MediaFax.ro

Constantin Amâiei, unul dintre arhitecții care au muncit pentru proiectarea Catedralei Naționale, dezvăluie pentru MEDIAFAX detaliile din culisele construcției celui mai mare lăcaș ortodox de cult, care cuprinde cu niveluri multiple, lifturi, dar și cel mai mare clopot cu balans liber din lume, gravat cu chipul Patriarhului Daniel.

Edificiul măsoară 126 de metri lungime, 127 de metri înălțime. Cu toate că este una dintre cele mai impresionante lăcașuri de cult, Catedrala Națională nu a fost construită intenționat pentru a doborî vreun record, ci a fost menită să devină o moștenire culturală pentru poporul român.

„Am auzit pe internet în special, că s-ar fi dorit recorduri, comparații. Noi nu am plecat absolut deloc de la ideea asta. Noi ne-am gândit să facem ceea ce trebuie pentru catedrala reprezentativă a credinței noastre ortodoxe”, declară arhitectul Constantin Amâiei.

Totuși, Catedrala Națională are dimensiuni atât de impresionante pentru că este amplasată în vecinătatea unor construcții de mari dimensiuni, precum Palatul Parlamentului, Ministerului Apărării Naționale, dar și Grand Hotel Marriott. 

„Dimensiunea asta a fost stabilită în funcție de spațiul existent, în relația cu celelalte construcții din jur. A rezultat această dimensiune, dar și înălțimea de 127 de metri, ca să fie perceptibilă din toate locurile. Întotdeauna o biserică este amplasată în centrul unei localități, așa că era devine reper spațial”, spune arhitectul. 

Constantin Amâiei: „S-a construit destul de repede”

Potrivit arhitectului, construcția Catedralei Naționale a durat 15 ani din cauza complexității proiectului. Deși în domeniul construcțiilor există diverse tipuri noi de tehnologie, ele nu s-au putut aplica din cauză că arhitectura clasică necesită un anumit tip de lucru, cu un ansamblu de procese specifice.

„La catedrale există niște structuri tradiționale mai clasice, așa că nu am putut să abordăm aceleași tehnologii pe care le-am fi putut folosi, spre exemplu, la zgârie-nori. În cazul Catedralei au fost o succesiune de lucrări care trebuiau făcute într-un anumit timp. Eu spun totuși că s-a construit destul de repede, la dimensiunea la care este, să fie realizată în 15 ani”, a spus Constantin Amâiei. 

Înainte de începerea proiectului, în 2010, au fost organizate niște simpozioane cu dezbateri, pentru a se stabili mai precis ce înseamnă ideea de a se construi o Catedrală Națională: ce trebuie să reprezinte, cât de mare să fie, ce simboluri să aibă. În baza dezbaterilor, s-au făcut propuneri, iar toate propunerile constau în aceleași dimensiuni. Echipele de arhitecți au fost preselectate dintre cei care au mai realizat catedrale asemănătoare, atât în țară, cât și în străinătate, a explicat arhitectul. Au fost selectate zece proiecte, fiecare fiind gândit de câte o echipă individuală, iar proiectele (soluții, după cum le numește arhitectul), au fost jurizate de un grup de lucru format din 30 de profesori universitari experți în arhitectură și construcții. 

Biserica tradițională, inoculată în mentalul colectiv

„Nu este o arhitectură modernă. Am fost și criticați pentru acest lucru în cadrul dezbaterilor susținute la început. Noi am optat pentru arhitectură tradițională pentru că oamenii sunt obișnuiți, cu acest concept. El există în mentalul colectiv și nu se poate schimba ușor, în particular în credința ortodoxă. La catolici este mai ușor, fiindcă ei acceptat să schimbe formele. Totuși, uneori au exagerat. Au ieșit niște construcții frumoase, dar dacă nu le pui o cruce, nu știi că sunt biserici. Așa că noi am ales un concept arhitectural care să meargă pe ideea clasică”, a declarat Constantin Amâiei.

Din punct de vedere arhitectural, Catedrala Națională are un aspect tradițional, care îmbină, însă elemente diverse, atât clasice, cât și mai deosebite pentru trendurile din țara noastră. Boltele din interior sunt elemente din Arhitectura bizantină. Arcadele, atât din interior, cât și din exterior sunt inspirate din Arhitectura brâncovenească (neoromânească), iar elementele mai puțin tradiționale și mai puțin neobișnuite pentru zona noastră, după cum spune arhitectul, sunt cupolele florentine de inspirație renascentistă. Aceste cupole sunt asemănătoare cu cele ale domului „Santa Maria del Fiore” din Florența. Cupolele montate pe catedrală, deși sunt aurii, ele nu sunt din aur. Acestea sunt fabricate din tablă de cupru aurie (tablă de cupru gold). 

