Podiumul ucrainean revine la Kiev. În perioada 4–8 septembrie, Ukrainian Fashion Week (UFW) va reuni 57 de branduri naționale care își vor prezenta colecțiile pentru femei și bărbați, primăvară-vară 2026, prin defilări, prezentări și un salon profesional care urmărește relansarea comenzilor internaționale.
Revenirea la Kiev, în continuare sub amenințarea atacurilor rusești, transformă această săptămână a modei într-un gest de rezistență care depășește esteticul și se aliniază diplomației culturale a țării, informează modaes.com.
„Moda, la fel ca întreaga cultură, are acum misiunea de a proteja identitatea noastră”, a declarat Iryna Danylevska, fondatoarea și CEO-ul UFW. Ediția de primăvară-vară 2026 va fi cea de-a 28-a a platformei înființate în 1997 pentru a descoperi talente și a construi un ecosistem profesional.
De la izbucnirea războiului, în februarie 2022, UFW a devenit o portavoce internațională, organizând prezentări la Paris, Londra și New York. După doi ani în care s-a desfășurat în afara granițelor, săptămâna modei revine la sediul său natural, în centrul Kievului. Potrivit organizatorilor, moda a devenit „un instrument esențial pentru securitatea națională”, contribuind la conservarea identității ucrainene.
Deschiderea simbolică la Muzeul Național de Artă Bohdan din KievEvenimentul se va desfășura pe parcursul a cinci zile, în mai multe locații, combinând podiumul tradițional cu expoziții și performance-uri artistice. Deși calendarul oficial va fi anunțat în august, se cunosc deja nume importante precum Frolov, Gunia Project, Gasanova, Nadya Dzyak, TG Botanical, The Coat by Katya Silchenko, J’amemme și Viktoranisimov.
În plin conflict, industria textilă se confruntă cu restricții de producție, relocări forțate și scăderi ale consumului intern. Cu toate acestea, exporturile și comerțul electronic rămân principalele canale de supraviețuire. Programul săptămânii întărește discursul identitar prin conexiunea tot mai strânsă dintre modă și artele vizuale.
Deschiderea simbolică va avea loc la Muzeul Național de Artă Bohdan și Varvara Khanenko, cu finala concursului pentru tineri designeri Look into the Future, ediția a XXVI-a. Colecțiile prezentate vor dialoga cu lucrările din colecția muzeului – o alegere simbolică, având în vedere că instituția a fost afectată de bombardamentele din 2022 și este acum un simbol al protejării patrimoniului cultural ucrainean.
Continuă programul Faces of HeroesProgramul artistic se va desfășura pe patru direcții tematice, îmbinând performance-ul cu defilările de modă, pictura și expoziția. Dimensiunea solidară va fi, de asemenea, esențială: UFW include inițiative caritabile în fiecare ediție. În acest an, continuă programul Faces of Heroes, care finanțează intervenții chirurgicale reconstructive pentru veteranii răniți în război. O parte din veniturile din bilete și sponsorizări va fi direcționată către spitale și programe de reabilitare.
Evenimentul se va încheia în 8 septembrie cu o conferință de business găzduită de magazinul universal Tsum Kiev, organizată împreună cu agenția de consultanță White Rabbit. Conferința va aborda provocările operării într-o economie de război: lipsa materiilor prime, relocarea fabricilor, piețe de desfacere alternative și strategii de comunicare în criză.
Scopul este elaborarea unei foi de parcurs pentru următoarele 12 luni, cu obiective precum păstrarea locurilor de muncă – industria textilă ucraineană angajează peste 10.000 de profesioniști – și menținerea lanțurilor de aprovizionare. Programul destinat cumpărătorilor internaționali, lansat în edițiile anterioare, va fi menținut pentru a facilita contractele comerciale și vizibilitatea la nivel global.
Articolul Săptămâna Modei Ucrainene revine la Kiev cu 57 de branduri naționale apare prima dată în Mediafax.
Din câte știți, ascult Radio România Actualități. Și deodată, pe la ora 17, m-am trezit că se întrerupe emisia și se transmite în direct conferința de presă a lui Ilie Bolojan privind pachetul de măsuri în sănătate. Și, sincer să fiu, am rămas așa, cu gura căscată.
Nu era o declarație către națiune a președintelui. A venit Ilie Bolojan să ne mai prezinte un pachet ca la poștă, da?
Cum de s-a facut acesta eveniment? Mă rog, n-are rost să explic de ce, că cei de la Radio România Actualități sunt scăpați pe ei că nu cumva să ajungă ei sub conducerea lui Liviu Popescu din partea USR-ului. Și atunci dau și ei cu limbi în dreapta și în stânga la Nicușor Dan, dar mai ales la Bolojan.
Am vrut să subliniez prin asta că un domn, Ilie Bolojan, care este premierul României, a ținut o conferință de presă în care a prezentat pachetul de măsuri în domeniul sănătății, de măsuri vizând reducerea deficitului bugetar.
Acum, om logic, de bun simț, cum sunt, cetățean, eu știu un lucru. Deci România are un deficit bugetar și care el trebuie micșorat prin măsuri.
Parlamentul României, având ca partid majoritar PSD, a votat un pachet, numit pachetul 1, prin asumarea răspunderii.
Deci o pitocănie, o golănie, pentru că asumarea răspunderii înseamnă că nimic din legile alea nu s-a discutat, nu, gata, au trecut. Aceste legi trebuie aplicate. Numai că ele încă nu se aplică dintr-un simplu motiv. Am auzit și mulți proști care zic că, dom’le, nu e ordonanța de urgență. E vorba de pachetul ăla.
Pachetul ăla este încă la CCR, care nu s-a pronunțat și președintele nu le-a promulgat. Deci ele nu sunt legi.
După modesta mea părere, un premier trebuie să se preocupe acum de aplicarea, în practică, a acestor măsuri, care nu sunt așa ușor de aplicat, ținerea lor sub control, comunicarea. Nu. Acest pachet a fost uitat, nu știu, pe acolo, pe la CCR, și de ceva vreme Ilie Bolojan ne prezintă pachete de măsuri, pachetul 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, din diferite domenii.
A fost dat acum câteva zile pachetul de măsuri privind reforma în administrația locală.
Astăzi a făcut, cu vuvuzele, pachetul de măsuri din domeniul sănătății. Am înțeles de la purtătoarea de cuvânt că în săptămâna asta, aproape în fiecare zi, va fi prezentat un pachet de măsuri.
