În timp ce în Germania s-a produs mai puțină bere anul trecut, producția din Rusia a crescut semnificativ, potrivit raportului realizat de BarthHaas, cel mai mare comerciant de hamei din lume.
Germania pierde astfel titlul de cel mai mare producător de bere din Europa, pe care îl deținea din 2013. China rămâne liderul mondial în producția de bere, urmată de Statele Unite.
Autorul raportului, Heinrich Meier, a declarat că producția de bere în Rusia a crescut cu aproximativ 9%, ajungând la 9,1 miliarde de litri, în timp ce în Germania a scăzut cu 1%, ajungând la 8,4 miliarde de litri.
Directorul general al BarthHaas, Thomas Raiser, atribuie creșterea producției din Rusia în principal reducerii importurilor de bere și stimulării producției interne.
China domină clasamentulAtât Rusia, cât și Germania sunt mult în urma celor mai mari națiuni producătoare de bere.
Raportul arată că China a produs 34 de miliarde de litri, iar SUA peste 18 miliarde, deși ambele țări au înregistrat scăderi de aproximativ 5%.
Brazilia și Mexicul au produs, de asemenea, mai multă bere decât Rusia și Germania în 2024, cu 14,7, respectiv 14,5 miliarde de litri.
Germania înregistrează de mult timp un trend descendent în ceea ce privește consumul de bere, din cauza îmbătrânirii populației, concurenței din partea altor băuturi și a scăderii puterii de cumpărare în contextul economic dificil.
Totuși, raportul aduce și vești bune pentru industria berii din Germania: țara își păstrează poziția de principal furnizor mondial de hamei, unul dintre ingredientele esențiale ale berii.
Articolul Germania pierde supremația în producția de bere din Europa apare prima dată în Mediafax.
Cercetătorii au descoperit că rilmenidina, administrată pe cale orală, poate prelungi durata vieții și îmbunătăți markerii de sănătate la animale, imitând efectele unei diete hipocalorice, cunoscută deja pentru impactul său pozitiv asupra longevității. Acest tratament aparent banal ar putea avea efecte spectaculoase și asupra procesului de îmbătrânire la oameni, potrivit Science Alert.
Ce este rilmenidina și de ce e diferităRilmenidina este substanța activă prezentă în mai multe medicamente antihipertensive, fie generice, fie comercializate sub diferite denumiri de marcă, și este folosită de ani de zile pentru tratarea tensiunii arteriale ridicate. Spre deosebire de alte posibile terapii anti-aging, avantajul major este că rilmenidina este deja aprobată, bine tolerată și administrabilă oral, cu efecte secundare rare și ușoare. În cazuri izolate, au fost raportate palpitații, insomnie sau somnolență.
Efecte similare cu cele ale restricției caloriceÎntr-un studiu publicat în revista științifică Aging Cell, dedicată biologiei îmbătrânirii, cercetătorii au testat rilmenidina pe viermii Caenorhabditis elegans, o specie adesea folosită în biologie datorită similitudinilor genetice cu omul. Rezultatele au fost promițătoare: viermii tratați, atât tineri cât și bătrâni, au trăit mai mult și au avut o stare generală mai bună, comparabilă cu cea a animalelor supuse restricției calorice.
„Pentru prima dată, am reușit să demonstrăm la animale că rilmenidina poate prelungi durata vieții”, a declarat João Pedro Magalhães, specialist în biogerontologie moleculară de la Universitatea din Birmingham, unul dintre autorii principali ai studiului.
Testele pe șoareci au completat imaginea: în țesuturile rinichiului și ficatului, rilmenidina a activat aceleași tipuri de gene ca o dietă cu puține calorii. Această imitare a semnalelor biologice ale înfometării fără efectele negative ale acesteia – precum subțierea părului, amețeli sau fragilitatea oaselor – este un pas important în direcția unui tratament anti-îmbătrânire mai accesibil.
Descoperiri moleculare: cheia eficienței rilmenidineiO componentă-cheie a eficienței rilmenidinei este un receptor biologic numit nish-1. Acesta este omologul, la viermele Caenorhabditis elegans, al receptorului din corpul uman cu rol în reglarea tensiunii arteriale, dar care pare a avea și funcții esențiale în procesele de îmbătrânire celulară și stres oxidativ.
Cercetătorii au constatat că, atunci când receptorul nish-1 a fost eliminat genetic, efectele pozitive ale rilmenidinei asupra longevității au dispărut complet. „Reactivarea receptorului a readus aceste efecte benefice, confirmând că nish-1 este esențial pentru declanșarea răspunsului celular favorabil longevității”, se arată în studiul publicat.
Descoperirea deschide noi perspective de cercetare: țintirea receptorului nish-1 sau a echivalentului său uman poate deveni o strategie centrală în dezvoltarea de tratamente care să încetinească îmbătrânirea și să mențină sănătatea în anii târzii ai vieții.
Încă e devreme, dar perspectivele sunt mariDeși suntem încă departe de a ști cu certitudine dacă rilmenidina funcționează la fel de bine și în cazul oamenilor, semnalele timpurii sunt promițătoare. Medicamentul este deja folosit în clinici, ceea ce înseamnă că etapele de testare umană ar putea avansa mai rapid decât în cazul unui compus complet nou.
„Având în vedere îmbătrânirea populației la nivel global, beneficiile întârzierii procesului, chiar și într-o mică măsură, sunt uriașe”, a precizat specialistul din Birmingham.
Articolul Efecte surprinzătoare ale unui medicament banal: poate încetini îmbătrânirea, spun cercetătorii apare prima dată în Mediafax.
„Avem câteva companii care sunt foarte profitabile și foarte multe companii despre care nu avem cifre financiare în acest moment, fie au un profit mic sau sunt pe pierdere. Companiile au avut obligația să depună date financiare atât la Registrul Comerțului ANAF, se vor vedea la Registrul Comerțului, cât și la Amepip. Începând de ieri au început să curgă amenziile, până acum Amepip nu a amendat aceste companii și acest lucru trebuie să se întâmple pentru că dacă nu avem disciplină nu se va face treaba”, a declarat Anastasiu.
Potrivit acestuia, în România există 1.326 de întreprinderi publice, dintre care 1.182 sunt la nivel local, structurate în societăți pe acțiuni, regii autonome și SRL-uri, și 144 la nivel central. Dintre acestea, 315 companii reprezintă 96% din cifra de afaceri și totalizează 173.000 din cei 256.000 de angajați din întreprinderile publice.
„Deci nu schimbăm nimic din ce a fost gândit ca fiind obligatoriu în zona de transparență, în zona de profesionalizare, în zona de depolitizare și așa mai departe, ci întărim aceste lucruri și am în credere că măsurile noastre vor fi acceptate atât de guvernul nostru, bineînțeles, cât și de Comisia Europeană. În ultimele 10 zile am făcut pași în ceea ce privește colectarea tuturor datelor și transparentizarea lor. În vizorul AMEPIP avem 1326 de întreprinderi publice. Aici sunt întreprinderi care sunt fie 100% în proprietatea statului, fie statul este majoritar”, a explicat acesta.
266 de companii cu pierderi de aproximativ 2,5 miliarde lei,Anastasiu a mai precizat că veniturile totale ale acestor companii se ridică la 127 de miliarde de lei, iar profitul real, după scăderea subvențiilor de 14 miliarde, este aproape de un miliard de lei. El a atras atenția asupra celor 266 de companii cu pierderi de aproximativ 2,5 miliarde lei, dintre care 7 firme importante, precum CFR SA sau Metrorex SA, însumează 2 miliarde lei din aceste pierderi.
Situația pierderilor. La nivel național, 266 de întreprinderi generează pierderi de 2,5 miliarde de lei, dintre care șapte companii generează pierderi de 2 miliarde de lei după ce primești subvență. Căi ferate CFR-SA, electrocentrale Craiova-SA, Unifarm-SA, transport feroviar Marfa-CFR-Marfa-SA, compania municipală Termoenergetica-SA, Metrorex-SA, complex energetic Valea Jiului-SA. Sigur că putem să intrăm pe fiecare companie în parte, dar lucrurile acestea le veți putea vedea începând de mâine și pe site-ul AMEPIP”, a precizat acesta.