Necropolă ca la Vatican și galerii cu lifturi

Catedrala Națională este construită în formă de cruce și include toate spațiile pe care orice biserică le are, însă, bineînțeles, are o dimensiune mult mai impunătoare. Construcția este prevăzută cu mai multe niveluri. Are subsol, parter, dar și galerii laterale deasupra parterului. 

„Aceeași suprafață de la parter se regăsește și la subsol. Tot acolo, sub altar, se află o necropolă patriarhală, cu aproximativ 27 de cripte. Modelul a fost inspirat de Bazilica `Sfântul Petru’ din Roma, al cărui subsol are și cripte pentru papi și episcopi”, spune arhitectul. 

La parter, Catedrala Mântuirii Neamului are o capacitate de 5.000 de locuri în picioare, 3.000 de locuri pe scaune și alte 2.000 de locuri în picioare în galeriile din interior, care se află deasupra parterului. Arhitectul Constantin Amâiei spune că aceste cifre au fost calculate de echipele de specialiști la solicitarea autorităților și că numerele sunt valabile pentru evenimentele excepționale, cum ar fi Sfințirea Catedralei, care va avea loc duminică. 

„Pompierii, jandarmii, STP-ul, Primăria, Inspectoratul în Construcții ne-au cerut documente care să demonstreze că, în momentul în care vin un număr mare de oameni, ei sunt în siguranță. Am făcut simulări, documentații speciale și am primit avize specifice”, declară Constantin Amâiei. 

Catedrala Națională, concepută ca un circuit turistic

Edificiul, care are 127 de metri înălțime, are și galerii care ajung până aproape de vârf. „Noi am conceput un circuit turistic. Adică, prin lifturile care le-am pus acolo, oamenii pot să poată urca la toate nivelurile superioare, până la cota 71, în jurul turnului principal. Noi am fi vrut și am făcut inițial lifturi până sus, în cupola pantocratorului și chiar în lanternou, adică sus la cruce, cum este, de exemplu, Basilica ‘San Pietro’, însă nu am putut să facem asta pentru că normativele sunt restrictive, așa că a trebuit să oprim accesul public în jurul turnului principal”, spune Constantin Amâiei.

Arhitecții sunt cei care realizează construcția propriu-zisă, iar programul iconografic este stabilit de ierarhi sau de preoți, iar lucrările interioare sunt realizate de pictori iconografi. În cazul Catedralei Naționale, programul iconografic a fost stabilit de Patriarh, iar pictura a fost realizată în mozaic din sticlă de Murano, oraș din Italia renumit pentru fabricarea produselor de sticlărie. De asemenea există și placaje exterioare de piatră.

Montarea celui mai mare clopot a necesitat calcule deosebite

Un alt element special este reprezentat de cele șase clopote dintr-un aliaj de bronz, cupru și staniu. Cel mai dintre clopote cântărește 25 de tone și a fost turnat de firma austriacă Grassmayr, care a realizat și clopotele de la Catedrala „Înălțarea Domnului” din Bacău, proiectată tot de Constantin Amâiei. 

Pentru montarea clopotului, arhitectul își aduce aminte că a fost nevoie de soluții tehnice mai speciale din cauza greutății. „Că să poată să fie o greutate de 25 de tone care este suspendată, trebuie o structură metalică specială și care trebuie să fie ancorată de structura noastră, din beton armat, ca eforturile, dar și greutatea clopotului respectiv să se descarce pe structura noastră. Și acolo sunt calcule speciale făcute la greutate, la vibrații și mai multe lucruri care au fost luate în considerare pentru clopot”, spune arhitectul.

„Trebuie să o facem să țină 1000 de ani. Nu cred că ar fi imposibil”

În ceea ce privește structura de rezistență a catedralei, fundația are o înălțime de 5 metri, iar zidurile au un strat de beton armat gros de un metru, sau, la care adaugă, pe alocuri, și un zid construit din cărămidă gros de 50 de centimetri. 

Întrebat cât ar putea să stea în picioare această catedrală, Constantin Amâiei recunoaște. „Noi mai glumeam că trebuie să o facem să țină 1000 de ani. Catedrala are o structură foarte solidă. În punctul ăsta de vedere, nu cred că ar fi imposibil”, spune arhitectul. 

Potrivit specialistului, în cadrul proiectării au existat și calcule cu privire la riscul seismic, iar aceste măsurători au determinat cantitățile de beton, dar și de armătură.

Catedrala Națională, cunoscută drept Catedrala Mântuirii Neamului, va fi sfințită duminică, 26 octombrie 2025, de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului și de Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române.

Sfințirea Catedralei Naționale va marca Centenarul Patriarhiei Române și vine la aproximativ șapte ani după ce, la Centenarul Marii Uniri, Patriarhul Ecumenic și Patriarhul României au sfințit altarul sfântului lăcaș.