Deci, prima întrebare de bun simț este asta: Păi, deocamdată nu ai aplicat nimic. Lasă-le pe alea, că vom vedea. Doi. O întrebare de analist politic.
Premierul Ilie Bolojan este premier al unei coaliții din care face parte și PSD, care PSD garantează majoritatea acestei coaliții.
Deci, fără PSD, Ilie Bolojan nu ar fi premier. El nu, împreună cu partidul lui, PNL, n-a câștigat alegerile. De fapt, el este, în urma unui acord, un premier până 2027 și, teoretic, ar urma să vină unul de la PSD.
Deci, de fapt, e guvern de coaliție. În aceste condiții, toate măsurile acestea trebuie discutate în coaliție și prezentate de premier, nu ca fiind ale lui. Că nu i le-a dat mămica. El e frunză în vânt. El este premierul coaliției. Dacă PSD nu-l vrea, nu e premier.
Deci, repet, Partidul Național Liberal nu a câștigat alegerile cu 70%. E pe locul trei și el este premierul unui guvern de coaliție.
Primul lucru pe care îl face premierul unui guvern de coaliție este să obțină consimțământul celorlalți membri ai coaliției pentru diferite măsuri. El nu face asta.
Și astăzi, domnul Sorin Grindeanu a criticat aceste ieșiri publice, de PR, în care premierul Bolojan prezintă măsuri care nu au fost discutate în coaliție, deci cu care PSD-ul nu e de acord.
Și aceste măsuri pe sănătate au fost de PR și nu au fost văzute ca rezultatul consultării în coaliție.
Domnule Sorin Grindeanu, aceste măsuri au fost prezentate de Ilie Bolojan și de un domn, Alexandru Rogobete, care este ministrul PSD al Sănătății.
Domnule Sorin Grindeanu, v-a informat ministrul Sănătății despre aceste măsuri? Dumneavoastră sunteți de acord? Pentru că atunci este o escrocherie, dacă vine și îmi spune mie Sorin Grindeanu că el nu e de acord, și ministrul lui, PSD-ist, le-a anunțat el.
Deci eu întreb încă o dată, știe conducerea PSD de aceste măsuri luate PSD-ist?
Articolul Ion Cristoiu: L-a informat ministrul PSD al Sănătății pe Sorin Grindeanu, președintele PSD, că, împreună cu Ilie Bolojan, vor prezenta măsurile heirupiste din domeniul Sănătății?! apare prima dată în Mediafax.
Șefa serviciului de informații a mai declarat că numărul cazurilor în care implicarea Rusiei este suspectă s-a dublat, Germania fiind constant vizată de servicii de informații străine, Rosenberg declarând „Ca hub logistic NATO pentru mutarea de trupe, Germania este mereu pe radarul serviciilor de informații străine”.
Forțele navale germane au raportat sabotaje la bordul unor nave precum cabluri tăiate, ulei introdus în sisteme de alimentare cu apă sa fragmente metalice găsite în trenuri de propulsie.
Operațiunile desfășurate de Moscova au început înainte de invazia Ucrainei din februarie 2022, în 2021, doi diplomați ruși din Germania fiind expulzați în urma asasinării unui cetățean georgian.
Articolul Rusia a intensificat atacurile hibride și acțiunile de spionaj în Germania. Avertismentul șefei contraspionajului militar de la Berlin apare prima dată în Mediafax.
Testul a fost realizat luni și a avut ca scop evaluarea unor tehnologii noi dezvoltate în industria aerospațială a țării, potrivit agenției Tasnim, citată de Reuters. Tasnim precizează că „rezultatele testului vor fi folosite pentru a îmbunătăți performanța sateliților și a sistemelor spațiale ale Iranului”.
Agenția a menționat că vehiculul Qased a fost utilizat special pentru a testa noi capacități interne, însă nu a oferit detalii despre natura exactă a tehnologiilor evaluate. Lansarea a fost suborbitală, ceea ce indică un zbor care nu atinge viteza necesară pentru menținerea unei orbite stabile în jurul Pământului, dar suficient pentru testarea unor sisteme avansate.
Testele spațiale din Iran, sub lupa OccidentuluiAceste tipuri de teste au generat în mod constant reacții critice din partea Occidentului, din cauza caracterului dual al lansatoarelor spațiale iraniene, capabile să transporte atât sateliți, cât și, potențial, încărcături balistice.
Statele Unite și aliații europeni și-au exprimat des îngrijorările privind utilizarea programului spațial ca pretext pentru dezvoltarea rachetelor cu rază lungă de acțiune. După lansarea satelitului Soraya, în ianuarie 2024, cu racheta Qaem 100, Marea Britanie, Franța și Germania au transmis o declarație comună în care avertizau că „aceste lansări permit Iranului să testeze tehnologii care ar putea contribui la dezvoltarea programului său de rachete balistice”, potrivit Iran Internațional, care emite din Marea Britanie.
Într-un incident anterior, în septembrie 2023, Iranul a plasat pe orbită satelitul de observație Noor-3, la o altitudine de 450 km, folosind același vehicul Qased. Lansarea a fost criticată de Washington, care a acuzat Teheranul că încalcă rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU, din cauza conexiunilor dintre programul spațial și cel militar.
Deși Iranul insistă că obiectivele sale spațiale sunt exclusiv pașnice, natura tehnologiei implicate – capabilă să susțină atât aplicații civile, cât și militare, alimentează suspiciunile internaționale și menține tensiuni în relațiile cu Occidentul.
Articolul Iranul a testat suborbital racheta Qased, destinată lansării de sateliți apare prima dată în Mediafax.
Volumul containerelor care aduc mărfuri de import în Statele Unite a scăzut pentru a doua lună consecutiv, semnalând una dintre cele mai abrupte prăbușiri anuale înregistrate vreodată în acest sector. Taxele comerciale impuse de administrația Trump au început să lovească în plin lanțurile de aprovizionare, provocând perturbări majore în comerțul maritim.
Potrivit unui raport lunar realizat de analistul veteran John McCown, volumul containerelor de import a scăzut cu 7,9% în iunie față de anul precedent, după o scădere de 6,6% în mai. Aceste pierderi au anulat câștigurile temporare din aprilie, când companiile și-au accelerat aprovizionarea pentru a evita noile taxe vamale. În total, al doilea trimestru s-a încheiat cu un recul de 1,8% față de anul anterior, scrie Bloomberg.