Un aspect critic semnalat este lipsa de transparență și date financiare de la aproximativ 550 de companii locale, care fie nu au raportat venituri, fie nu au depus datele necesare. Pentru a remedia această situație, Amepip a început să aplice sancțiuni companiilor care nu respectă obligațiile legale.
Viceprim-ministrul a subliniat că fără aplicarea disciplinelor și respectarea cerințelor de transparentizare nu se poate avansa în reforma companiilor de stat, iar aceste măsuri vor fi susținute atât de guvern, cât și de Comisia Europeană.
Articolul Dragoș Anastasiu: Avem multe companii de stat fără cifre financiare depuse la ANAF. De ieri au început să curgă amenzile apare prima dată în Mediafax.
Google a întreprins acțiuni semnificative împotriva operațiunilor de influență coordonate pe platforma YouTube, inclusiv cele ce vizau România, se arată în buletinul trimestrial al Google (Threat Analysis Group – TAG – Grupul de Analiză a Amenințărilor).
Potrivit rapoartelor recente, Google a eliminat aproape 11.000 de canale și alte conturi, la nivel global, ca parte a eforturilor sale de a combate campaniile de dezinformare, legate de diverși actori statali.
Între ianuarie și martie au fost eliminate peste 23 000 de conturi, iar, doar în 2025, până în prezent, au fost eliminate 30 000 de conturi.
Au fost eliminate canale ce susținut un anumit partid românescÎn ce privește România, buletinul TAG menționează explicit o operațiune care a vizat România, deși aceasta nu a avut aceeași anvergură ca cele legate de China sau Rusia.
Au mai fost eliminate canale YouTube conținând reclame sau care sprijineau un anumit partid politic românesc, fără ca în buletin să fie specificat numele partidului.
Google urmărește să perturbe rețelele de propagandă legate de stat și operațiunile de influență care au ca scop manipularea pe platformă.
Au fost vizate și alte campanii de influențăÎn privința canalelor YouTube eliminate, criteriul Google, la fel ca și al altor platforme, este autenticitatea – dacă algoritmul identifică inautenticiate, conținutul respectiv va fi eliminat.
De asemenea, canalele mai sunt eliminate și pentru încălcarea regulilor platformei privind comportamentul coordonat, dezinformarea, hărțuirea sau discursul instigator la ură.
Majoritatea campaniilor de influență identificate, potrivit Google, provin din China și Rusia și folosesc diferite limbi, inclusiv româna, poloneza, ucraineana, franceza și engleza pentru a propaga mesaje.
Pe lângă China și Rusia, Google a luat măsuri și împotriva campaniilor de influență ce aveau legătură cu Iran, Azerbaidjan, Turcia, Israel și Ghana, care vizau oponenți politici sau probleme regionale.
Articolul Google a eliminat mai multe canale YouTube ce vizau România prin conținut de dezinformare și manipulare apare prima dată în Mediafax.
Tesla a intrat oficial în lumea gastronomiei. Compania lui Elon Musk a inaugurat luni, în inima cartierului Hollywood din Los Angeles, primul său restaurant, Tesla Diner. Localul combină estetica unui drive-in american clasic cu un design retro-futurist care amintește de filmele Star Wars sau de jocul Fallout, potrivit Le Figaro.
Clădirea din oțel inoxidabil, cu două etaje și o terasă panoramică pe acoperiș, arată mai degrabă ca o farfurie zburătoare decât ca un simplu fast-food. Parcare are 80 de stații de încărcare rapidă Tesla – superchargere, disponibile nu doar pentru proprietarii Tesla, ci și pentru alte vehicule compatibile. Potrivit declarațiilor publice făcute în numele companiei, această locație este „cea mai mare stație Supercharger urbană din lume”.
Popcorn de la roboți, burgeri cu „sos electric” și filme pe ecrane uriașeLa capitolul meniu, bucătarul Eric Greenspan, un chef renumit din Los Angeles, a gândit preparate clasice americane: burgeri, hot-dog, pui prăjit și vafe, cu prețuri între 9 și 15 dolari. Piesa de rezistență este Tesla Burger, servit cu un misterios „sos electric”.
Tesla Diner & Supercharger in Hollywood, LA
Open 24/7, starting now pic.twitter.com/nISRNoV89Y
— Tesla (@Tesla) July 21, 2025
Restaurantul funcționează non-stop și oferă atât livrare la geamul șoferului (drive-in), cât și mai mult de 250 de locuri în interior, într-un decor minimalist presărat cu detalii inspirate din universul Tesla, precum scaune futuriste, iluminare ambientală și ecrane ce afișează imagini cu vehicule și tehnologii strict ale companiei.
Printre atracțiile neobișnuite se numără roboții Optimus care servesc popcorn, toalete ce imită interiorul unei nave spațiale, recipiente de mâncare în formă de Cybertruck și două ecrane LED uriașe, de 20 de metri, care difuzează filme pentru clienții care-și încarcă vehiculul.
Musk: Echipa a făcut o treabă excelentă!„Tocmai am luat masa la restaurantul retro-futurist Tesla Diner and Supercharger. Echipa a făcut o treabă excelentă pentru a-l transforma într-unul dintre cele mai cool locuri din Los Angeles!”, a scris chiar Elon Musk pe rețeaua X.
Proiectul a fost anunțat încă din 2018, când Musk a promis un „drive-in cu rock, role și burgeri” într-una dintre locațiile cu Superchargere. Deși lansarea sa a întârziat mai mulți ani, Tesla a sugerat că acesta este doar începutul: „Dacă va avea succes, vom deschide restaurante similare în marile orașe ale lumii și pe rutele de lung parcurs”, a dezvăluit Musk.
Revista Forbes descrie noul local drept „un prototip al unei noi generații de stații Tesla premium”. Lansarea vine într-un moment delicat pentru Elon Musk, aflat în mijlocul mai multor controverse recente, dar care pare să mizeze pe acest proiect pentru a recâștiga atenția publicului într-un mod diferit și spectaculos.
Articolul Primul restaurant Tesla s-a deschis la Hollywood: un spectacol retro-futurist semnat Elon Musk apare prima dată în Mediafax.
Vicepremierul Dragoș Anastasiu a declarat marți că România trebuie să recupereze până pe 25 noiembrie o penalizare de 330 de milioane de euro aplicată în cadrul PNRR, ca urmare a nerealizării unor jaloane în domeniul guvernanței corporative.
„Pentru a înainta în demersul nostru va trebui să modificăm legislația. Orice fel de modificare va fi făcută după consultări cu Comisia Europeană și cu OECD”, a precizat Anastasiu într-o declarație susținută la Guvern.
El a subliniat că România a obținut deja un „certificat de bună purtare” de la OECD în ceea ce privește guvernanța corporativă și a bifat o parte dintre jaloanele PNRR în acest domeniu.
Totuși, rămân în întârziere alte jaloane, ceea ce a generat penalizarea financiară.
Modificările legislative vizate nu vor afecta esența guvernanței corporative stabilite prin Legea 109, ci vor urmări eficientizarea activității companiilor de stat și a MEPIP (Mecanismul de Evaluare a Performanței Întreprinderilor Publice).
„Nu vrem să schimbăm nimic din ce a fost gândit ca fiind obligatoriu în zona de transparență, profesionalizare și depolitizare, ci vrem să întărim aceste lucruri. Avem semnale pozitive de la Comisia Europeană și credem că măsurile vor fi acceptate”, a spus Anastasiu.
El a precizat că deja au început dezbaterile tehnice cu Bruxelles-ul și că Guvernul este pe drumul cel bun în acest proces de conformare cu cerințele PNRR.
Articolul Anastasiu: România riscă o penalizare de 330 milioane de euro dacă nu recuperează jaloanele PNRR apare prima dată în Mediafax.