În 2025 se împlinesc 140 de ani de când Bisericii Ortodoxe Române i-a fost recunoscut statutul de Biserică Autocefală și 100 de ani de când a fost ridicată la rangul de Patriarhie.

Grupuri de pelerini organizate de eparhii

Potrivit purtătorului de cuvânt al Patriarhiei Române, preotul Adrian Agachi, la eveniment vor participa câteva mii de pelerini care vor veni în București cu ajutorul eparhiilor, fără a avea o estimare a numărului de credincioși care vin individual sau turiștii aflați în capitala României.

„Nu avem cifre nici măcar la nivel estimativ, în afară celei oficiale de 8.000 de persoane care aparțin grupurilor organizate din eparhii și care vor participa la evenimentul din 26 octombrie din spațiul esplanadei (piațetei). Aceste grupuri au fost organizate in prealabil de fiecare eparhie din țară. În rest nu dispunem de alte date sau informații”, a declarat Adrian Agachi, contactat de Mediafax.

Conducerea Asociației Incoming România (AIR), care reunește peste cincizeci de touroperatori români specializați în turismul de incoming, respectiv primirea de turiști străini, a transmis, pentru Mediafax, că așteaptă cu deosebit interes inaugurarea Catedralei Mântuirii Neamului și intrarea acestui obiectiv major de interes național în fluxul turistic internațional.

„Suntem siguri că, după definitivarea detaliilor legate de vizitarea Catedralei – orar de vizitare, condiții de vizită, facilități pentru grupuri, mod de acces și de parcare autocare – acest obiectiv va deveni un punct de referință în vizitele turiștilor străini în București și noi, alături de toți colegii, îl vom prezenta și promova că un nou simbol al destinației turistice România , între tradiție și modernitate”, a declarat Ovidiu Tudor, președintele AIR, contactat de Mediafax.

Pentru a putea avea o promovare cât mai fidelă și completă, reprezentantul operatorilor de incoming a exprimat dorința ca Biserica Ortodoxa Română să pună la dispoziție detalii de interes pentru turiști.

„Așteptăm totodată că BOR să prezinte acest obiectiv către opinia publică, către noi, către ghizii naționali și locali de turism cu informații adecvate și de interes despre Catedrala – date tehnice , semnificații religioase, istoria lăcașului, detalii despre realizarea sa”, a conchis președinte AIR.

Și George Vasiliu, preşedintele onorific al Federaţiei Naţionale a Ghizilor de Turism din România (FNGTR), estimează că sfâtul lăcaș va atrage interesul turiștilor, iar ghizii locali vor include noua catedrală în traseele lor.

„La cât s a investit, normal că va fi o atracție pentru pelerinii din toată țara și cu siguranță o să fie inclusă în turul pietonal al Bucureștiului, mai ales pentru că le depaseste pe celelalte două din Europa, Sf. Sava la Belgrad și Alexander Nevski din Sofia, ca marime, iar clopotul de 25 tone este cel mai mare din lume cu balans”, a declarat George Vasiliu, pentru Mediafax.

Ciprian Constantin, cofondator și partener al uneia din operatorii care ofertă tururi pietonale în Capitală, Bucharest Free Walking Tours Btrip, crede că noua Catedrală Națională are potențialul de a deveni una dintre principalele atracții turistice ale Capitalei, în special pentru vizitatorii străini.

„Dimensiunile impresionante și poziționarea sa lângă Palatul Parlamentului stârnesc deja curiozitatea turiștilor, chiar și atunci când aceasta nu este inclusă oficial în programul de vizitare. Deși interesul strict cultural-religios al vizitatorilor de weekend rămâne redus, odată cu deschiderea oficială pentru public și cu o strategie de promovare bine gândită, atractivitatea va crește semnificativ. Deja observăm că agențiile care organizează tururi și vând bilete pe platforme internaționale includ catedrala în pachetele lor, semn că cererea este în creștere. Pe măsură ce vizitele se intensifică și imaginile apar tot mai des pe rețelele sociale, Catedrala Mântuirii Neamului are șanse reale să se impună ca un reper turistic major al Bucureștiului”, a declarat Ciprian Constantin pentru Mediafax.

Programul liturgic și accesul credincioșilor

După sfințirea din acest an, Catedrala Națională va rămâne deschisă pentru slujirea liturgică și participarea credincioșilor.

Catedrala are două hramuri principale, respectiv Înălțarea Domnului (Ziua Eroilor) și Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României.

Duminică, între orele 7:30 și 10:00, la Catedrala Națională, un sobor oficial compus din trei ierarhi din Capitală, 67 de preoți delegați de eparhiile din Patriarhia Română și 12 diaconi, deoarece la Sfințirea Altarului Catedralei, în 25 noiembrie 2018, au slujit doar ierarhi din eparhii, nu și preoți.

