanța justiției în societate, iar nu în context caracterizat de vectori emoționali, indiferent dacă aceștia au apărut spontan sau premeditat”, potrivit comunicatului.
Știrea inițialăJudecătorul Alin Ene, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a criticat dur declarațiile președintelui Nicușor Dan privind organizarea unui referendum în Justiție, catalogându-le drept „absolut inacceptabile în orice stat democratic”.
Ene a subliniat că nu există niciun temei legal care să permită președintelui organizarea unui „referendum în cadrul corpului magistraților” pentru revocarea membrilor CSM. Potrivit judecătorului, o astfel de acțiune ar încălca grav principiul separației puterilor în stat, comparând ipotetic situația cu un referendum organizat de Justiție pentru demiterea Președintelui sau dizolvarea Parlamentului.
Membrii CSM pot fi revocați doar prin decizia Adunărilor Generale ale judecătorilor, precizează Ene, iar orice inițiativă individuală, chiar din partea Președintelui țării, nu are nicio competență în acest sens.
Judecătorul a mai atras atenția că demersuri de tip plebiscitar, precum cel propus de Nicușor Dan, riscă să erodeze statul de drept și să creeze dezamăgire în rândul magistraților, dat fiind că din 885 de semnatari ai unei petiții pe tema libertății de exprimare, doar 20 au dorit să se întâlnească cu președintele.
„Așadar, pe când un referendum pentru a stabili dacă Guvernul, Parlamentul și Preşedintele României se mai bucură de susținerea poporului? Asemenea declarații și demersuri sunt absolut inacceptabile în orice stat democratic. Dacă vrem ca România să rămână un stat de drept și membru al UE, trebuie să ne menținem respectul pentru independența Justiției și separația puterilor în stat”, a concluzionat Alin Ene.
Nicușor Dan anunță un Referendum în Corpul magistrațilorPreședintele Nicușor Dan a anunțat că va organiza un referendum în rândul magistraților pentru a afla dacă Consiliul Superior al Magistraturii acționează în interes public sau în interiorul unui bresle.
Nicușor Dan a anunțat că, pentru a clarifica aceste aspecte, va organiza în ianuarie un Referendum în cadrul Corpului Magistraților, în cadrul căreia va exista o singură întrebare esențială: „Consiliul Superior al Magistratului acționează în interes public sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?”.
„Dacă magistrații vor decide că CSM acționează în interes public, vom continua discuțiile legislative și tot ceea ce am planificat. Dar dacă, însă, magistrații în majoritatea lor, vor spune că Consiliul Superior al Magistraturii nu reprezintă interesul public, ci interesul breslei, atunci Consiliul Superior al Magistraturii va pleca de urgență”, a spus președintele.
Sondajul CURS, dat publicității duminică, arată nemulțumirea românilor la sfârșitul acestui an, marcat de reorganizarea scrutinului prezidențial, dar și de măsurile fiscale adoptate de Guvern pentru reducerea deficitului bugetar al României.
Datele, colectate în perioada 10-19 decembrie 2025, pe un eșantion de 1.067 de persoane majore, conturează o imagine generală dominată de neîncredere, pesimism și presiune economică.
Direcția în care se îndreaptă România75% dintre românii participanți la acest sondaj sunt de părere că România se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce doar 21% apreciază că direcția este una bună. Diferența este una covârșitoare, indicând astfel o ruptură între discursul oficial și percepția de zi cu zi a populației.
Încrederea în personalitățile politiceRomânii au fost întrebați, în cadrul aceluiași sondaj, și câtă încredere au în câteva nume de pe scena politică actuală. Per total, datele nu au arătat un scor de peste 50% pentru vreo personalitate politică.
Cele mai bune scoruri de „foarte multă / multă încredere” se opresc în jurul pragului de 35–40%. Călin Georgescu, fostul candidat la alegerile prezidențiale din noiembrie 2024, are un grad de încredere de 40%, în timp ce liderul AUR, George Simion, are 37%. Președintele României, Nicușor Dan, are un grad de încredere de 35%, în timp ce noul primar general al Capitalei, Ciprian Ciucu, 27%.
Pe de altă parte, 25% dintre respondenți au declarat că au „foarte multă / multă încredere” în premierul Ilie Bolojan, la egalitate cu liderul PSD, Sorin Grindeanu.