„Domnule prim-ministru Ilie Bolojan, domnilor miniștri, în județul Suceava, dar și în multe alte județe, dezvoltarea nu înseamnă autostrăzi suspendate, zgârie-nori, linii de metrou sau trenuri de mare viteză. Înseamnă asfalt între sate, rețele de canalizare, de gaz, apă potabilă, școli renovate, creșe sau dispensare moderne. În ultimii ani, prin programele „Anghel Saligny” s-au dezvoltat foarte multe comunități și dumneavoastră, dle premier Ilie Bolojan, cunoașteți foarte bine aceste realități”, se arată în scrisoare.
Aleșii locali îi reamintesc lui Bolojan că Oradea, respectiv Bihorul, au beneficiat din plin de aceste fonduri guvernamentale, poate mai mult decât multe alte județe din România.
„În perioada 2021–2025, Bihorul a primit 1,85 miliarde de lei prin „Anghel Saligny” și încă 986 de milioane de lei prin CNI. Domnule Ilie Bolojan, când erați primar sau președinte de consiliu județean, cereați bani pentru dezvoltare. Acum, din poziția de premier, vreți să-i tăiați exact de acolo de unde știți cât de mult contează. Este nedrept și imoral. Pentru județul Suceava, o zonă ignorată prea mulți ani de autoritățile centrale, proiectele aprobate prin „Anghel Saligny” au reprezentat o adevărată șansă de dezvoltare. Dezvoltare care s-a construit, în ultimii ani, chiar și într-un ritm inferior dezvoltării județelor din vestul țării, prin proiecte finanțate din fonduri guvernamentale”, se mai arată în scrisoare.
Zeci de sate și comune condamnate la stagnareAleșii locali suceveni spun că în județul Suceava sunt în derulare 139 de proiecte pe drumuri, poduri, apă și canalizare, finanțate cu peste 1,56 miliarde de lei. Din aceștia, s-au decontat doar 646 de milioane. Alte 13 proiecte pentru rețele de gaz înseamnă 797 de milioane de lei contractate, dar doar 100 de milioane decontate.
„A opri brusc aceste investiții este o lovitură grea dată tuturor acestor comunități. În special, din mediul rural, adică mare parte din tot județul Suceava. Zeci de sate și comune condamnate la stagnare. Mai bine de jumătate din rețeaua de drumuri județene și comunale nu e modernizată, peste 60% din populație nu e deservită de sistemul public de alimentare cu apă și canalizare, și – atenție – aproape 90% din unitățile teritoriale administrative din județ nu sunt conectate la rețeaua de gaze naturale.
Înțeleg să existe o mai mare rigurozitate privind cheltuirea acestor fonduri, dar să tai din pix, peste noapte, finanțări atât de importante mi se pare o măsură total injustă. Ce facem cu șantierele deja începute, cu lucrările pentru care tăierea finanțării înseamnă degradare? Ce facem cu firmele pe care le împingeți practic spre faliment, cu angajații care își vor pierde locurile de muncă? Nu sunt niște simple cifre.
Sunt oameni care au în spate familii. Domnule premier, cunoașteți bine ce înseamnă administrația locală. Ați condus un municipiu și un județ. Știți cât de greu se obține finanțarea pentru fiecare proiect și cât de mult așteaptă oamenii să vadă schimbarea promisă. Tocmai de aceea, vă invit să vă puneți în locul nostru. Ce ați fi făcut dacă, în mandatul dumneavoastră de președinte al Consiliului Județean, Guvernul ar fi decis să taie finanțările pentru drumuri, apă, gaz sau școli?
Ce i-ați fi spus acelui premier, indiferent cum l-ar fi chemat? Nu cerem favoruri. Cerem echilibru și șanse egale. Cerem dialog real în coaliție și soluții responsabile, care să țină cont de nevoile oamenilor. Cerem respect pentru comunitățile noastre. Cerem continuitate pentru proiectele aflate în derulare și un angajament ferm că dezvoltarea nu devine o victimă a austerității”, mai spun aleșii în scrisoare.
Aceștia mai spun că pentru județul Suceava și pentru multe alte județe din țară, Programul „Anghel Saligny” rămâne una dintre puținele șanse reale de a recupera decalajele foarte mari dintre rural și urban.
„România are nevoie de dezvoltare, nu de blocaje”, mai spun aleșii locali.
Semnează această scrisoare deschisă Gheorghe Șoldan – președintele Consiliului Județean Suceava, Vasile Rîmbu – primar municipiul Suceava (PSD),
Gheorghe Șoldan – președintele Consiliului Județean Suceava
Vasile Rîmbu – primar municipiul Suceava (PSD)
Gheorghe Cătălin Coman – primar municipiul Fălticeni (PSD)
Marius Vasile Rîpan – primar municipiul Vatra Dornei (PNL)
Alexandru Hurjui – primar oraș Broșteni (PNL)
Gheorghe Tomăscu – primar oraș Dolhasca (PSD)
Marinel Balan – primar oraș Frasin (PNL)
Vasile Cărare – primar oraș Milișăuți (USR)
Ezekiel Belțic – primar oraș Salcea (PNL)
Adrian Popoiu – primar oraș Siret (PNL)
Cornel Țehaniuc – primar oraș Solca (PSD)
Iliuț Vasile – primar oraș Vicovu de Sus (PNL)
Dan Vasile Tiperciuc – primar comuna Arbore (PSD)
Maria Tomescu – primar comuna Baia (PSD)
Constantin Octavian Cojocariu – primar comuna Bălăceana (PSD)
Iulian Petru Chideșa – primar comuna Bălcăuți (PSD)
Zenovia Violeta Țăran – primar comuna Berchișești (PSD)
Zaharie Rusu – primar comuna Bilca (PNL)
Cristian Florin Sopon – primar comuna Bogdănești (PSD)
Vasile Berariu – primar comuna Boroaia (PSD)
Andrei Sticleț – primar comuna Botoșana (PSD)
Gheorghe Lesenciuc – primar comuna Breaza (PSD)
Vasile Uhliuc – primar comuna Brodina (PNL)
Ion Ștefan – primar comuna Bunești (PSD)
Viorel Pintiliuc – primar comuna Burla (PNL)
Radu Dinu Ciuc – primar comuna Cacica (PSD)
Radu Ciocan – primar comuna Ciocănești (PNL)
Dumitru Nimițean – primar comuna Ciprian Porumbescu (PSD)
Gabriel Michael Danciu – primar comuna Cârlibaba (PNL)
Gheorghe Fron – primar comuna Cornu Luncii (PSD)
Gavril Pardău – primar comuna Coșna (PSD)
Dorin Rusu – primar comuna Crucea (PSD)
Dan Chidoveț – primar comuna Dărmănești (PNL)
Cristinel Neculai Bărculescu – primar comuna Dolhești (PSD)
Andrei Ștefăniță Mazăre – primar comuna Dorna Arini (PNL)
Dănuț Candrea – primar comuna Dorna Candrenilor (PSD)
Vasile Săndel Cazacu – primar comuna Dornești (PSD)
Constantin Popescu – primar comuna Drăgoiești (PSD)
Vasile Lică Cepoi – primar comuna Drăgușeni (PSD)
Ioan Pavăl – primar comuna Dumbrăveni (PSD)
Petru Octavian Ursache – primar comuna Fântâna Mare (PSD)
Marian Vasile Sabie – primar comuna Fântânele (PSD)
Brăduț Avrămia – primar comuna Forăști (PSD)
George Olari – primar comuna Frătăuții Noi (PNL)
Cristinel Dinu Antemie – primar comuna Frătăuții Vechi (PNL)
Liviu Mironescu – primar comuna Gălănești (PSD)
Gheorghe Nuțu – primar comuna Grănicești (PSD)
Daniel OIariu – primar comuna Hănțești (PSD)
Ionel Andrișan – primar comuna Horodnic de Jos (PSD)
Petrică Valentin Luță – primar comuna Horodnic de Sus (PNL)
Neculai Florea – primar comuna Horodniceni (PNL)
Viorel Maxim – primar comuna Iacobeni (PSD)