Sanctitatea Sa Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic, și Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, vor sfinți pictura între orele 10:30 și 12:30, împreună cu un sobor de 65 de ierarhi, 70 de preoți și 12 diaconi. La încheierea slujbei de Sfințire a picturii se va citi Actul de sfințire.

Potrivit biroului de presă al Patriarhiei Române, dat fiind spațiul interior disponibil al Catedralei, în timpul Sfintei Liturghii și a slujbei de Sfințire a picturii Catedralei Naționale vor avea acces în Catedrală numai invitații oficiali, în număr de 2.500 de persoane.

În spațiul disponibil în piațeta (esplanada) din fața Catedralei Naționale, vor asista la slujbă numai grupurile organizate de pelerini din eparhiile din țară, cele 8.000 de persoane menționate de preotul Adrian Agachi, care vor putea urmări slujba pe ecranele special montate în proximitatea treptelor de acces în Catedrală.

Ceilalți credincioși prezenți, atât din București, cât și din alte localități, vor putea urmări slujba din spațiul situat vizavi, în exteriorul ansamblului (gardului) Catedralei Naționale, pe alte ecrane montate pentru vizionarea slujbei.

Pelerinii se vor putea ruga chiar și pe timpul nopții

După încheierea Sfintei Liturghii (ora 10.00) și a slujbei de Sfințire a picturii Catedralei Naționale (ora 12.30), accesul credincioșilor pentru închinarea în Sfântul Altar se va face în mod organizat, începând mai întâi cu invitații oficiali din interiorul Catedralei și continuând cu grupurile organizate din eparhii care au asistat la slujbă în spațiul piațetei (esplanadei) Catedralei (aproape de treptele Catedralei).

Credincioșii care se vor afla în exteriorul gardului Catedralei Naționale vor avea acces la rândul de închinare la Sfântul Altar în cursul zilei de 26 octombrie, numai după ora 20.00, când se estimează că invitații oficiali și grupurile organizate din eparhii vor încheia trecerea prin Sfântul Altar.

Pelerinii se vor mai putea închina în Sfântul Altar al Catedralei Naționale și în zilele următoare: 27, 28, 29, 30 și 31 octombrie 2025, inclusiv pe timpul nopții.

Potrivit Patriarhiei, luni, 27 octombrie, la sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, la Altarul de vară al Catedralei Patriarhale istorice, cu hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena, începând cu ora 09.00, se va oficia Sfânta Liturghie arhierească, săvârșită de Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic, și de Preafericirea Sa Daniel, Patriarhul României, împreună cu toți ierarhii ortodocși invitați oficial și un număr restrâns de preoți și diaconi.

După înlăturarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, Carol I a fost ales ca domnitor al Principatelor Române, în anul 1866, devenind apoi rege. Acesta a domnit timp de patru decenii, perioadă în care a pus bazele României Moderne.

„Carol I vine cu un bagaj al arhitectului, al istoricului de artă, al omului de armată, al strategului, al omului care își construiește o bibliotecă personală, aduce cărți în România, își construiește o colecție ulterior extrem de importantă care devine Colecția Statului Român, pe care o puteți vedea la Muzeul Național de Artă – Aripa Europeană”, spune istoricul Adrian Buga. 

Istoricul descrie și cum arătau Principatele Române de secol XIX

„Există foarte multe cărți intitulate ′Călătorii străini în vizită în Principatele Române′ și majoritatea vorbesc (…) despre zona noastră. De cele mai multe ori se vorbește despre grădinile din București, despre un sat destul de bine întins, despre oamenii care vindeau produse pe stradă și despre modul în care erau îmbrăcați. Încă o dată, oamenii ajungeau în zona aceasta a Orientului, iar România era primul efect asupra lor”, consideră istoricul Adrian Buga. 

Domnia lui Carol I ajunge să schimbe țara, încet dar vizibil. Una dintre primele schimbări este reprezentată de arhitectura neoromânească (brâncovenească). Stilul arhitectural începe să devină un trend în Principate.

Carol I aduce specialiști străini, care ajung să-i învețe pe arhitecții români acest nou stil de lucru. De asemenea, potrivit istoricului, majoritatea clădirilor de for public realizate în acea perioadă au fost construite de muncitori italieni sau spanioli.

Tot în acei ani, Bucureștiul s-a modernizat. Drumurile pe care le cunoaștem astăzi au fost trasate de ofițeri austrieci sprijiniți de Carol I. Ele respectau principalele trasee comerciale de la acea perioadă.

„În București majoritatea magistralelor respectă drumurile, drumul Brașovului care face legătura între Brașov, între Vamele, spre Imperiul Austriac și Giurgiu și apoi spre Constantinopol, pentru că îi interesau foarte mult tipul acesta de tranzacții ale localnicilor. Pe lângă aceste străzi încep să restaureze clădirile, în special clădirile de for public, cele care erau și bisericile”, spune istoricul.