Armata și Biserica, instituțiile despre care românii au o părere bună. Cine se află la polul opusConcluziile sondajului mai arată că, în privința instituțiilor statului, în topul încrederii românilor se află Armata (81%), Biserica (76%), pompierii (65%) și UE (55%). La polul opus, Justiția, Parlamentul și Guvernul sunt evaluate negativ de aproximativ 70% dintre respondenți, în timp ce Curtea Constituțională și sindicatele au, la rândul lor, scoruri slabe.
34% dintre respondenți au o părere bună despre instituția Președintelui, iar în cazul serviciilor de informații, 32%.
Percepția românilor privind măsurile luate de Guvernul BolojanÎntrebați cum califică măsurile fiscale luate de Guvernul Bolojan pentru reducerea deficitului bugetar, 41% dintre românii chestionați sunt de părere că unele măsuri trebuiau luate, altele nu. 26% dintre respondenți au considerat că măsurile au fost justificate și necesare și tot 26% au considerat opusul.
Datele sondajului CURS indică o stare de nemulțumire socială profundă și coerent articulată, care este alimentată în principal de deteriorarea percepută a situației economice personale.
Datele sondajului au fost colectate prin realizarea unor interviuri față-în-față, la domiciliul respondenților, în perioada 10–19 decembrie 2025. Eșantionul este probabilist, multistadial și stratificat, iar marja maximă de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost ponderate în funcție de structura de vârstă a electoratului, conform ultimelor date INS.
Administrația Națională Apele Române se confruntă cu un atac cibernetic masiv care a compromis aproximativ 1.000 de sisteme IT&C, inclusiv servere de baze de date, aplicații GIS, servere de e-mail și Domain Name Servers (DNS). Incidentul a afectat 10 din cele 11 administrații bazinale de apă din țară, printre care Oradea, Cluj, Iași, Siret și Buzău.
Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) a fost notificat sâmbătă cu privire la atac, care implică un ransomware ce blochează fișierele prin criptarea acestora, utilizând mecanismul legitim de criptare al Windows, BitLocker, în scop malițios. În prezent, atacatorii au transmis o notă de răscumpărare.
„La acest moment a fost transmisă o notă de răscumpărare din partea atacatorilor, care solicită să fie contactați într-un termen de 7 zile. Reamintim că politica și recomandarea strictă din partea DNSC este ca victimele atacurilor de tip ransomware să nu contacteze și să nu negocieze cu atacatorii cibernetici, pentru a nu se încuraja și a nu se finanța acest fenomen infracțional”, potrivit comunicatului.
Deși incidentul a vizat infrastructura IT&C, tehnologiile operaționale (OT) nu au fost compromise, astfel că funcționarea uzuală a structurilor hidrotehnice continuă normal. Operarea construcțiilor hidrotehnice se face prin dispecerate și personal local, folosind comunicații voce, iar acestea sunt în siguranță.
Echipele tehnice din cadrul Administrației Naționale Apele Române, Centrului Național Cyberint (CNC) din cadrul SRI, entităților afectate și altor autorități cu atribuții în securitate cibernetică sunt implicate activ în investigarea și limitarea impactului incidentului.
Specialiștii au constatat că atacatorii au folosit BitLocker pentru a bloca fișierele pe stații de lucru Windows, servere Windows Server și servere de aplicații GIS, demonstrând un nivel ridicat de sofisticare. În urma evaluării preliminare, s-a decis ca infrastructura Apei Române să fie integrată în sistemul național de protecție cibernetică operat de CNC, care protejează infrastructurile IT&C critice pentru securitatea națională. Aceasta va permite utilizarea tehnologiilor inteligente pentru prevenirea unor incidente similare în viitor.
Reprezentanții Administrației Naționale Apele Române au subliniat că echipele IT&C ale administrațiilor bazinale nu trebuie să fie contactate de public sau de terți, pentru a se putea concentra pe restaurarea serviciilor informatice. În prezent, toate structurile hidrotehnice și dispeceratele funcționează cu normalitate, garantând siguranța infrastructurii critice și continuitatea serviciilor de apă și energie hidro.