Ion Cotoară – primar comuna Iaslovăț (PSD)
Ilie Nițan – primar comuna Ilișești (PSD)
Dumitru Gulei – primar comuna Ipotești (PNL)
Leonard Tiberiu Mehnu – primar comuna Izvoarele Sucevei (PSD)
Gheorghe Lazăr – primar comuna Marginea (PNL)
Petru Nistor – primar comuna Mălini (PSD)
Radu Constantin Reziuc – primar comuna Mitocu Dragomirnei (PSD)
Eduard Ferdinand Dizminschi – primar comuna Moara (PNL)
Alin Boșutar – primar comuna Moldovița (PSD)
Ioan Oros – primar comuna Ostra (PNL)
Vasile Cozan – primar comuna Panaci (PSD)
Eduard Rudolf Wendling – primar comuna Păltinoasa (PSD)
Adrian Isepciuc – primar comuna Pătrăuți (PSD)
Spiridon Mireuță – primar comuna Pârteștii de Jos (PSD)
Viluț Mezdrea – primar comuna Poiana Stampei (PSD)
Ichim Dumitru Lăzărean – primar comuna Poieni Solca (PSD)
Ioan Bogdan Codreanu – primar comuna Pojorîta (PNL)
Ion Vasiuliu – primar comuna Preutești (PSD)
Gheorghe Coroamă – primar comuna Putna (PNL)
Neculai Perju – primar comuna Rădășeni (PNL)
Dragomir Ionuț Andreica – primar comuna Rîșca (PNL)
Adrian Toader Lavric – primar comuna Satu Mare (PSD)
Mihai Penciuc – primar comuna Siminicea (PSD)
Vasile Vlăduț Gherman – primar comuna Slatina (PSD)
Mihai Juravle – primar comuna Straja (PSD)
Mihai Senic – primar comuna Stroiești (PNL)
Vasile Zamcu – primar comuna Stulpicani (PNL)
Cristinel Ioan Burac – primar comuna Șcheia (PSD)
Cristea Ostrovan – primar comuna Udești (PSD)
Niculai Schipor – primar comuna Ulma (PSD)
Bogdan Iulian Amariei – primar comuna Vadu Moldovei (PSD)
Romică Niculai Floriștean – primar comuna Valea Moldovei (PSD)
Constantin Tiberiu Lucuțar – primar comuna Vama (PNL)
Dănuț Gavriliuc – primar comuna Verești (PSD)
Vasile Țugui – primar comuna Vicovu de Jos (PSD)
Maria Pleșca – primar comuna Voitinel (PSD)
Ioan Vicol – primar comuna Volovăț (PSD)
Cornel Salamaha – primar comuna Vulturești (PSD)
Alexandru Vasile Haliuc – primar comuna Zamostea (PSD)
Constantin Barariu – primar comuna Zvoriștea (PSD)
Articolul Scrisoare deschisă pentru Bolojan: 90 de primari din Suceava cer continuarea investițiilor locale apare prima dată în Mediafax.
Vicepremierul Dragoș Anastasiu a spus că din 1.326 de companii ale statului, 315 întreprinderi publice fac 96% din cifra de afaceri. Sunt multe întreprinderi de stat care fie nu și-au publicat cifrele, fie au declarat zero, fie sunt pe pierdere, deși au primit subvenții, între ele CFR sau Metrorex.
În vizorul AMEPIP sunt 1.326 de întreprinderi publice, care sunt fie 100% în proprietatea statului, fie statul este majoritar.
„Avem 1.182 la nivel local și sunt împărțite în societăți pe acțiuni, regii autonome și SRL-uri și 144 la nivel central. Deci avem 376 de SA-uri, 88 de regii autonome și 842 de SRL-uri. Dacă începem puțin să triem și punem deoparte toate companiile centrale, toate regiile autonome, precum și companiile locale care au impact, care au cifră de afaceri peste 50 de milioane de lei sau au alte tipuri de impacturi importante, avem 315 întreprinderi publice care fac 96% din cifra de afaceri a tuturor întreprinderilor”, spune Anastasiu.
Din 256.000 de angajați în toate întreprinderile publice, 173.000 sunt în aceste 315 companii importante.
„Veniturile totale ale tuturor companiilor pe care le avem în vedere sunt de 127 de miliarde, în timp ce top 315 au 13,6 miliarde, adică 96% din venituri”, explică vicepremierul.
În ceea ce privește subvențiile, per total, sunt de 14 miliarde și aceste companii din top 315 au 13,6 miliarde.
„Acum, profiturile, pe toate companiile 15 miliarde, dar trebuie să scădăm subvențiile, și pe top 315 au 14,9 miliarde. În momentul în care vom scădea subvențiile, veți vedea că per total mai rămâne aproape 1 miliard de RON. Acum, situația pierderilor. La nivel național, 266 de întreprinderi generează pierderi de 2,5 miliarde de lei, între care șapte companii generează pierderi de 2 miliarde de lei, atenție, după ce primesc subvenții. E vorba de Căi Ferate CFR SA, Electrocentrale Craiova SA, Unifarm SA, Transport Ferroviar Marfă CFR Marfa SA, Compania Municipală Termoenergetica SA, Metrorex SA, Complex Energetic Valea Jiului SA. 2 miliarde de RON”, a explicat Dragoș Anstasiu.
Din cele 1.182 de companii locale, din care 270 sunt SA-uri, 78 sunt regii autonome și 834 de SRL-uri. Dintre el, în jur de 300 de companii nu au depus date financiare.
„Deci nu știm despre ele nimic. În jur de 250 de companii au venituri zero. Astea, împreună, dau 550 de companii care au fie venituri zero, fie nu știu nimic despre ele, din cele 1182 de companii. În jur de 230 de companii, deci dintre celelalte despre care știm câte ceva, au pierdere. Și în jur de 600 de companii au până la 10 angajați. Avem ca zone de activitate: apă canal – sunt 326 de companii, cam jumătate pe profit, jumătate fie nu știm de ele, fie au pierdere. 146 de companii de salubritate – dintre care doar 76 sunt pe profit, 30 sunt pe pierdere, 26 nu știm nimic despre ele. 61 sunt de companii de transport, dintre care 41 sunt pe profit, 10 sunt pe pierdere, 55 nu au date financiare depuse. Ce vedem pe total? Că avem o ineficiență destul de importantă în zona acestor companii, că avem o polarizare importantă”, mai spune Dragoș Anastasiu.
46% din profiturile acestor companii reprezintă Hidroelectrica.
„Avem câteva companii care sunt foarte profitabile și foarte multe companii, despre care nu avem cifre financiare în acest moment, fie au un profit mic sau sunt pe pierdere. Companiile au avut obligația sau au obligația să depună date financiare atât la Registrul Comerțului, la ANAF, se vor vedea la Registrul Comerțului, cât și la AMEPIP. Și vreau să vă spun că începând de ieri (luni – n.r.) au început să curgă amenziile. Până acum AMEPIP nu a amendat aceste companii și acest lucru cred că să se întâmple, pentru că dacă nu avem disciplină, nu se va face treaba”, a mai spus vicepremierul.
Anastasiu: România riscă o penalizare de 330 milioane de euro dacă nu recuperează jaloanele PNRRVicepremierul Dragoș Anastasiu a declarat marți că România trebuie să recupereze până pe 25 noiembrie o penalizare de 330 de milioane de euro aplicată în cadrul PNRR, ca urmare a nerealizării unor jaloane în domeniul guvernanței corporative.
„Pentru a înainta în demersul nostru va trebui să modificăm legislația. Orice fel de modificare va fi făcută după consultări cu Comisia Europeană și cu OECD”, a precizat Anastasiu într-o declarație susținută la Guvern.
El a subliniat că România a obținut deja un „certificat de bună purtare” de la OECD în ceea ce privește guvernanța corporativă și a bifat o parte dintre jaloanele PNRR în acest domeniu.