Bisericile – martori tăcuți ai trecutului

„Regele Caro I al României vorbește despre biserici ca martori tăcuți ai trecutului. Sunt foarte multe proiecte de arhitectură prin care se restaurează biserici în spațiul Olteniei și în spațiul Moldovei”, spune istoricul Adrian Buga. 

Istoricul spune că și la acea vreme, românii s-au împotrivit restaurării mănăstirii de la Curtea de Argeș, realizată de arhitectul André Lecomte du Noüy. Totuși, au existat și voci care au privit cu ochi buni restaurarea lăcașelor de cult. 

Totuși, Rege Carol a vizitat Principatele pentru a vedea cum trăiesc românii. „Carol I încerca să înțeleagă cât mai bine în ce țară este. El s-a dus peste tot în provinciile sale, după ce a construit Palatul Peleș. El a făcut una dintre cele mai importante biblioteci, pe care o folosea zi de zi, extrăgând elementele care îl puteau ajuta în vederea realizării unei Românii mari”, relatează istoricul Adrian Buga. 

Episodul „Cărțile de istorie nu mint”, dedicat Monarhiei Române, cuprinde detalii despre momente importante din istorie, și poate fi urmărit integral în videoclipul de mai jos.

 

Ceremonia de sfințire a Catedralei Naționale este oficiată de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului și de Patriarhul României Daniel, în prezența unui sobor impresionat de ierarhi ortodocși din țară și din străinătate, dar și de preoți din toată țara.

La eveniment sunt așteptați mii de pelerini din toată țara. „Nu avem cifre nici măcar la nivel estimativ, în afară celei oficiale de 8.000 de persoane care aparțin grupurilor organizate din eparhii și care vor participa la evenimentul din 26 octombrie din spațiul esplanadei (piațetei). Aceste grupuri au fost organizate in prealabil de fiecare eparhie din țară. În rest nu dispunem de alte date sau informații”, a declarat Adrian Agachi, contactat de Mediafax.

Accesul pe esplanadă, permis doar cu buletinul

Accesul la ceremonie este permis numai pe baza actului de identitate și a ecusonului special, pe care participanții sunt obligați să îl poarte pe întreaga durată a evenimentului. În cazul pierderii ecusonului, accesul pe esplanadă (platoul din fața Catedralei) nu va mai fi permis.

Potrivit Patriarhiei Române, programul slujbei de Sfințire a Catedralei Naționale este următorul:

• 07:30 – 10:00: Sfânta Liturghie oficiată în interiorul Catedralei de un sobor de trei ierarhi din Capitală, 67 de preoți și 12 diaconi.
• 10:15: Sosirea Patriarhului Ecumenic Bartolomeu I și a Patriarhului României Daniel.
• 10:30 – 12:30: Slujba de Sfințire a picturii Catedralei Naționale din București, oficiată de cei doi Patriarhi, alături de 65 de ierarhi, 70 de preoți și 12 diaconi. La final va fi citit Actul de sfințire.

Accesul în interiorul lăcașului este permis exclusiv invitaților oficiali – aproximativ 2.500 de persoane.

Pe esplanada din fața Catedralei pot participa circa 8.000 de pelerini, iar ceilalți credincioși pot urmări slujba pe ecranele amplasate în exterior.

Reguli pentru pelerini

Pelerinii pot staționa în zonele repartizate eparhiilor, delimitate de garduri, iar accesul se face doar pe rutele indicate.

În zona esplanadei sunt amenajate toalete ecologice, dar și un punct de prim ajutor.

Accesul în Catedrală în timpul slujbei nu este permis pelerinilor, iar deplasarea în afara zonei repartizate este interzisă.

La finalul Sfintei Liturghii, pelerinii nu se vor împărtăși, dar vor primi anafură, apă și un sandviș.

Intrarea pentru închinarea în Sfântul Altar se va face în ordine: mai întâi invitații oficiali (3000 persoane), apoi grupurile organizate din eparhii (9000 persoane), în funcție de proximitatea față de treptele Catedralei.

 

Președintele american Donald Trump a afirmat sâmbătă că nu își va „pierde timpul” programând o nouă întâlnire cu omologul său rus Vladimir Putin fără un acord pentru a pune capăt conflictului din Ucraina, potrivit Le Figaro.

„Ar trebui să știu că vom ajunge la un acord”, a declarat Donald Trump jurnaliștilor aflați la bordul avionului său Air Force One, răspunzând la o întrebare despre ce l-ar putea convinge să organizeze un nou summit cu Vladimir Putin.

„Nu o să-mi pierd timpul. Am avut întotdeauna o relație excelentă cu Vladimir Putin, dar acest lucru a fost foarte dezamăgitor”, a adăugat el, referindu-se la încercările sale de a rezolva conflictul dintre Moscova și Kiev.