Primarul General al Bucureștiului, Ciprian Ciucu, a avut duminică o ședință de lucru la Guvern cu premierul Ilie Bolojan și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, pentru a discuta situația financiară gravă a Primăriei Municipiului București.
În cadrul întâlnirii, Ciucu a prezentat cauzele crizei, cauzate în mare parte de decizii politice din ultimii trei ani:
reducerea sumelor colectate din impozitul pe venit redistribuite autorităților locale, prin excluderea unor categorii de venituri, cum ar fi impozitul pe pensii;
alocarea unor cote inferioare pentru PMB comparativ cu primăriile de sector, deși Primăria Generală gestionează serviciile mari de utilitate publică, precum termoficarea și transportul public.
Pentru rezolvarea pe termen scurt, Guvernul va crea un spațiu pentru un împrumut modic, astfel încât Termoenergetica să evite intrarea în incapacitate de plată în luna ianuarie. De asemenea, s-a discutat și despre un mecanism rapid prin care PMB să preia Elcen în 2026.
Primarul a subliniat că se vor asigura condiții pentru ca finanțarea corectă a PMB să înceapă din 2026, prin modificări legislative la buget.
Ciprian Ciucu a mai avertizat asupra magnitudinii problemelor: datoria STB către ANAF este de aproape 1,4 miliarde de lei, iar cifra de afaceri a societății este similară cu bugetul orașului Brașov (aproximativ 1,6 miliarde de lei). Datoria curentă a PMB depășește 2,1 miliarde de lei, suma echivalentă cu fondurile care nu au mai fost alocate orașului în ultimii trei ani.
Primarul a încheiat spunând că, deși sprijinul Guvernului este necesar, reformele și ordinea financiară în București vor fi prioritățile administrației sale.
„Evident, nu voi aștepta doar soluții de la Guvern! Vor urma reforme în București, aici să nu aveți nicio îndoială! Acum, primul meu obiectiv este să fac ordine”, încheie Ciucu.
Paza de Coastă a SUA a interceptat un petrolier în apele internaționale din apropierea Venezuelei, au declarat duminică oficialii pentru agenția Reuters.
Acțiunea vine la câteva ore după confiscarea unui petrolier în acest weekend și este a treia operațiune de acest fel în mai puțin de o săptămână, relevă sursa citată.
Oficialii, care au făcut declarații pentru Reuters sub protecția anonimatului, nu au precizat locația exactă a operațiunii.
Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat săptămâna trecută „blocarea” tuturor petrolierelor aflate sub sancțiuni care intră și ies din Venezuela.
Tensiunile dintre SUA și Venezuela sunt din ce în ce mai mari, iar președintele venezuelean Nicolas Maduro acuză Washingtonul că urmărește răsturnarea sa de la putere și preluarea controlului asupra celor mai mari rezerve de petrol din lume.
Campania de presiune a lui Trump asupra lui Maduro a inclus o prezență militară intensificată în regiune și mai multe atacuri militare asupra navelor din Oceanul Pacific și Marea Caraibelor, în apropierea națiunii sud-americane. În urma acestor atacuri, cel puțin 100 de persoane au fost ucise.
AUR acuză că președintele Nicușor Dan „nu ține cont de Constituție și de legi și alege să intervină brutal în sistemul de justiție din România”. Formațiunea consideră că anunțul privind un așa-zis referendum între magistrați constituie o amenințare directă la adresa independenței puterii judecătorești.
„A spune public că, în funcție de un vot intern, Consiliul Superior al Magistraturii va pleca de urgență reprezintă o interferență politică inacceptabilă în justiție”, se arată în comunicat.
Conflict juridic de natură constituționalăAUR subliniază că situația nu trebuie privită ca o opinie politică, ci ca un conflict juridic de natură constituțională între Președintele României și puterea judecătorească. Într-un stat de drept, asemenea conflicte se soluționează de Curtea Constituțională, care are obligația de a apăra principiul separației puterilor în stat.
Solicitarea oficială către instituțiile statuluiAUR a cerut președinților celor două Camere, primului-ministru și președintelui Consiliului Superior al Magistraturii să sesizeze CCR cu privire la încălcarea principiului separației puterilor în stat.