Totuși, rămân în întârziere alte jaloane, ceea ce a generat penalizarea financiară.
ȘTIREA INIȚIALĂ: Premierul a precizat că măsurile propuse vizează două direcții principale: asigurarea transparenței și reforma managementului.
„În primul rând, toate ministerele tutelare vor avea obligația de a publica informații complete și actualizate despre companiile de stat – cine le administrează, ce câștiguri realizează, care sunt indicatorii de performanță și toate datele economice relevante. Nu cred că este o rușine pentru conducători să existe aceste informații publice, este un act de normalitate pe care îl vom implementa în perioada imediat următoare”, a spus șeful Guvernului.
Ilie Bolojan a anunțat și măsuri privind limitarea numărului de membri în consiliile de administrație și plafonarea remunerațiilor acestora. „S-au observat cazuri în care remunerațiile au ajuns rapid la nivelul maxim permis de lege, fără ca acest lucru să fie justificat de performanțe reale. Este o practică inacceptabilă, iar prin noile reglementări vom introduce limite clare și corelări cu performanțele companiilor”, a declarat premierul.
Un alt aspect esențial al reformei privește actualizarea indicatorilor de performanță din contractele managerilor. „Ministerele vor revizui acești indicatori pentru a ne asigura că reflectă cu adevărat eficiența și calitatea serviciilor oferite de companii, nu criterii formale sau irelevante”, a punctat Bolojan.
Șeful Executivului a precizat că până la finalul verii va deveni operațională și agenția de monitorizare a companiilor de stat, un obiectiv asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dar necesar mai ales pentru buna administrare a resurselor publice.
„Fiecare leu câștigat din eficientizarea companiilor este un câștig pentru bugetul național și pentru proiectele de investiții ale României”, a concluzionat premierul Ilie Bolojan.
Articolul Bolojan și Anastasiu anunță măsuri pentru reforma companiilor de stat: indicatorii de performanță vor fi revizuiți de fiecare minister apare prima dată în Mediafax.
Reforma urmărește, de asemenea, o mai bună comunicare cu pacienții, aceștia urmând să primească informări prin SMS sau e-mail despre serviciile medicale de care au beneficiat și despre deconturile aferente. În zonele slab deservite medical, medicii specialiști vor putea lucra cu fracțiuni de normă sau se vor deplasa pentru a asigura servicii în unități unde există deficit de personal.
Măsurile vizează și accesul mai rapid la investigații paraclinice și imagistice, cu obligativitatea ca rezultatele CT și RMN să fie oferite pacientului și medicului prescriptor în cel mult trei zile. Pentru pacienții cu afecțiuni grave, guvernul promite o accesibilitate mai bună la medicamente noi și la tratamente compensate sau gratuite, printr-un proces accelerat de introducere pe piață a medicamentelor generice.
Principalele schimbări anunțate de Guvern Programări online unificateSe creează o platformă națională prin care orice pacient își va putea face programare. Sistemele existente în spitale și clinici vor fi interoperabile, astfel încât locurile disponibile să fie vizibile centralizat.
Informare transparentă după fiecare serviciu medicalPacienții vor primi mesaje (SMS/e-mail) care detaliază serviciul medical utilizat — medic de familie, ambulatoriu, spital, dispozitive, farmacie — și valoarea decontată.
Program extins în ambulatoriuAmbulatoriile din spitalele publice vor funcționa până la ora 20.00 pentru a crește accesul la investigații precum EKG, ecografie și alte proceduri de bază.
Tratament cât mai aproape de locul prezentăriiMai mulți pacienți vor fi tratați în unitatea unde se prezintă, fără transferuri inutile. Crește numărul de intervenții, diagnosticări și tratamente efectuate în ambulatoriu.
Specialiști acolo unde lipsescÎn comunitățile izolate sau slab deservite, medicii din ambulatoriu vor putea deschide cabinete cu fracțiuni de normă. Se introduce un program de mobilitate pentru deplasarea specialiștilor.
Acces la investigații pentru pacienți acuti și oncologiciPacienții cu boli acute vor avea acces la analize de laborator și investigații imagistice, monitorizabile anual. Pentru pacienții oncologici, investigațiile de monitorizare rămân nelimitate, indiferent de bugetul paraclinic.
Rezultate medicale livrate rapidRezultatele de laborator și imagistică trebuie comunicate mai ușor. Imaginile CT/RMN vor fi obligatoriu furnizate medicului prescriptor și pacientului. Furnizorii paraclinici vor transmite rezultatele în maximum trei zile.
Acces accelerat la medicamente noiPacienții cu afecțiuni grave vor putea accesa mai rapid terapii inovatoare. Guvernul promite facilitarea includerii medicamentelor (în special generice) pe lista compensate/gratuite, în timpi comparabili cu media europeană.
Cardul de sănătate – valabilitate extinsăDurata valabilității cardului de sănătate se prelungește cu încă 10 ani, reducând presiunea administrativă și costurile de înlocuire.
Coplata, spre eliminare în anumite servicii privateCoplata pentru servicii medicale și spitalicești furnizate de unități private aflate în contract cu CNAS va fi ajustată gradual până la eliminare în programe de screening, diagnostic și tratamente pentru boli cronice și patologii grave, inclusiv oncologie.
Articolul Guvernul promite reformă sanitară pentru pacient: de la cardul de sănătate valabil 10 ani la medicamente noi compensate apare prima dată în Mediafax.
Stănescu afirmă: „Am fost alături de comunități și am finanțat proiecte locale vitale pentru oameni. Niciun primar, indiferent că e de la PSD sau PNL, nu își dorește tăierea investițiilor în drumuri, apă, canal sau școli. PSD nu poate gira o politică ce condamnă dezvoltarea locală. Am spus încă de la începutul discuțiilor despre formarea Guvernului că este o linie roșie”.
Secretarul general al PSD spune că social-democrații au „demonstrat, prin fiecare buget, că respectăm nevoile reale ale comunităților”.
„Reducerea finanțării pentru autoritățile locale ar însemna blocarea modernizării României, iar acest lucru este inacceptabil pentru noi. Vocea aleșilor locali, indiferent de partid, trebuie ascultată. Nu vom fi parteneri într-un Guvern care ignoră această realitate și taie fără discernământ. Primarii sunt cei care răspund zilnic în fața cetățenilor, cunosc problemele reale din teritoriu și lucrează direct cu oamenii. Ei nu cer privilegii, ci susținere pentru a putea continua investițiile care fac viața mai bună în fiecare comună și oraș”, mai spus secretarul general al PSD, Paul Stănescu.
Secretarul general al PSD a cerut, luni, ședință de urgență a coaliției, iar PSD să decidă dacă mai rămâne la guvernare.
Articolul Paul Stănescu critică din nou măsurile de austeritate impus de guvern: „Tăierea investițiilor locale înseamnă blocarea modernizării României” apare prima dată în Mediafax.
Ministerul Culturii transformă locurile de protocol în bilete pentru public, iar Festivalul Internațional „George Enescu” este primul eveniment care adoptă și pune în aplicare noua strategie.
Ministerul Culturii anunță marți implementarea unei noi politici publice de acces la cultură, menită să restabilească echilibrul dintre formalitate și participare reală, prin reducerea semnificativă, începând cu acest an, a numărului invitațiilor rezervate protocolului instituțional la evenimentele culturale organizate sau finanțate din fonduri publice, locurile de protocol fiind transformate în bilete pentru public, care vor fi puse in vânzare cu o reducere de 50% si vor fi dedicate elevilor, studenților și pensionarilor — categorii care, adesea, se confruntă cu dificultăți în accesarea acestor manifestări.
„Să punem publicul în centrul experienței culturale”„Această schimbare nu este doar una de procedură, ci de viziune de la o practică simbolică, adesea protocolară, la o abordare care pune publicul în centrul experienței culturale.
Prin această măsură, Ministerul își propune să încline balanța de la formalitate către participare autentică – punând publicul, cu adevărat, în centrul evenimentelor culturale”, anunță Ministerul Culturii.