Doar în comerțul maritim, pierderi mai mari decât deficitul comercial al SUA cu UE în 2025„Declinul din 2025 va fi cauzat de tarife și, din păcate, nu există în prezent niciun indiciu că va fi de scurtă durată”, a avertizat McCown. Acesta estimează că o scădere de 25% a volumului de containere este „foarte posibilă” și ar putea însemna „direct o reducere de 510 miliarde de dolari în comerțul anual al SUA”. Valoarea totală a bunurilor transportate în containere prin porturile americane anul trecut a fost de 2,2 trilioane de dolari.
Deficitul comercial al SUA cu UE s-a dublat în 2025, ajungând la aproximativ 400 de miliarde de dolari odată cu accelerarea importurilor înaintea noilor tarife.
McCown a subliniat că în ultimele decenii doar două momente au mai generat scăderi anuale ale volumului containerelor: criza financiară globală și pandemia, iar ambele au fost episoade de scurtă durată. De data aceasta însă, impactul se anunță mai profund și de durată.
„Este acum foarte probabil ca în 2025 să vedem o scădere a volumului anual de importuri”, a precizat analistul, adăugând că aceasta ar putea deveni „una dintre cele mai marcante schimbări de la an la an din istoria de șase decenii a containerizării în SUA.”
Semnalele negative se văd și în prețurile spot pentru transportul containerelor din China către Coasta de Vest a SUA, tarifele plătite pentru livrări imediate, care au scăzut constant în ultimele cinci săptămâni, potrivit companiei de analiză maritimă Drewry.
Articolul Efectul de bumerang al politicilor lui Trump: comerțul maritim american se află în declin istoric apare prima dată în Mediafax.
„La 1 august o parte dintre măsuri vor intra în vigoare și sigur până la finalul anului celelalte. Vorbim aici despre o primă ordonanță care modifică Legea 95, pe care ne propunem să o avem disponibilă până la finalul lunii august și apoi actele normative secundare: hotărâri de Guvern, ordine de ministru și așa mai departe”, a declarat ministrul Rogobete.
Ministrul a subliniat importanța consultării tuturor actorilor implicați, menționând că în următoarele două săptămâni vor avea loc întâlniri repetate cu sindicate, asociații de pacienți, organizații profesionale și instituții din sistemul medical.
„Este esențial ca măsurile să fie aplicabile, să țină cont de realitățile din teren. Ne dorim ca în această vară și în toamnă să vedem deja puse în practică mai mult de jumătate dintre măsurile discutate”, a adăugat el.
Rogobete a explicat că această abordare vine după ani în care reformele din sănătate au rămas la nivel de promisiune: „Despre reforme s-a tot discutat în ultimii 20 de ani în România, în special în sănătate, însă puține au fost implementate. De aceea, vrem ca aceia care vor aplica aceste măsuri să fie parte din procesul de decizie, pentru ca ele să fie funcționale”.
Articolul Ministrul Sănătății: Primele măsuri de reformă în sistemul sanitar intră în vigoare de la 1 august, după o serie de consultări apare prima dată în Mediafax.
O coaliție formată din 25 de state, printre care Marea Britanie, Franța, Italia, Japonia, Australia, Canada și Danemarca, a lansat luni un apel pentru încetarea imediată a războiului din Gaza. Într-o declarație comună, acestea critică dur modelul de livrare a ajutoarelor – singurul permis de guvernul israelian – despre care spun că alimentează criza umanitară și contribuie la creșterea numărului victimelor civile.
„Modelul de distribuire a ajutoarelor al guvernului israelian este periculos, alimentează instabilitatea și privează locuitorii din Gaza de demnitatea umană”, au transmis miniștrii de externe ai țărilor semnatare ale apelului, citați de Reuters.
„Livrarea cu pipeta a ajutoarelor și uciderea inumană a civililor”Apelul vine după ce în care peste 800 de palestinieni au fost uciși în apropierea centrelor de distribuție ale Gaza Humanitarian Foundation (GHF), organizația sprijinită de Israel și SUA, creată pentru a înlocui sistemul de ajutor umanitar coordonat de ONU. GHF colaborează cu companii private americane de securitate și logistică pentru a transporta ajutoarele, evitând rețeaua ONU, pe care Israelul o acuză că ar fi permis deturnarea ajutoarelor de către Hamas. Mișcarea palestiniană neagă acuzațiile.
Miniștrii de externe ai unor state precum Australia, Canada și Japonia au condamnat „livrarea cu pipeta a ajutoarelor și uciderea inumană a civililor” care caută hrană.
ONU a criticat dur modelul GHF, calificându-l drept nesigur și o încălcare a principiilor de imparțialitate umanitară, acuzații pe care, la rândul ei, fundația le respinge categoric.
Declarația este cu atât mai importantă cu cât provine de la state aliate ale Israelului și ale principalului său susținător, Statele Unite. Criticile vin în contextul unei crize umanitare tot mai grave în Gaza, unde blocadele israeliene limitează drastic accesul palestinienilor la alimente, apă și medicamente, iar bilanțul victimelor continuă să crească dramatic.
Articolul Presiune pentru Netanyahu: Inclusiv aliații Israelului cer încetarea razboiului în Gaza apare prima dată în Mediafax.
În cadrul unei conferințe de presă susținute la Palatul Victoria, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a spus că reforma vizează atât sistemul public, cât și cel privat, urmărind o mai bună coordonare și responsabilizare a tuturor actorilor din sănătate.
O abordare nouă: banii trebuie să ajungă la pacient„Ne propunem o schimbare profundă de abordare: banii din sănătate trebuie să meargă către pacient și către tratamente de calitate, nu către scheme financiare netransparente. Reforma nu înseamnă tăieri de fonduri, ci eliminarea risipei și a abuzurilor”, a declarat Alexandru Rogobete.
Una dintre direcțiile esențiale ale reformei vizează schimbarea modului de finanțare a spitalelor. Tarifele pentru servicii vor fi corelate cu activitatea reală a unităților sanitare, în funcție de numărul de cazuri și gradul de ocupare al secțiilor. De asemenea, internările care nu sunt justificate medical vor fi limitate, urmând să fie înlocuite cu tratamente în regim de spitalizare de zi sau ambulatoriu.
Tot în zona spitalicească, autoritățile pregătesc introducerea unor sancțiuni clare pentru personalul medical care nu respectă programul de lucru, iar în cazurile grave și repetate, contractul de muncă ar putea fi chiar desfăcut.