„Conflictul este unul direct și evident între Președintele României și puterea judecătorească, iar aceste instituții au dreptul, conform Constituției, să sesizeze Curtea Constituțională pentru astfel de conflicte juridice de ordin constituțional”, precizează AUR.
Contextul declarațiilor președinteluiPreședintele Nicușor Dan a anunțat că va organiza un referendum în rândul magistraților pentru a afla dacă Consiliul Superior al Magistraturii acționează în interes public sau în interiorul unui bresle.
Nicușor Dan a anunțat că, pentru a clarifica aceste aspecte, va organiza în ianuarie un Referendum în cadrul Corpului Magistraților, în cadrul căreia va exista o singură întrebare esențială: „Consiliul Superior al Magistratului acționează în interes public sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?”.
„Dacă magistrații vor decide că CSM acționează în interes public, vom continua discuțiile legislative și tot ceea ce am planificat. Dar dacă, însă, magistrații în majoritatea lor, vor spune că Consiliul Superior al Magistraturii nu reprezintă interesul public, ci interesul breslei, atunci Consiliul Superior al Magistraturii va pleca de urgență”, a spus președintele.
Delegația ucraineană din Florida a colaborat cu negociatorii americani, iar Zelenski a anunțat că se înregistrează progrese rapide. De asemenea, el a vorbit și despre negocieri „constructive”, însă fără a da detalii, notează DPA.
„Există un sentiment comun că, după munca depusă de echipa noastră diplomatică în Statele Unite, ar trebui să organizăm acum consultări cu partenerii europeni într-un cerc mai larg”, a scris Zelenski pe X. Mesajul a fost transmis după ce liderul ucrainean a vorbit la telefon cu prim-ministrul norvegian Jonas Gahr Støre.
Zelenski a mai subliniat faptul că totul depinde de faptul dacă Rusia simte nevoia să pună capăt războiului, însă Moscova trimite doar semnale negative.
După discuțiile dintre negociatorii din SUA, Europa și Ucraina, care au avut loc duminică și luni la Berlin, negocierile privind o soluție de pace au intrat în următoarea rundă în Florida în acest weekend.
Săptămâna trecută, forțele ruse au folosit aproximativ 1.300 de drone de luptă, dar și nouă rachete și rachete de croazieră împotriva Ucrainei.
Autoritățile au activat Planul Roșu de intervenție în localitatea Brateiu, județul Sibiu, ca urmare a unui accident rutier în care au fost implicate un microbuz și șapte persoane, dintre care cinci minori. Toți cei implicați au reușit să se autoevacueze și primesc îngrijiri medicale la fața locului.
Potrivit ISU Sibiu, accidentul s-a produs în această seară, iar la fața locului au fost mobilizate mai multe echipaje pentru acordarea primului ajutor și gestionarea situației:
un echipaj SMURD;
o autospecială de transport personal și victime multiple;
o autospecială de stingere;
două ambulanțe SAJ.
Potrivit primelor informații, toate cele șapte persoane implicate în accident sunt conștiente și autoevacuate, iar echipajele medicale le evaluează starea în aceste momente.
Cea mai lungă șosea din Europa traversează 10 țări, din nordul Franței până în inima Asiei Centrale, și are aproximativ 8.600 de kilometri. Este vorba despre ruta europeană E40, care face parte dintr-o rețea mai largă supravegheată de Comisia Economică pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite.
Potrivit Express, parcurgerea integrală a traseului ar dura aproximativ 54 de zile, timp în care sunt traversate diverse peisaje și cel puțin șase fusuri orare diferite.
De unde începe traseulRuta impresionantă este formată dintr-o rețea de autostrăzi, drumuri expres și șosele naționale interconectate în fiecare țară.
Traseul începe în Calais, Franța, și se termină în Ridder, Kazahstan, lângă granițele cu Rusia și China. Pe parcurs, traversează Belgia, Germania, Polonia, Ucraina, Rusia, Kazahstan, Uzbekistan, Turkmenistan și Kârgâzstan.
Ruta trece și prin zonele din Ucraina afectate acum de războiul în curs, motiv pentru care călătorii sunt avertizați să evite această porțiune.