Primul eveniment pentru care se aplică această nouă regulă este chiar Festivalul Internațional George Enescu, cel mai prestigios eveniment cultural din România și unul dintre cele mai mari festivaluri de muzică clasică din lume.
Pentru ediția din 2025, Ministerul Culturii va reduce cu aproximativ 40% numărul invitațiilor oficiale alocate, suplimentând proporțional numărul de bilete cu reducere destinate publicului tânăr și celui vârstnic.
„Ne dorim o cultură mai puțin protocolară și mai aproape de oameni”„Marile evenimente culturale trebuie să fie întâlniri reale cu publicul, nu exerciții de reprezentare. Cultura trăiește prin cei care o caută, o susțin și o prețuiesc – iar locul lor este în sală.
Ne dorim o cultură mai puțin protocolară și mai aproape de oameni.
Aceasta este direcția și vom merge mai departe cu consecvență,” a declarat Ministrul Culturii, András István Demeter.
Ministerul va continua să asigure, în mod firesc, un număr limitat de locuri pentru invitații instituționali și diplomatici, esențiali pentru buna desfășurare a unor evenimente cu componentă internațională, dar se pronunță în favoarea unei participări mai largi și mai incluzive.
„Prin această decizie, Ministerul Culturii își arată convingerea că excelența artistică trebuie să meargă mână în mână cu echitatea culturală.
Pentru că accesul la cultură nu trebuie să fie un privilegiu, ci o șansă reală pentru fiecare – de a învăța, de a simți și de a se regăsi în marea poveste a artei care ne unește”, mai spun reprezentanții Ministerului.
Articolul Ministerul Culturii transformă locurile de protocol în bilete pentru public. Festivalul Internațional „George Enescu” e primul beneficiar al deciziei apare prima dată în Mediafax.
Cheltuielile SUA pentru apărarea în spațiu au crescut cu 7,7% în 2024, ajungând la 49,5 miliarde de dolari, de peste patru ori mai mult decât suma totală investită de toate celelalte națiuni, care au alocat doar 11,3 miliarde de dolari în acest domeniu. Datele apar într-un nou raport publicat de Space Foundation, care evidențiază avansul rapid al SUA în militarizarea spațiului, potrivit Bloomberg.
Raportul, întocmit pentru anul 2024, notează că „nevoile militare ale SUA generează o epocă de aur pentru companiile spațiale comerciale”, deschizând oportunități semnificative pentru firme precum SpaceX, a miliardarului Elon Musk. În plus, „noua strategie spațială comercială a NATO reprezintă următorul mare premiu”, se arată în document.
Companiile spațiale private, parte din noua strategie NATOLansată în iunie 2025, noua strategie spațială comercială a Alianței Nord-Atlantice integrează companiile private în eforturile de apărare colectivă. NATO are în vedere colaborări rapide cu firme private precum SpaceX pentru accesul la sateliți, comunicații și imagini în timp real, printr-un portal dedicat numit Space Front Door. Strategia urmărește consolidarea rezistenței în situații de criză, prin tehnologii dual-use comerciale, care pot fi folosite atât în scopuri civile, cât și militare.
Sateliții folosiți pentru monitorizarea climei sau agriculturii, de exemplu, pot furniza și informații strategice în zone de conflict, iar rețelele de comunicații prin satelit pot servi la fel de bine populației civile și operațiunilor militare. Acest tip de tehnologie permite NATO să colaboreze rapid cu sectorul privat, folosind tehnologii deja existente și testate.
1 trilion de dolari pentru spațiu în următorii 7 aniCreșterea accelerată a investițiilor militare în spațiu stimulează și interesul investitorilor privați. „Piața este luată cu asalt” afirmă raportul, subliniind că inclusiv fonduri de capital de risc, care nu aveau legături cu domeniul spațial, își îndreaptă atenția către acest sector acum.
Economia spațială mondială, incluzând activitățile comerciale, bugetele guvernamentale, infrastructura, serviciile și industriile de suport legate de domeniul spațial, a ajuns la 613 miliarde de dolari în 2024, înregistrând o creștere de 7,8% față de anul precedent. Dacă tendințele actuale continuă, industria spațială mondială va atinge 1.000 de miliarde de dolari până în 2032.
Articolul SUA cheltuie de patru ori mai mult decât tot restul lumii pentru apărarea spațială apare prima dată în Mediafax.
Președintele României, Nicușor Dan, s-a declarat profund îngrijorat de rezultatele studiului publicat astăzi de INSCOP și IICMER, potrivit căruia 60% dintre români consideră că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun.
„Principalul motiv pentru care tot mai mulți români idealizează comunismul este dezamăgirea profundă față de clasa politică din ultimele trei decenii. Corupția, lipsa de transparență, promisiunile nerespectate și sentimentul de nedreptate au slăbit încrederea oamenilor în prezent și în viitor. Când speranțele sunt înșelate ani la rând, nostalgia devine o reacție firească, chiar dacă se bazează pe o imagine distorsionată a trecutului”, a transmis șeful statului într-o postare pe Facebook.
Acesta avertizează că percepțiile publice pot fi ușor manipulate în lipsa unei educații istorice solide și a unei comunicări oneste din partea statului. „Imaginea falsă despre perioada comunistă este întreținută și de campanii de dezinformare, care încearcă să submineze valorile democratice și să ofere un trecut împachetat frumos, în timp ce ascund adevărul despre represiune, frică, foamete și lipsa de libertate”, a mai spus președintele.
Potrivit lui Nicușor Dan, România nu poate merge înainte decât prin asumarea onestă a trecutului și prin politici publice care redau încrederea cetățenilor. „Avem datoria de a învăța din trecut, nu de a-l reînvia”, a conchis președintele.
Majoritatea românilor consideră regimul comunist „mai degrabă un lucru bun”Peste jumătate dintre români (55,8%) consideră că regimul comunist a însemnat „mai degrabă un lucru bun pentru România”, potrivit unui sondaj realizat de INSCOP Research la comanda Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), prezentat marți.
Sondajul, efectuat în perioada 25 iunie – 3 iulie 2025 pe un eșantion de 1.505 persoane, relevă și alte date relevante privind percepția asupra comunismului: 48,4% dintre respondenți afirmă că înainte de 1989 „se trăia mai bine” decât în prezent, în timp ce 34,7% apreciază că „se trăia mai rău”.
Articolul Nicușor Dan, profund îngrijorat că 60% dintre români spun că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun apare prima dată în Mediafax.
„Avem în prezent 95% din infrastructura sportivă necesară și un plan național complet pentru a finaliza restul instalațiilor până la 100%”, a declarat șeicul Joaan ben Hamad Al-Thani, președintele Comitetului Olimpic din Qatar și al comitetului de candidatură, citat de L’Equipe.
Qatar, care și-a exprimat interesul anterior pentru edițiile din 2024 și 2032, pune în valoare experiența dobândită prin organizarea unor competiții majore, precum Cupa Mondială de Fotbal din 2022.
În contextul distribuției geografice a orașelor gazdă pentru edițiile recente și viitoare (Paris 2024, Los Angeles 2028, Brisbane 2032), un stat asiatic are șanse mari să organizeze JO 2036.
În cazul în care va fi ales, Qatar va deveni prima țară din Orientul Mijlociu care găzduiește Jocurile Olimpice și Paralimpice de Vară. Concurența este puternică, iar printre rivalii săi se numără Coreea de Sud, India, Egipt, Africa de Sud, Turcia, Indonezia și Ungaria.
Articolul Qatar a anunțat oficial candidatura pentru organizarea Jocurilor Olimpice de Vară din 2036 apare prima dată în Mediafax.
Andreea (nume fictiv) lucrează într-o agenție de comunicare și marketing. Șeful ei, Álvaro (de asemenea nume fictiv), o cheamă brusc în birou și îi spune, ca și cum i-ar oferi un compliment mascat în ordine: „Vreau să conduci un nou proiect de branding. Este urgent și foarte important pentru companie.”