IPJ Iași a fost sesizat sâmbătă seara prin apel la 112 cu privire la faptul că în municipiul Iași a avut loc un accident rutier.

În urma cercetărilor a rezultat că un șofer ar fi condus o mașină pe strada Arhitect Berindei, ar fi pierdut controlul vehiculului şi ar fi acroşat şase autoturisme care se aflau parcate.

În urma impactului, atât autoturismul în cauză, cât şi una dintre mașinile parcate, au fost proiectate în râul Bahlui, conducătorul auto părăsind locul accidentului.

Polițiștii fac cercetări pentru stabilirea cu exactitate a împrejurărilor producerii accidentului şi pentru identificarea șoferului.

 

Horoscop 26 octombrie 2025 Scorpion

Este posibil să te confrunți cu dileme legate de carieră sau relații. Este important să iei decizii înțelepte și să nu te grăbești. În plan financiar, s-ar putea să apară cheltuieli neprevăzute.

Horoscop 26 octombrie 2025 Săgetător

Astăzi, s-ar putea să fii inspirat să înveți ceva nou sau să îți îmbunătățești abilitățile. Este o zi favorabilă pentru a-ți extinde orizonturile și a căuta noi oportunități. În plan financiar, se preconizează stabilitate.

Horoscop 26 octombrie 2025 Capricorn

Este posibil să te confrunți cu provocări legate de familie sau locuință. Este important să comunici deschis și să cauți soluții împreună cu cei dragi. În plan financiar, ar putea apărea cheltuieli neprevăzute.

Horoscop 26 octombrie 2025 Vărsător

Ieșirile și reuniunile plăcute te ajută să te relaxezi. Fii atent la posibile dispute cu cei apropiați care ar putea escalada și să coste bani. Problemele de familie pot fi imprevizibile.

Horoscop 26 octombrie 2025 Pești

Este posibil să te simți mai introspectiv și să cauți răspunsuri interioare. Este o zi favorabilă pentru a reflecta asupra obiectivelor tale și a lua decizii importante. Este posibil să apară oportunități neașteptate în plan financiar.

Horoscop 26 octombrie 2025 Berbec

Ziua de azi poate aduce provocări în viața amoroasă, cu posibile fluctuații emoționale. La serviciu, s-ar putea să fii nevoit să lucrezi suplimentar, ceea ce poate duce la oboseală. Mare atenție la cheltuieli, deoarece există riscul unor ieșiri financiare neprevăzute.

Horoscop 26 octombrie 2025 Taur

Ziua ar putea aduce unele dificultăți, așa că este important să iei decizii cu atenție. Este posibil să reîntâlnești un prieten vechi. Din punct de vedere financiar, s-ar putea să te confrunți cu crize fără sprijin extern, ceea ce poate genera stres mental.

Horoscop 26 octombrie 2025 Gemeni

Investițiile făcute astăzi, în special pe termen lung, pot aduce câștiguri. Vești bune din partea partenerului de viață îți vor aduce bucurie. Cei care lucrează în domenii de birou pot aștepta o promovare. Se preconizează o creștere financiară, iar starea de sănătate este favorabilă.

Horoscop 26 octombrie 2025 Rac

Studenții care sunt confuzi în legătură cu carierele lor ar putea lua decizii importante astăzi. Există posibilitatea de a considera o carieră în domeniul creativ. Un nou acord financiar poate aduce fonduri proaspete.

Horoscop 26 octombrie 2025 Leu

Este posibil să întâlnești un cunoscut. Vești bune de la șeful tău te vor bucura. S-ar putea să planifici o ieșire cu familia în această seară. Din punct de vedere financiar, te vei simți în siguranță și protejat. O seară plăcută cu prietenii este în plan.

Horoscop 26 octombrie 2025 Fecioară

Ieșirile relaxante și evenimentele sociale vor adăuga bucurie zilei tale. Ia în considerare investițiile pe termen lung în acțiuni sau fonduri mutuale. O ieșire cu o persoană dragă va revigora amintiri prețuite.

Horoscop 26 octombrie 2025 Balanță

Astăzi, s-ar putea să fii înconjurat de oameni care te susțin și te încurajează.Networking-ul poate duce la noi surse de venit. În plan financiar, se preconizează stabilitate și creștere.

La eveniment sunt așteptați zeci de mii de credincioși din toată țara.

Accesul pe esplanadă se va face doar pe baza actului de identitate și a unui ecuson special, iar după slujba de sfințire pelerinii vor putea intra să se închine în Sfântul Altar.

Sfințirea Catedralei are loc într-un an cu o semnificație aparte: în 2025 s-au împlinit 140 de ani de la recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române și 100 de ani de la ridicarea sa la rangul de Patriarhie.