La un moment dat, a existat și un proiect pentru construirea unei căi navigabile E40, respectiv un canal de transport care ar fi urmat să lege Marea Baltică de Marea Neagră și să stimuleze comerțul între Polonia, Belarus și Ucraina. Cu toate acestea, proiectul a fost abandonat din cauza opoziției generate de riscurile de mediu.
Meteorologii explică faptul că, până în Ajunul Crăciunului, Europa va fi afectată de o circulație de blocaj, generată de formarea unui anticiclon scandinav puternic, cu valori ridicate ale presiunii atmosferice, și de intensificarea activității ciclonice în bazinul Mării Mediterane.
România se va afla la limita de contact dintre anticiclonul azoric, care va transporta aer rece polar dinspre est și nord-est, și ciclonul mediteranean, care va aduce aer cald și umed, favorabil apariției precipitațiilor pe arii extinse.
Unde va ninge de CrăciunPotrivit ANM, în intervalul 24 decembrie, ora 08:00 – 25 decembrie, ora 08:00, precipitațiile vor fi predominant sub formă de ninsoare în Moldova și în zonele montane, unde se va depune strat de zăpadă. Cele mai mari cantități sunt estimate în Carpații Meridionali și de Curbură, unde pot cădea 15–20 l/mp.
În restul țării, va ploua la început, însă spre seara de Ajun și în noaptea de Crăciun, ploile se vor transforma treptat în lapoviță și ninsoare, local în Transilvania, Muntenia, Oltenia și în Dobrogea continentală.
Prima zi de Crăciun: ninsoarea se restrângePentru 25 decembrie, modelele meteorologice indică o extindere a zonei de presiune ridicată, care va duce la restrângerea precipitațiilor, predominant sub formă de ninsoare, către zona de munte și sud-vestul țării.
Vremea va continua să se amelioreze în a doua zi de Crăciun, 26 decembrie, când cerul va deveni mai mult senin, iar precipitațiile vor lipsi.
Temperaturi în scădere și vânt puternicRegimul termic va fi diferit de la o regiune la alta. În est și sud, temperaturile vor fi mai scăzute decât mediile climatologice, cu valori negative chiar și pe timpul zilei, în timp ce în vest și centru, ferite de aerul rece de către Carpați, temperaturile vor fi apropiate sau ușor peste normal.
Un alt fenomen important va fi intensificarea vântului, în special în 24 și 25 decembrie, cu rafale de 45–50 km/h în sud și sud-est, unde sunt posibile ninsori viscolite, mai ales în sudul Moldovei și local în Muntenia și Oltenia.
Vremea de Crăciun în BucureștiÎn Capitală, miercuri, 24 decembrie, vremea va fi închisă, cu ploi temporare. În noaptea de 24 spre 25 decembrie, ploile se vor transforma treptat în ninsoare. Vântul va sufla moderat, cu intensificări de până la 50 km/h.
În prima zi de Crăciun, 25 decembrie, vremea va fi rece, cu cer noros și posibil ninsori slabe în primele ore. Temperatura maximă va fi de aproximativ -1 grad, iar minima va coborî până la -6…-4 grade.
De altfel, ultimii fulgi de zăpadă în perioada de Crăciun, au fost consemnați în Capitală în 26 decembrie 2016, când trecător în unele cartiere a fulguit, iar ultimul strat de zăpadă de 2 cm datează din 24 decembrie 2018, anterior unui episod de ninsoare cu câteva zile înainte de Crăciun.
Circulația rutieră este îngreunată pe autostrada A1, în județul Timiș, la kilometrul 426, în zona nodului rutier Margina, din cauza numărului mare de autovehicule care intră în țară și se deplasează spre București.
Potrivit IPJ Timiș, pe acest sector s-a format o coloană de vehicule cu o lungime de aproximativ 11 kilometri.
Blocajul este cauzat de faptul că DN 68A nu poate prelua fluxul ridicat de mașini care coboară de pe autostradă, ceea ce duce la încetinirea traficului pe A1.
Polițiștii se află în zonă pentru dirijarea circulației și reducerea disconfortului pentru șoferi.
Pentru fluidizarea traficului, autoritățile recomandă folosirea unor rute ocolitoare, printre care: Autostrada A1 -Centura municipiului Arad, cu ieșire spre DN7 (E68), Autostrada A6 Lugoj -DN6 (E70), ieșirea de pe A1 la Traian Vuia, cu legături spre DN6, DN68A sau DN7.