„Firma cu care lucrăm vrea cât mai curând posibil să primească cele mai bune idei pentru a-și gestiona eficient marca, să-și definească clar identitatea și valorile, să se poziționeze mai bine pe piață și să creeze o imagine pozitivă în rândul clienților și consumatorilor. Nu e nimeni mai pregătit decât tine pentru a conduce acest proiect, așa că am nevoie să-mi spui chiar azi dacă preiei inițiativa, ca să ne putem apuca imediat de treabă”, încheie șeful Andreei.
Aparenta „ofertă” pe care Álvaro i-o face Andreei este un exemplu clasic de manipulare emoțională, o formă frecventă de control psihologic, prin care o persoană încearcă să controleze, să influențeze sau să domine pe alta și să-i dirijeze comportamentul în beneficiul propriu, folosind strategii mentale foarte subtile.
Psihologul Claudia Nicolasa explică: „Unii manipulatori, cu profiluri machiavelice, privesc oamenii ca pe un instrument sau un mijloc pentru atingerea unui scop, îi evaluează în funcție de cât de mult îi apropie de obiectivele lor și se consideră îndreptățiți să îi manipuleze pentru a-i face să acționeze conform așteptărilor lor”, citează EFE.
Când întărim, fără să vrem, manipularea emoționalăClaudia Nicolasa este psiholog, antreprenor și creator de conținut digital. În cartea sa „E manipulare și nu știi” (Zenith), ea identifică diferitele tipuri de manipulatori, descrie tehnicile lor de control emoțional și oferă instrumente practice și eficiente pentru a le face față.
Specialista explică faptul că unele persoane devin victime ale manipulării din partea partenerului de viață, a șefului, a prietenilor sau chiar a membrilor familiei, fiind conduse de nevoia de afecțiune și siguranță, și ajung să repete tipare toxice fără să poată ieși din ele.
„Problema nu este doar că alții ne manipulează, ci că adesea noi înșine întărim această manipulare”, subliniază Nicolasa.
De exemplu, de câte ori nu am cedat unei cereri doar pentru că ne simțeam vinovați, sau am evitat să spunem „nu” de teamă să nu declanșăm un conflict?, se întreabă specialista.
„Aceste dinamici nu doar că mențin controlul pe care alții îl au asupra noastră, dar ne hrănesc propriile capcane mentale.”
„Când o persoană nu este conștientă de propriile vulnerabilități și impulsuri, poate cădea în capcana auto-manipulării, sabotându-se, mințindu-se și luând decizii greșite care îi afectează și pe cei apropiați, pe care îi folosește inconștient pentru a-și alina durerile, fricile sau lipsurile”, subliniază Nicolasa.
„Manipulăm și ne lăsăm manipulați pentru că, în adâncul minții noastre, există părți din noi (învățături inconștiente, condiționări, prejudecăți, temeri, dorințe sau răni) pe care nu le înțelegem și nu știm să le gestionăm – iar asta ne face să cădem în capcane mentale.”
Aplică amânarea asertivăRevenind la încercarea lui Álvaro de a o manipula pe Andreea – o situație reală descrisă de Nicolasa, cu numele personajelor schimbate – psihologul arată că pacienta a reușit să gestioneze momentul folosind o tehnică foarte eficientă: amânarea asertivă.
„Când Álvaro i-a propus Andreei să conducă proiectul, capcana era deja pregătită. El miza pe grabă, pe presiune și pe nevoia Andreei de a demonstra că e capabilă”, spune Nicolasa.
Andreea mai trăise astfel de episoade. Acceptase sarcini fără să le evalueze, se epuizase și ajunsese să muncească contratimp, în timp ce laudele le primea altcineva.
De data aceasta, Andreea a respirat adânc, și-a acordat câteva secunde și a aplicat tehnica amânării asertive – pe care o exersase mental de când începuse să observe aceste tipare.
I-a răspuns șefului pe un ton calm: „Îți mulțumesc pentru încredere. Știu că e un client important care merită tot ce e mai bun din partea noastră și, tocmai de aceea, vreau să mă gândesc puțin înainte să îți dau un răspuns potrivit. Am nevoie să verific timpul și volumul de muncă, ca să pot analiza dacă pot oferi calitatea necesară. Mâine dimineață îți confirm.”
Andreea nu a spus «nu», dar nici nu a răspuns automat cu un «da». A rupt ritmul emoțional impus de șef”, subliniază Nicolasa. Când cineva vrea să iei o decizie rapid, aproape niciodată nu e pentru că îi pasă de binele tău, ci pentru că știe că, dacă reflectezi, s-ar putea să spui «nu».”
Autoapărare psihologicăPotrivit Nicolasei, această amânare i-a redat Andreei controlul asupra propriei judecăți. Ea avea fraza pregătită, pentru că știa că poate veni un moment ca acesta.
„Exersase formule simple, asertive și clare pentru a câștiga timp, precum: «O să mă gândesc atent, pentru că este important» sau «Prefer să analizez, ca să-ți ofer un răspuns potrivit».”
Sunt fraze scurte, dar încărcate de sens: comunică stăpânire de sine, maturitate și, mai ales, faptul că nu te vei lăsa controlat.
„Când suspectezi că cineva te manipulează într-o conversație, amână răspunsul”, recomandă psihologul.
Andreea a folosit timpul rămas cu înțelepciune. A analizat proiectul, și-a evaluat volumul de muncă actual, s-a consultat cu o colegă de încredere. Acea pauză strategică nu doar că i-a oferit un respiro logistic, ci i-a redus și reactivitatea emoțională – un avantaj important într-un context presant.
„Deși această tehnică pare simplă, forța ei constă în faptul că oprește manipularea încă din faza inițială. Manipulatorul vrea grabă și reacții automate, dar tu, când aduci în ecuație pauză, reflecție și un «îți răspund mâine» bine plasat, recuperezi ceva esențial: capacitatea de a decide din libertate, nu din frică”, afirmă Nicolasa.
În final, psihologul amintește că în cartea sa descrie și alte tehnici utile de apărare psihologică împotriva manipulării, precum „banca de ceață”, care constă în a răspunde neutru și vag – recunoscând superficial ceea ce spune celălalt, dar fără a-ți compromite poziția sau a alimenta conflictul.
Articolul Cea mai comună formă de control folosită de șefi: manipularea emoțională. Cum o recunoști și cum o combați apare prima dată în Mediafax.
Palatul Kensington publică marți o fotografie a Prințului George, cu ocazia împlinirii a 12 ani. Fotografia îl înfățișează pe Prințul George zâmbind, într-un cadru rustic, iar ca legendă are scris textul simplu: „La mulți ani Prințului George”, însoțit de un emoji cu un tort aniversar.
Prințul George este îmbrăcat cu o vestă de tip country-side, iar pe mână are o brățară a prieteniei. Fotografia a fost realizată la începutul acestui an, de fotograful Josh Shinner, în regiunea Norfolk.
O copilărie cât mai apropiată de normalPrințul George este fiul cel mare al Prințesei Catherine și al Prințului William de Wales și este al doilea la succesiunea pe tron, după tatăl său.
În ciuda faptului că s-a născut într-o familie cu o moștenire aristocratică atât de grea, părinții săi au făcut tot posibilul să-i ofere lui George o copilărie cât se poate de apropiată de normal, chiar dacă obligațiile sociale ale acestora l-au pus și pe el în lumina reflectoarelor.
Tânărul prinț a fost văzut alături de părinții săi la meciurile de tenis de la Wimbledon din acest an și a apărut pe balconul Palatului Buckingham la parada aeriană organizată de Trooping the Colour.
În timpul evenimentelor dedicate aniversării a 80 de ani de la Ziua Victoriei în Europa, Prințul George a participat la o petrecere cu ceai la Palatul Buckingham, unde a ascultat povești direct de la veterani.
De asemenea, a început să trăiască bucuriile și dezamăgirile unui suporter de fotbal, mergând cu tatăl său, Prințul William, să vadă meciurile echipei Aston Villa.