În paralel, se urmărește eliminarea unor practici frauduloase. Spitalele – fie ele publice sau private – care decontează servicii medicale neefectuate vor putea fi sancționate cu până la 10% din valoarea contractului cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate. În plus, dacă nu pot justifica cheltuieli legate de medicamente sau materiale sanitare, vor suporta o penalizare suplimentară de 20%.
Răspunderea spitalelor private pentru tratamente incompleteMinistrul a anunțat și o măsură corectivă pentru situațiile în care sistemul privat tratează cazuri complicate superficial. Dacă un pacient tratat într-un spital privat revine într-o unitate publică cu complicații în mai puțin de 48 de ore, unitatea privată va fi obligată să suporte costurile intervenției ulterioare.
Un alt pas important este eliminarea coplății pentru pacienții tratați în cadrul programelor naționale de sănătate, fie că aceștia sunt internați în spitale publice sau private. „Este inacceptabil ca un pacient dintr-un program național, deja aprobat și susținut de stat, să fie obligat să mai plătească ceva”, a precizat Rogobete.
Reforma propune și o reorganizare a rețelei de spitale, prin definirea unei noi categorii de spitale strategice, capabile să răspundă prompt în cazuri grave sau situații de urgență. Unitățile sanitare cu adresabilitate redusă vor fi regândite pentru a oferi servicii relevante pentru comunitățile locale.
Pe termen mediu, Ministerul Sănătății dorește și stimularea asigurărilor private, segment care rămâne slab dezvoltat în România, după cum a declarat ministrul. Măsurile vor fi completate de parteneriate între sistemul public și cel privat, pentru a construi un sistem coerent, fără zone gri.
Articolul Guvernul lansează pachetul de reformă a sistemului sanitar: sancțiuni pentru fraude, reguli noi pentru spitale apare prima dată în Mediafax.
Intenția comasării CNA cu ANCOM, anunțate public de Kelemen Hunor, în ideea de a face economii la bugetul de stat, a fost criticată dur de Mircea Toma, membru CNA, în podcastul HotSpot, al lui Laurențiu Ungureanu.
Este un demers cu „multiple vicii”, spune Mircea Toma, care nu doar că încalcă legislația europeană, dar e un atentat la protecția surselor jurnalistice.
„Este o dovadă de neprofesionalism, de heirupism grav”„Noi nu am fost întrebaţi, nu am văzut planul. Ştim doar informal că există o intenţie, din declaraţia publică făcută de Hunor Kelemen, ştim că există un proiect care e pe masa premierului, care nu are o părere proastă despre el. Este o dovadă de neprofesionalism, de heirupism grav, dacă deciziile la nivelul guvernului se iau la modul ăsta”, a spus Mircea Toma.
O asemenea comasare e contraproductivă nu doar din punctul de vedere al legislației comunitare, ci și financiar, mai ales că salariile din cele două structuri ale statului sunt extrem de diferite, spune Mircea Toma:
„CNA are 117 angajaţi la ora asta. Ei bine, 100 de oameni din CNA costă cât 20 de oameni din ANCOM. E valoarea absolută a salariilor.
În ANCOM, salariile sunt egale cu ale noastre, doar că ale lor sunt în euro. Or, valoarea unui euro e de 5 lei.
În media, au 6.000 de euro la nivelul experţilor – la noi, experţii, inspectorii din teritoriu şi monitorizarea au 6.000 de lei. Preşedintele CNA are 9.000 de lei net. Preşedintele ANCOM are 9.000 de euro. Şi de unde tundem? Evident, de la cei care iau mai puţin”.
„Vrem modelul maghiar în România, vrem „orbanizarea” organismelor de reglementare a mass-media în România? Nu cred”„În Uniunea Europeană, există 27 de CNA-uri. Dintre acestea, 5 sunt mixate, iar restul de 22 sunt „curate”. Cele 5 au fost mixate până în 2018, când Comisia Europeană a modificat Directiva Serviciilor Media Audiovizuale cu un articol explicit care interzice amestecarea autorităţilor de reglementare în niciun fel.
Or, în cazul comasării, noi am încălca această directivă. Totuşi, dintre cele 5, una este exemplară: cea maghiară. Unde avem un „model” de democraţie în ce priveşte gestionarea, din punct de vedere al Guvernului, a mass-media.
Ei au pus CNA-ul maghiar cu un organism de reglementare a presei scrise, cu poşta maghiară, iar totul e condus de o persoană numită politic. E o dramă din punct de vedere al democraţiei. Berlusconi a mai fost aşa în Italia! Vrem modelul maghiar în România, vrem „orbanizarea” organismelor de reglementare a mass-media în România? Nu cred”, a spus Mircea Toma.
Acesta a amintit și de volumul enorm de muncă de la CNA, în condițiile în care numărul petițiilor înregistrate la CNA doar în prima jumătate a anului a fost dublu față de tot ce s-a înregistrat anul trecut.
Amenzile CNA nu sunt o sperietoare pentru nimeni„Amenda maximă e de 200.000 de lei. Apoi, urmează sancţiunile care pot conduce la limitarea licenţei: întrerupere de 5 minute, întrerupere de 3 ore sau înjumătăţirea licenţei de la 9 ani la 4 ani şi jumătate.”
„În jumătatea aceasta din 2025, în care am avut şi campanie electorală, am aplicat amenzi în bani de 700.000 de lei. Din aceştia, 500.000 au fost amenzi la Realitatea Plus. 180.000 – România TV. Şi 20.000 – toate celelalte posturi de televiziune şi radio din ţară. Se uită-n ochii noștri și spun: „Puteți să ne amendați cât vreți!”.
Articolul Mircea Toma, CNA: „100 de oameni din CNA costă cât 20 de oameni din ANCOM. În ANCOM, salariile sunt egale cu ale noastre, numai că ale lor sunt în euro” apare prima dată în Mediafax.
Președintele României a publicat luni un mesaj pe rețeaua de socializare care este însoțit de patru linkuri către documente care aduc dovezi legate de interferența Rusiei.
„Îi îndemn pe cei care încă se îndoiesc de interferențele Rusiei în alegerile din noiembrie 2024 din România să citească comunicatele de mai jos. Încercările de implicare a unor forțe statale străine în alegerile din țara noastră din lunile precedente au fost pentru prima oară condamnate în declarații oficiale ale NATO și ale Uniunii Europene. NATO, UE și Marea Britanie confirmă că Rusia desfășoară în statele europene, inclusiv în România, agresiuni de natură cibernetică, manipulare și dezinformare, inclusiv în campaniile electorale”, a scris Nicușor Dan.