Catedrala, vizibilă din aproape orice punct al Capitalei, este așteptată să devină nu doar un reper spiritual, ci și un simbol al identității naționale și un punct de atracție pentru pelerinii și turiștii care vizitează Bucureștiul.

O galerie de arhivă realizată de Mediafax Foto surprinde etapele construirii Catedralei Mântuirii Neamului, din 2007, anul punerii pietrei de temelie pe Dealul Arsenalului, până în 2025.

Istoria Catedralei Naționale

Ideea ridicării unei catedrale naționale a apărut imediat după obținerea independenței României, ca expresie a recunoștinței față de sacrificiile din Războiul de Independență și a dorinței de a avea un lăcaș reprezentativ pentru credința și identitatea poporului român.

Mihai Eminescu a fost printre primele personalități care au promovat această idee, într-un articol publicat în ziarul Timpul, unde observa lipsa unei mari biserici ortodoxe în capitală.

„Noi înşine, în marea capitală a României, … nu avem o singură catedrală, o singură zidire religioasă acătării. Lucrul se explică prin împrejurarea că Bucureştii sunt un oraş relativ nou şi că n-au fost întotdeauna capitală”, a scris Eminescu în 1881 în ziarul Timpul.

1884 – Primul pas oficial: Legea regelui Carol I

După proclamarea Regatului, regele Carol I înaintează Parlamentului un proiect de lege privind construirea unei catedrale ortodoxe în București.

La 5 iunie 1884 este promulgată Legea nr. 1750, publicată în Monitorul Oficial la 18 iunie, care consfințește nevoia unei „catedrale române” ridicate „spre slava lui Dumnezeu și mântuirea neamului”.

Bugetul statului prevedea o sumă impresionantă, cinci milioane de lei aur, însă proiectul rămâne doar pe hârtie.

1920 – Miron Cristea a reluat ideea

După Marea Unire, Mitropolitul Miron Cristea reia ideea ridicării unei Catedrale a Mântuirii Neamului ca simbol al unității spirituale și recunoștinței față de eroii războiului.

La inițiativa sa, regele Ferdinand sprijină demersul printr-un hrisov regal semnat la 10 mai 1920.

1925 – Înființarea Patriarhiei Române

În 1925, Biserica Ortodoxă Română a fost ridicată oficial la rangul de Patriarhie, printr-o hotărâre a Sfântului Sinod recunoscută de Regele Ferdinand I.

Decizia venea după patru decenii de la recunoașterea autocefaliei și la doar câțiva ani după Marea Unire, iar toate provinciile istorice românești se aflau pentru prima dată sub aceeași jurisdicție bisericească.

Primul patriarh al României a fost Miron Cristea, întronizat la 1 noiembrie 1925, într-o ceremonie desfășurată la Catedrala Mitropolitană din București.

La 3-4 februarie 1926, la prima ședință a Consiliului Național Bisericesc, s-a hotărât numirea unei „comisii de specialitate,  pentru a pregăti caietul de sarcini, cu toate condițiile ce trebuie să îndeplinească planurile, iar, în înțelegere cu Primăria Capitalei, să se aleagă locul potrivit unde să se așeze clădirea”.

1929 – Alegerea amplasamentului și sfințirea locului

În 1929, Patriarhul Miron Cristea a inițiat o amplă consultare privind locul unde urma să fie ridicată noua catedrală, menită să simbolizeze unitatea spirituală a României Mari.

După analizarea mai multor propuneri, el a ales un teren la poalele Dealului Mitropoliei, într-o zonă centrală a Bucureștiului, aflată în zona Pieței Unirii de astăzi.

Pe 11 mai 1929, Miron Cristea a sfințit terenul, ridicând o troiță de lemn care marca locul viitoarei construcții.

Demersurile au fost întrerupte odată cu izbucnirea crizei economice mondiale, apoi definitiv blocate de izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial și, ulterior, de instaurarea regimului comunist în România.

1995 – Reînvierea proiectului sub Patriarhul Teoctist

După prăbușirea regimului comunist, ideea construirii unei Catedrale Naționale a revenit în atenția Bisericii Ortodoxe Române.

În 1995, Patriarhul Teoctist a lansat un apel public către autorități, cler și credincioși pentru a sprijini ridicarea unei catedrale care să reprezinte „mântuirea neamului” și recunoștința față de eroii din toate timpurile.

După mai multe runde de consultări, Patriarhia a decis ca loc provizoriu Piața Unirii, unde la 5 februarie 1999 a avut loc o ceremonie istorică.

În prezența președintelui Emil Constantinescu, a premierului Radu Vasile, a membrilor Sfântului Sinod și a numeroși credincioși, Patriarhul Teoctist a sfințit locul și a așezat o cruce de piatră, considerată piatra de temelie simbolică a viitoarei Catedrale Naționale.