De altfel, este binecunoscută atitudinea realistă și pragmatică, deloc ruptă de realitate, a părinților săi, considerați modernizatori ai Coroanei.
Există speculații cu privire la liceul la care va merge George anul viitor și dacă va urma exemplul tatălui său, înscriindu-se la Eton College, o școală privată unde admiterea are loc, de obicei, la vârsta de 13 ani.
Articolul Prințul George al Marii Britanii împlinește 12 ani. Fotografie adorabilă, postată de Familia Regală, cu această ocazie apare prima dată în Mediafax.
Coca-Cola a raportat marți rezultatele sale financiare pentru al doilea trimestru al anului, mult peste așteptările Wall Street, impulsionate de cererea solidă din Europa care a compensat scăderile din alte piețe.
Potrivit datelor publicate de CNBC, profitul ajustat pe acțiune a fost de 87 de cenți, depășind estimarea de 83 de cenți. Veniturile ajustate au ajuns la 12,62 miliarde de dolari, peste prognoza de 12,54 miliarde de dolari.
Europa a salvat trimestrul Coca-ColaProfitul net atribuit acționarilor s-a ridicat la 3,81 miliarde de dolari, însemnând 88 cenți/acțiune, față de 2,41 miliarde de dolari (56 cenți/acțiune) în aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea considerabilă a fost susținută în special de performanța pieței europene: „Rezultatele noastre reflectă o execuție puternică și o cerere solidă în Europa, care a compensat cererea mai slabă din alte regiuni”, a comunicat compania.
O scădere accentuată a livrărilor Coca-Cola a fost înregistrată în America de Nord și Mexic, principale regiuni care contribuie în mod regulat la veniturile companiei.
Vânzările nete au crescut cu 1%, până la 12,54 miliarde de dolari, iar veniturile ajustate, care exclud diverse elemente contabile, au atins 12,62 miliarde de dolari.
Coca-Cola și-a menținut prognoza privind creșterea veniturilor organice cu 5% până la 6% în 2025 și a restrâns estimarea pentru câștigul comparabil pe acțiune la 3%, adică limita superioară a intervalului estimat anterior.
În urma anunțului, acțiunile companiei au crescut cu 1% în tranzacțiile premergătoare deschiderii pieței de marți.
Articolul Coca-Cola le datorează consumatorilor europeni creșterea veniturilor sale apare prima dată în Mediafax.
„PSD a dovedit responsabilitate susținând primul pachet de măsuri, chiar și cu rezerve sau dezacord pe unele puncte, din responsabilitate pentru urgența momentului. Însă al doilea pachet trebuie să conțină propunerile PSD, inclusiv corecțiile necesare la primul set de măsuri, și să urmeze calea democratică a dezbaterilor în Parlament, nu să fie comunicat direct prin conferințe de presă”, scrie pe Facebook deputatul.
Potrivit acestuia, PSD nu va gira „politici impuse unilateral” și nu va accepta „să fie pus în fața faptului împlinit pentru a fi tras la răspundere pentru decizii pe care nu le-a susținut”.
„În ceea ce privește investițiile locale, mesajul nostru este clar: nu acceptăm tăieri din pix! Programe precum Anghel Saligny înseamnă civilizație – apă, canal, școli, spitale, drumuri. Este obligatorie continuarea investițiilor locale, inclusiv pentru motivul că tăierea fondurilor alocate ar însemna degradarea lucrărilor deja efectuate și deci irosirea banilor publici. Premierul Bolojan ar trebui să își amintească faptul că, în perioada 2021-2025, doar județul Bihor a beneficiat de peste 2,8 miliarde de lei din aceste programe. Să nu arunce acum cu noroi în ceea ce a sprijinit și a cerut, ani de zile, cu insistență. PSD rămâne ferm: susținem reforme reale, NU haos politic și intrarea în recesiune economică. Nu vom accepta ca România să fie guvernată prin autoritarism și populism!”, adaugă acesta.
Articolul Deputat: PSD nu va accepta ca România să fie guvernată prin autoritarism și populism apare prima dată în Mediafax.
Fundația din spatele Wikipedia, enciclopedia finanțată prin contribuții ale publicului, se va prezenta în fața instanței britanice în această săptămână și va argumenta că noua legislație amenință serviciile de publicare a informațiilor, notează Euronews.
Fundația Wikimedia se adresează marți Curții Regale de Justiție de la Londra, argumentând că noile reglementări din cadrul Legea Serviciilor Digitale din Marea Britanie va supune furnizarea serviciilor unui „risc innaceptabil”, fiind clasat în Categoria 1 ca „site de mare risc”.
Potrivit legislației britanice, website-urile cu această clasificare au parte de mai multă responsabilitate, în temeiul legii, inclusiv obligația de a a verifica persoanele care contribuie la culegerea informațiilor publicate pe site.
Asta înseamnă că, potrivit legii britanice, Wikipedia este nevoită să-și identifice proprii creatori de conținut, adică un număr de sute de mii de voluntari din Marea Britanie, ceea ce ar „periclita confidențialitatea și siguranța lor”, după cum au precizat într-un comunicat reprezentanții Fundației Wikimedia.
Voluntarii Wikipedia, expuși la pericolSchimbările legislației din Marea Britanie i-ar putea expune pe voluntarii Wikipedia la „breșe de date, stalking, procese împotriva lor sau chiar închisoare din partea regimurilor autoritare, potrivit comunicatului citat.
„Nu contestăm necesitatea unei reglementări online rezonabile… dar pentru ca servicii precum Wikipedia să prospere, este esențial ca noile legi să nu pună în pericol organizațiile caritabile și proiectele de interes public”, a precizat Phil Bradley-Schmieg, avocatul principal al Wikimedia, pe blogul său personal.
Totuși, procesul nu a fost lansat împotriva întregii legi, ci doar contra Regulamentului de Clasificare, adică un set de dispoziții adiționale.
Articolul Wikipedia, amenințată de legislația în domeniul online din Marea Britanie. Riscurile noilor prevederi impuse de guvernul englez apare prima dată în Mediafax.
Anunțul a fost făcut marți de organizatori, în cadrul conferinței de presă a festivalului, în care au fost prezentate și filmele din competiție.
Secțiunea Orizzonti este dedicată celor mai inovatoare și expresive tendințe din cinema-ul internațional și va fi jurizată de o comisie condusă de regizoarea Julia Ducournau.
Filmul „Dinți de lapte” este o coproducție internațională România – Franța – Danemarca – Grecia – Bulgaria și explorează tranziția României de la comunism la speranța unei societăți libere, printr-o poveste plasată la finalul anilor ’80, potrivit informațiilor companiei care a produs filmul – deFilm.
„Dinți de lapte” are în centru povestea Mariei, o fetiță de 10 ani, care încearcă să-și găsească sora dispărută și să înțeleagă lumea adultă în plină schimbare.
În rolul principal se află Emma Ioana Mogoș, aflată la debut.
În selecția principală a festivalului se regăsesc filme regizate de Kathryn Bigelow, Guillermo del Toro, Noah Baumbach, Jim Jarmusch și Yorgos Lanthimos.
Printre cele mai așteptate titluri se află „Frankenstein” al lui Guillermo del Toro, cu Jacob Elordi și Oscar Isaac, „A House Of Dynamite”, noul proiect regizat de Kathryn Bigelow, și „Jay Kelly”, cea mai recentă producție a lui Noah Baumbach, cu George Clooney și Adam Sandler, care va avea premiera pe Netflix în decembrie.
Festivalul va fi deschis de filmul „La Grazia” al regizorului Paolo Sorrentino.
Juriul competiției oficiale este prezidat de regizorul Alexander Payne și îi are în componență și pe cineastul român Cristian Mungiu.
Articolul Filmul „Dinți de lapte”, de Mihai Mincan, inclus în secțiunea Orizzonti la Festivalul de la Veneția apare prima dată în Mediafax.