Președintele avertizează că dovedirea acestor interferențe reprezintă un proces de durată.
„Evident, statul român trebuie să vină cu noi probe, pe măsură ce le descoperă, și ar fi trebuit să prevină ceea ce s-a întâmplat în noiembrie 2024. Dacă vă uitați însă la documentul tehnic publicat de guvernul Marii Britanii prin care dezvăluie acțiuni ale GRU (al patrulea link de mai jos) veți observa că, inclusiv pentru state recunoscute pentru activitatea lor de intelligence, dovedirea unor astfel de interferențe este un proces de durată”, a precizat Nicușor Dan.
Linkurile publicate de președintele Nicușor Dan pe pagina sa de Facebook:
https://www.nato.int/cps/en/natohq/official_texts_237067.htm
https://www.consilium.europa.eu/…/hybrid-threats…/…
https://www.gov.uk/…/uk-sanctions-russian-spies-at-the…
https://www.gov.uk/…/profile-gru-cyber-and-hybrid…
Articolul Nicușor Dan, mesaj celor care se îndoiesc de interferențele Rusiei în alegerile din România: NATO, UE și Marea Britanie confirmă apare prima dată în Mediafax.
În 2023, 60,0% dintre elevii din învățământul liceal teoretic (general) din Uniunea Europeană au studiat două sau mai multe limbi străine ca materii obligatorii sau opționale din trunchiul comun. Aceasta reprezintă o scădere de 0,8 puncte procentuale față de 2022 (60,8%), arată un sondaj Eurostat.
În învățământul profesional liceal (n.r. licee tehnologice sau profiluri vocaționale precum arte, sport, pedagogic etc.), procentul a fost de 34,8%, în creștere cu 1 punct procentual față de 2022 (33,8%).
În 9 țări din UE, peste 90% dintre elevii din liceele teoretice au studiat două sau mai multe limbi străine. Cele mai mari procente au fost înregistrate în Franța (99,8%), România (99,1%) și Cehia (98,5%).
La polul opus, cele mai mici procente s-au înregistrat în Portugalia (6,7%), Irlanda (10,4%) și Spania (22,4%).
România bate Franța și Germania la studiul limbilor străine în liceeÎn ceea ce privește învățământul profesional liceal, România a fost singura țară din UE unde aproape toți elevii (97,2%) au studiat două sau mai multe limbi străine în 2023, urmată de Finlanda (85,0%) și Polonia (78,0%).
Cele mai scăzute procente au fost înregistrate în Malta (0,0%), Spania și Grecia (ambele 0,1%).
Engleza, cea mai studiată limbă străină în UEÎn 2023, limba engleză a fost cea mai studiată limbă străină în învățământul liceal general și profesional din UE, cu un procent de 96,0%, respectiv 80,1% dintre elevi care o învățau.
În învățământul teoretic, spaniola s-a situat pe locul al doilea (27,1%), urmată de germana (21,2%), franceza (20,8%) și italiana (3,2%).
În învățământul profesional, germana a fost pe locul al doilea (18,1%), urmată de franceză (14,1%), spaniolă (6,6%) și rusă (2,3%).
Articolul Surpriză în educație: România bate Franța și Germania la studiul limbilor străine în licee apare prima dată în Mediafax.
Anunțul a fost făcut luni în cadrul unei conferințe de presă.
Premierul a vorbit despre o „creștere accelerată a cheltuielilor pe care nu o mai putem susține în următorii ani”. Potrivit șefului Guvernului bugetul alocat în acest an domeniului sanitar este de 77 de miliarde de lei.
Ilie Bolojan a mai spus că este nevoie de o rectificare bugetară de cel puțin 10 miliarde de lei. Bolojan a arătat că totalul cheltuielilor pentru sănătate este la nivelul de 16% din veniturile curente la bugetul de stat față de 11% cât era în anii precedenți.
Premierul a anunțat că a doua problemă majoră este că sumele nu se reflectă în calitatea serviciilor și nici în percepția pacienților privitoare la sistem.
„Prin măsurile pe care le propunem rezolvăm o bună parte din aceste probleme atacând cauzele”, a adăugat Bolojan.
Potrivit acestuia, cauzele sunt legate de conducerile spitalelor care nu performează, de cheltuielile salariale disproporționate, de serviciile umflate și de fraude, de întârzierea digitalizării, de supraconsumul de medicamente și de procedurile inadecvate. De asemenea, Bolojan a enumerat socializarea cheltuielilor și privatizarea profiturilor, lipsa criteriilor de performanță și numirile unor șefi de secții de persoane din afara spitalului.
Articolul Ilie Bolojan despre problemele sistemului sanitar: o creștere accelerată a cheltuielilor care nu se reflectă în calitatea serviciilor apare prima dată în Mediafax.
Șeful statului a promulgat Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 137/2024 privind modificarea și completarea Legii nr. 162/2017 referitoare la auditul statutar al situațiilor financiare anuale și al celor consolidate, precum și modificarea OUG nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar și alte acte normative conexe.
Totodată, președintele a promulgat Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30/2024, care modifică și completează Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum și articolul LIX din Legea nr. 296/2023 privind măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung. Cuprinde ajustări de clarificare privind tratamentul TVA și accizelor, precum și termene ajustate pentru raportările electronice, extinse în sistemul RO e‑Factură și e‑TVA.
Actele normative au fost adoptate anterior de Parlament și vor intra în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial.
Articolul Nicușor Dan a promulgat două legi privind auditul financiar și modificările Codului fiscal apare prima dată în Mediafax.
CSM a publicat luni un comunicat de presă.
„Faţă de articolele de presă mediatizate pe parcursul ultimelor zile, referitoare la posibilitatea păstrării locuinţelor de serviciu de către magistraţi după eliberarea din funcţie în temeiul legislaţiei anterioare abrogate, Consiliul formulează următoarele precizări pentru informarea corectă a opiniei publice: Legislaţia anterioară, respectiv Legea nr. 303/2004, abrogată încă din data de 15 decembrie 2022, prevedea că judecătorii şi procurorii au dreptul la închirierea locuinţelor de serviciu, că acestea nu puteau fi cumpărate, iar în cazul pensionării pentru limită de vârstă, titularul contractului de închiriere şi, după caz, soţul ori soţia acestuia îşi păstrează drepturile locative pe tot parcursul vieţii. Modificarea legii în anul 2022, în sensul eliminării acestui beneficiu la momentul eliberării din funcţie s-a realizat la inițiativa Consiliului Superior al Magistraturii. Situaţiile juridice prezentate în articolele de presă s-au născut sub imperiul legii vechi, contractele de închiriere fiind încheiate acum 10 – 20 de ani și fiind guvernate de legea în vigoare la acel moment, ca principiu de drept în legislaţia românească şi europeană”, a transmis CSM.