Conducătorii auto sunt sfătuiți să se informeze înainte de plecare asupra condițiilor de trafic, să respecte indicațiile polițiștilor și regulile de circulație și să manifeste răbdare în zonele aglomerate.
Potrivit organizatorilor, acțiunea va avea loc luni, 22 decembrie, începând cu ora 9:30, în fața Palatului Cotroceni, sub sloganul „Colindăm, justiția să reparăm!”. Protestul este gândit ca o formă pașnică și simbolică de presiune civică, în contextul dezbaterilor tot mai intense privind disfuncționalitățile din sistemul judiciar.
Consultările pe Justiție și acuzațiile privind tergiversarea marilor dosareProtestul are loc în aceeași zi în care Administrația Prezidențială a anunțat discuții cu magistrații, pe fondul dezvăluirilor recente despre mecanismele prin care dosare importante de corupție sunt tergiversate până la prescripție sau sunt blocate.
Declic susține că aceste practici afectează grav statul de drept și încrederea publicului în Justiție, motiv pentru care societatea civilă trebuie să rămână vigilentă și activă.
Mesaje de solidaritate pentru magistrații care vorbesc publicPe durata consultărilor de la Cotroceni, participanții la „protestul colind” vor afișa și transmite mesaje de solidaritate cu magistrații care au denunțat public problemele din sistem, dar și cu cei care vor participa luni la discuțiile cu președintele Nicușor Dan.
Organizatorii afirmă că acțiunea este menită să le ofere sprijin moral celor care aleg să vorbească deschis despre presiunile și atacurile la adresa independenței Justiției.
Declic: „Tăcerea încurajează capturarea Justiției”Denisa Soare, coordonatoarea acțiunii Declic, atrage atenția asupra rolului președintelui în acest moment sensibil.
„Președintele României are datoria morală să transmită un semnal ferm că dezvăluirile despre abuzurile din Justiție nu vor fi ignorate. Tăcerea și lipsa de reacție îi încurajează pe cei care vor să captureze sistemul. Fără o intervenție clară și coordonată din partea decidenților, riscul de a pierde independența Justiției devine real și iminent”, spune ea.
Protestul de la Cotroceni, parte dintr-o mobilizare civică mai amplă„Protestul colind” de la Cotroceni vine în continuarea altor acțiuni civice recente, precum coregrafia din Piața Victoriei „Bolojan, te sună România!” și inițiativa prin care aproape 200.000 de cetățeni au semnat pentru reformarea Justiției.
Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orbán, a declarat că nu dorește prăbușirea Ucrainei, avertizând că un astfel de rezultat ar fi un dezastru pentru Ungaria.
În cadrul unei declarații la Szeged, Orban a subliniat că Budapesta trebuie să facă tot posibilul pentru ca acest lucru să poată fi prevenit, scrie Euronews.
„Prăbușirea Ucrainei ar fi un dezastru pentru Ungaria. Stabilitatea vecinilor este importantă. Ungaria furnizează 44% din energia electrică și 58% din gazul Ucrainei. Între timp, războiul slăbește Ucraina zi de zi. Pacea este singurul lucru care o poate întări. Oricine susține cu adevărat Ucraina trebuie să dorească pacea și trebuie să o dorească acum”, a fost mesajul lui Viktor Orban, publicat pe platforma X.
Make no mistake: Ukraine’s collapse would be a disaster for Hungary. Stability next door matters. Hungary supplies 44% of Ukraine’s electricity and 58% of its gas. Meanwhile, the war weakens Ukraine day by day. Peace is the only thing that can strengthen it. Anyone who truly… pic.twitter.com/PxwEe0iXYL
— Orbán Viktor (@PM_ViktorOrban) December 20, 2025
Afirmația acestuia vine în contextul în care, cu o zi înainte, el a făcut o declarație controversată privind invazia rusă în Ucraina, afirmând că „este greu de spus cine a atacat pe cine”.
De asemenea, Orban a spus, de mai multe ori, că acordarea de asistență Ucrainei pentru a se apăra în fața Rusiei contribuie la prelungirea conflictului și, în opinia sa, nu servește intereselor Ucrainei.