În prezent, legea prevede încetarea contractului de închiriere a locuinţelor de serviciu la data eliberării din funcţie, inclusiv prin pensionare, a titularului.
La acest moment, beneficiază de locuinţă din fondul locativ al Ministerului Justiţiei șapte magistraţi în funcţie, marea majoritate a contractelor fiind încheiate în perioada 2007 – 2013, a mai anunțat CSM. În plus, CSM a arătat că și alte categorii profesionale beneficiază de locuințe de serviciu.
„Regimul juridic al locuințelor de serviciu presupune tocmai închirierea imobilelor către propriii angajați și nu este specific categoriei profesionale a magistraților, existând multe alte domenii profesionale în care legislaţia prevede posibilitatea atribuirii unei locuinţe de serviciu. Acest beneficiu are reglementare în Legea nr. 114/1996 şi în alte acte normative primare sau secundare. Beneficiază de locuinţă de serviciu, de exemplu, medicii, personalul MAI, militarii şi familiile acestora, personalul ISU (pompieri, salvatori), cercetătorii, prefectul, subprefectul, funcţionarii publici şi înalţii funcţionari publici”, a adăugat CSM.
CSM a mai spus că actualele informații au ca scop „amplificarea emoţiei sociale negative la adresa corpului magistraţilor”.
„Sistemul judiciar a manifestat o preocupare constantă pentru modificarea mai multor situații normative de acest gen, sesizând şi solicitând el însuşi corectarea unor prevederi legale care nu mai corespundeau realităţilor sociale actuale. În acest context, reiterarea unor situaţii juridice vechi, născute sub imperiul legislaţiei anterioare abrogate, precum cele referitoare la vârsta de pensionare, la posibilitatea ca pensia să depăşească venitul net în plată ori la posibilitatea păstrării locuinţelor de serviciu închiriate după eliberarea din funcţie, fără a preciza că acestea nu se mai pot naşte în temeiul legislaţiei actuale, dezinformează societatea şi are ca scop exclusiv amplificarea emoţiei sociale negative la adresa corpului magistraţilor”, a precizat CSM.
Articolul CSM susține că informațiile despre închirierea locuinţelor de serviciu ale magistraţilor nu sunt corecte: „au ca scop amplificarea emoţiei sociale negative la adresa corpului magistraţilor” apare prima dată în Mediafax.
Zirka, un nume de cod, este medic combatant în Legiunea pentru Libertatea Rusiei, o unitate formată din opozanți ruși care luptă de partea Ucrainei. În urmă cu câteva zile, această femeie de 40 de ani l-a îngrijit pe nigerianul Oluwagbemileke Kehinde, mercenar plătit de Moscova. Nu simte simpatie pentru el, dar a fost capturat în sectorul Zaporijjea de camarazii ei și, conform legilor războiului, avea nevoie de asistență medicală, notează El Pais.
„Era foarte rănit și epuizat”, povestește Zirka pentru El País. „Bandajele erau foarte murdare și avea infecții.” Avea o rană în ceafă provocată de o schijă. Medicul adaugă: „A fost în timpul unui atac cu drone rusești, de-ale lui, după ce fusese deja capturat.” Kehinde căzuse în prima sa misiune. Știa puțin sau nimic despre luptă. Venise în Rusia în urmă cu patru ani pentru a studia, dar războiul i-a schimbat viața.
Cum sunt recrutați mercenarii de RusiaSchema de recrutare este următoarea: agenți ruși îi înșală sau constrâng pe străini să se înroleze în armată, promițându-le că vor lucra departe de linia frontului. Aceștia sunt antrenați la Rostov, încă pe teritoriul rus, iar apoi, în general, își finalizează pregătirea militară în Lugansk, o provincie ucraineană ocupată. Totul, pentru aproximativ 2.000 de euro pe lună și un pașaport rusesc.
În doar câteva săptămâni, momeala care i-a făcut să semneze contractul se transformă într-un coșmar: recruții devin infanterie de sacrificiu într-un război în care mor sute de oameni în atacuri masive.
Acest „pluton” include deja sute de cetățeni africani care, după ce sunt capturați de armata ucraineană, rămân blocați într-un limb juridic și politic: nici țara de origine, nici noua lor patrie (Rusia) nu îi revendică. Kehinde este unul dintre ei.
Kehinde, student devenit prizonierImaginile și informațiile postate de acest nigerian în ultimii ani pe rețelele sociale îl arată ca pe un tânăr zâmbitor, cu studii superioare și experiență în planificare urbană în Nigeria. În 2021, a decis să urmeze un master la Școala Superioară de Economie din Moscova. În luna septembrie a acelui an și-a început aventura rusească. Mai erau încă cinci luni până la invazia pe scară largă a Ucrainei.
Pe 5 iulie, serviciul de informații militare ucrainean (GUR) a anunțat capturarea lui Kehinde. Făcea parte dintr-un regiment de pușcași ruși. „Am noroc că sunt viu”, spune nigerianul într-un videoclip publicat de GUR. În înregistrare, este interogat în timp ce Zirka îi oferă apă și îi administrează o injecție în fesă pentru calmarea durerii.
El a mai povestit că i s-au oferit „bani ușor câștigați” într-o poziție „sigură”; că inițial a lucrat ca translator pentru alți soldați străini, traducând din rusă în engleză, dar a ajuns în cele din urmă carne de tun pe front.
Gruparea Wagner, principalul recrutor de africani în acest conflictZirka oferă mai multe detalii: Kehinde fusese arestat la Moscova pentru o infracțiune legată de droguri și eliberat în schimbul semnării unui contract cu armata. Un tipar de recrutare care se repetă. Așa a ajuns și zambianul Lemekhani Nathan Nyirenda, unul dintre primii africani uciși pe frontul din Ucraina, să lupte de partea Rusiei. „Credea că va fi doar interpret”, spune Zirka despre Kehinde. Dar a fost trimis într-un asalt aproape sinucigaș. Medica repetă că l-a văzut plângând după ce i-a aplicat tratamentul.
GUR (serviciul de informații militare din Ucraina), consultat de EL PAÍS, nu oferă cifre despre numărul de africani capturați de unitățile ucrainene. Publicația rusă independentă The Insider a estimat anul trecut la aproximativ 600 numărul mercenarilor veniți din Africa care luptă de partea Rusiei. Potrivit înregistrărilor serviciilor de informații, pe lângă Nigeria, există cetățeni din cel puțin următoarele țări: Camerun, Ghana, Senegal, Togo, Uganda, Rwanda, Burundi, Congo și Zimbabwe.
Serviciul de informații a avertizat încă de acum un an asupra creșterii recrutărilor de africani. „Creșterea potențialului de mobilizare ar putea fi legată de extinderea prezenței militare ruse în Africa prin intermediul Ministerului rus al Apărării”, afirmă analistul ucrainean Vitalii Petriv. Acest lucru confirmă că Rusia a menținut bine deschis acest canal de recrutare, în ciuda discreditării grupării de mercenari Wagner, primul mare recrutor de africani în acest conflict.
Articolul Mercenari africani: Rusia îi recrutează, Ucraina îi capturează, dar nimeni nu îi vrea înapoi apare prima dată în Mediafax.
Avocatul care a lovit un jandarm în timpul protestului din Piața Victoriei, duminică seara, este cercetat penal pentru ultraj, iar luni s-a luat măsura reținerii lui, transmite Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București.
Duminică, în jurul orei 17.30, avocatul a lovit cu pumnul un jandarm, în zona gâtului.
Jandarmul din cadrul Direcției Generale de Jandarmi a municipiului București se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu de asigurare a ordinii publice la manifestația „Protest național ieșiți din casă dacă vă pasă de România”, desfășurat în Piața Victoriei din Capitală.
Procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București au decis luni reținerea avocatului, pentru 24 de ore.
De asemenea, dosarul a fost înaintat Curții de Apel București, cu propunerea de arestare preventivă a avocatului bătăuș.
Cercetările se fac cu sprijinul lucrătorilor de poliție din cadrul DGPMB – Serviciul de Investigații Criminale și Secția 4 Poliție.
Articolul Protestul din Piața Victoriei: Avocatul care a lovit cu pumnul un jandarm în zona gâtului a fost reținut apare prima dată în Mediafax.
Rușii au prezentat un videoclip de propagandă și susțin că au construit cea mai mare fabrică de drone din lume.
Locul exact este ținut secret.
Rușii mai anunță că producția de drone este mult peste estimări.
Rușii au prezentat un videoclip de propagandă pentru a prezenta ceea ce ei numesc „cea mai mare și mai secretă” fabrică de drone din lume, anunță Sky News.
Rusia ar putea lansa până la 2.000 de drone într-o singură noapte până în noiembrieVideoclipul arată tineri asamblând drone Geran-2 într-un loc din regiunea Tatarstan.
„Aceasta este cea mai mare fabrică de acest gen din lume și cea mai secretă.
La un moment dat, planul era să se producă câteva mii – acum producem de nouă ori mai mult decât era planificat”, a declarat directorul general al zonei economice speciale Alabuga pentru canalul de televiziune al ministerului rus al apărării, potrivit Kyiv Independent.
Anunțul apare în timp ce rușii își intensifică atacurile aeriene asupra Ucrainei.
Analiștii de la Institutul pentru Studiul Războiului au avertizat că Rusia ar putea lansa până la 2.000 de drone într-o singură noapte până în noiembrie.
Articolul Rușii susțin că au construit „cea mai mare și mai secretă fabrică de drone din lume” apare prima dată în Mediafax.
Un articol de opinie publicat de politico.com și semnat de Alexandra Karppi, manager de cercetare și comunicare la Balkan Free Media Initiative și Vanesa Valcheva, coordonatoare de operațiuni și proiecte la aceeași instituție, atrage atenția asupra pericolului dispariției instituțiilor media tradiționale, în contextul închiderii postului Al Jazeera în Balcani, în această lună, după 14 ani de activitate.
Al Jazeera este doar cea mai recentă închidere.
În martie, Vocea Americii și Radio Europa Liberă au suferit o lovitură puternică după decizia administrației Trump de a suspenda finanțarea acestor două instituții media, care s-au tradus prin concedieri temporare, închideri de birouri și disponibilizări.
Între timp, Uniunea Europeană a intervenit cu o injecție de fonduri de 5,5 milioane de euro ajutor de urgență, însă acești bani asigură activitatea pe termen scurt.
Ulterior, și administrația Trump a restituit o parte din fonduri, dar viitorul acestor instituții rămâne incert.
„Jurnaliștii din periferia Europei se confruntă cu o criză în toată regula”În acest context, cele două autoare se întreabă care mai este sensul adevărului, într-o eră a post-jurnalismului, caracterizată de alienarea responsabilizării guvernamentale și escaladarea represiunii guvernamentale.
„Anul 2025 trebuia să fie un an al renașterii pentru presa europeană, cu Bruxellesul adoptând noi reglementări privind libertatea presei. În realitate, însă, ultimele luni au fost departe de a fi așa, jurnaliștii din periferia Europei confruntându-se cu o criză în toată regula”, scriu autoarele.
Criza de finanțare a presei independente e o problemă veche.
În ce măsură mai pot fi media tradiționale o platformă a libertății de exprimare, mai ales „în piețe media capturate de stat, cum sunt cele din Balcani?”, se întreabă autoarele, dând exemplul valului istoric de represiuni împotriva presei și a societății civile din Serbia, acolo unde proteste ale studenților față de scandalul de corupție din noiembrie anul trecut (privind folosirea greșită a unor fonduri USAID), continuă și azi.
Cum se poate evita recăderea în autoritarism?Nevoia de informația corectă, într-o eră a bombardamentului informațional, a lipsei de discernământ, al propagării fake-news-ului, este mai mare ca oricând.
Autoarele atrag atenția că toată infuzia de capital a guvernelor occidentale, după căderea Cortinei de Fier, în ideea construirii unei prese pluraliste care să evite recăderea în autoritarism, se clatină acum periculos de tare.
„Jurnalismul nu era atunci doar despre fapte, ci era considerat un pilon central al păcii, al pieței libere și al democrației. Din această viziune s-au născut Al Jazeera Balkans, Voice of America și Radio Europa Liberă”.
„Post-jurnalismul – un paradis pentru autoritari, care deja câștigă războiul informațional”„Însă astăzi, pare că acel pariu nu și-a atins scopul. Iar închiderea Al Jazeera Balkans nu va marca doar dispariția unui post regional respectat, ci va semnala începutul erei „post-jurnalismului”. Jurnalismul, așa cum îl cunoaștem, va continua să existe, dar va fi lipsit de influență, de amploare și de semnificație”.
Asistăm la noi forme de cenzură, la o „alunecare într-o nouă ordine mondială – un paradis pentru autoritari, care deja câștigă războiul informațional”.
Autoarele insistă pe ideea unei schimbări urgente de mentalitate a Europei, în ideea în care jurnalismul liber este o condiție esențială a democrației și nu un „proiect secundar” al acesteia.
Articolul Politico: „Asistăm la începutul erei post-jurnalismului – un paradis pentru autoritari, care deja câștigă războiul informațional” apare prima dată în Mediafax.
Platforma X este anchetată în Franța pentru manipularea algoritmului și extragere frauduloasă de date, iar reprezentanții rețelei au acuzat luni procurorii francezi că ancheta este „motivată politic” și amenință libertatea de exprimare a utilizatorilor, potrivit Reuters.
Compania a negat toate acuzațiile și a anunțat că nu va coopera cu ancheta.
La începutul lunii iulie, parchetul din Paris a început o anchetă preliminară privind platforma X, vizând suspiciuni de părtinire algoritmică și extragere frauduloasă de date. Poliția a fost implicată pentru a investiga eventuale fapte penale comise de companie sau de conducerea acesteia.
„Din ceea ce știm până acum, X consideră că această investigație distorsionează legea franceză pentru a servi o agendă politică și, în cele din urmă, pentru a restrânge libertatea de exprimare”, a transmis compania prin contul său Global Government Affairs.
Potrivit platformei, ancheta ar fi fost declanșată de deputatul francez Eric Bothorel, care a acuzat X de manipularea algoritmului în scopuri de „ingerință străină” – acuzații respinse ferm de companie.
X mai susține că procurorii au solicitat acces la algoritmul său de recomandare și la datele în timp real privind toate postările utilizatorilor, în scopul analizării acestora de către cercetătorii David Chavalarias și Maziyar Panahi, despre care platforma afirmă că sunt „ostili în mod deschis față de X”, punând sub semnul întrebării imparțialitatea anchetei.
În plus, compania a criticat faptul că ancheta este derulată sub acuzații de „crimă organizată”, permițând autorităților inclusiv interceptarea dispozitivelor personale ale angajaților X.
Articolul X, platforma lui Musk, acuză Franța de anchetă „motivată politic” privind manipularea algoritmului apare prima dată în Mediafax.
Compania aeriană irlandeză low-cost plătește angajaților aproximativ 1.50 euro pentru interceptarea clienților care aduc bagaje supradimensionate în avion.
Bonusul este plafonat la aproximativ 80 de euro pe lună pentru fiecare membru al personalului, a raportat Sunday Times la sfârșitul săptămânii, citând o fișă de salariu a unui fost angajat care menționa un „bonus pentru bagaje la poartă”.
Pasagerilor li se percepe o taxă de până la 75 de euro pentru transportul bagajelor mai mari decât cele pentru care au plătit la rezervarea călătoriei, potrivit The Guardian.
Directorul executiv al Ryanair, Michael O’Leary, a declarat luni că peste 99.9% dintre pasageri respectă regulile privind bagajele, existând „dispozitive de măsurare” în aeroport.
El a spus: „Suntem bucuroși să îi motivăm pe angajații noștri cu o parte din taxele pentru bagajele în exces, care credem că vor scădea în următorul an sau doi.
Este vorba de aproximativ 1.50 euro per bagaj și ne gândim să majorăm această sumă”.
Pasagerii trebuie să plătească o taxă în plusRyanair include un bagaj de mână mic – cu dimensiuni maxime de 40x20x25 cm și greutate de 10 kg – la fiecare bilet.
Pasagerii trebuie să plătească o taxă dacă doresc să transporte bagaje mai mari sau dacă doresc să transporte mai multe bagaje.
La începutul acestei luni, s-a aflat că personalul aeroportuar de la Swissport, o companie de aviație care operează porțile de îmbarcare ale pasagerilor în aeroporturi, ar putea primi 1.20 lire sterline pentru „fiecare bagaj de mână preluat” în cadrul programului „easyJet gate bag revenue incentive” (stimulentul pentru veniturile din bagajele de mână preluate la poarta de îmbarcare).
Presiuni asupra companiilor aerieneParlamentul European face presiuni asupra companiilor aeriene pentru a permite pasagerilor să aducă gratuit la bord un obiect personal și un bagaj de mână mic. Cu toate acestea, O’Leary a prezis că propunerea nu va deveni lege din cauza lipsei de spațiu.
În cadrul emisiunii de știri economice Morning Ireland de la RTÉ, el a declarat: „Zburăm cu avioane aproape pline, aproximativ jumătate dintre pasageri pot aduce două bagaje, iar cealaltă jumătate poate aduce doar unul, pentru că asta este tot ce încape în avion.
Deja ne luptăm cu această cantitate de bagaje. Acesta este unul dintre motivele pentru care suntem atât de agresivi în eliminarea flagelului pasagerilor cu bagaje în exces”.
Separat, compania aeriană low-cost, care se confruntă cu potențiale perturbări în întreaga industrie, cu excepția cazului în care UE și SUA vor ajunge la un acord comercial înainte de 1 august, a declarat că speră ca aeronavele comerciale să fie scutite de tarifele americane în temeiul unui acord privind aviația civilă din 1979.
Directorul financiar al companiei, Neil Sorahan, a declarat că „încrederea în menținerea scutirii din 1979 a crescut până când, în urmă cu aproximativ o săptămână, s-a menționat introducerea unor tarife de 30%”.
„Dar cred că Europa a avut dreptate să nu riposteze imediat”, a spus el.
Acest lucru survine în contextul în care UE și SUA intră într-o nouă săptămână de negocieri, negociatorii încercând să ajungă la un acord înainte de 1 august, dată la care Trump a amenințat că va aplica tarife de 30% asupra majorității exporturilor UE.
Articolul Ryanair ia în considerare creșterea bonusului acordat personalului pentru interceptarea bagajelor supradimensionate apare prima dată în Mediafax.