Patriarhul Teoctist în 1999. Sursa foto: Marius Vasilica/Mediafax Foto

2007 – Sfințirea locului de pe Dealul Arsenalului

În 2005, Primăria Capitalei propune noul amplasament pe Dealul Arsenalului, loc marcat de istoria tragică bisericilor demolate în perioada comunistă pentru construcția Palatului Parlamentului.

Propunerea a fost acceptată de Patriarhia Română, iar în martie 2005 Guvernul României a emis Ordonanța de urgență nr. 19/2005, privind realizarea ansamblului arhitectural „Catedrala Mântuirii Neamului”.

Ulterior, Camera Deputaților a transferat oficial terenul către Patriarhie. În paralel, în 2007, Parlamentul a adoptat Legea nr. 376/2007, care stabilea cadrul de finanțare al construcției, prin contribuția comună a Patriarhiei, a Guvernului și a autorităților locale.

Momentul decisiv a avut loc la data de 29 noiembrie 2007, când Patriarhul Daniel a oficiat slujba de sfințire a locului și așezarea pietrei de temelie.

Ceremonia a marcat începutul concret al lucrărilor la Catedrala Națională.

Prea Fericitul Parinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, binecuvanteaza un enorias, dupa slujba de sfintire a locului destinat construirii Catedralei Patriarhale, joi, 29 noiembrie 2007, in Bucuresti. ANDREI PUNGOVSCHI / MEDIAFAX FOTO

2011 – Sfințirea Paraclisului Catedralei Naționale

În 2009, Patriarhia Română a lansat o licitație publică pentru proiectarea edificiului, una dintre cele mai complexe din istoria recentă a construcțiilor românești.

După selecția proiectantului, în septembrie 2010 a fost emisă autorizația de construcție nr. 314-S, care a permis începerea lucrărilor la infrastructură.

Un moment esențial a fost 24 octombrie 2011, când Patriarhul Daniel a sfințit Paraclisul Catedralei Naționale, dedicat Învierii Domnului și Sfântului Ioan Gură de Aur.

2013 – Începe ridicarea suprastructurii

După finalizarea lucrărilor de fundație, la 28 iunie 2012, în ajunul Sfinților Petru și Pavel, Patriarhul Daniel a oficiat slujba de sfințire a radierului general, temelia pe care se va ridica întreaga construcție.

După finalizarea fundației, lucrările la Catedrala Națională au continuat cu ridicarea suprastructurii.

Construcția a continuat cu ridicarea pereților principali, a turlelor și a cupolelor, cea mai înaltă, Turla Pantocrator, atingând 120 de metri.

În septembrie 2016, în cadrul „Întâlnirii Tinerilor Ortodocși din toată lumea”, a fost oficiată prima Sfântă Liturghie la Catedrala Națională.

2018 – Sfințirea Altarului Catedralei Naționale

Anul 2018 a adus momentul mult așteptat al sfințirii Altarului Catedralei Naționale, eveniment care a avut loc la 25 noiembrie 2018.

Slujba a fost oficiată de Patriarhul României, Daniel, împreună cu Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului, în prezența a zeci de ierarhi, sute de preoți și zeci de mii de credincioși veniți din întreaga țară și din diaspora.

După slujbă, peste 150.000 de pelerini s-au închinat în Sfântul Altar în zilele în care acesta a fost deschis publicului.

La câteva zile de la sfințire a fost sărbătorit primul hram al Catedralei Naționale, sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei. Alături de sărbătoarea Sfântului Andrei, lăcașul de cult mai are hramul Înălțarea Domnului.

Patriarhul Bartolomeu al Constantinopolului (C) si patriarhul Daniel al Romaniei (D) sosesc la Catedrala Mantuirii Neamului, pentru a participa la slujba de sfintire a altarului lacasului de cult, duminica 25 noiembrie 2018, in Bucuresti. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO

2019 – Vizita Papei Francisc

În 31 mai 2019, Papa Francisc a vizitat Catedrala Națională, în prima zi a vizitei sale apostolice în România.

Suveranul Pontif a fost întâmpinat de Patriarhul Daniel și de membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

În timpul vizitei, Papa Francisc a rostit rugăciunea „Tatăl nostru” și un mesaj despre unitatea și fraternitatea dintre creștini.

Papa Francisc si patriarhul Daniel tin in maini o icoana, la finalul rugaciunilor, in Catedrala Neamului din Bucuresti, vineri 31 mai 2019. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO

În ultimii ani, lucrările la Catedrala Națională s-au concentrat pe finisajele interioare și exterioare, pictura în mozaic și instalațiile tehnice.

Catedrala deține cel mai mare iconostas din lume, cu o lungime de 23,8 metri și o înălțime de 17,1 metri.

În februarie 2024 a fost montată icoana Pantocrator din turla principală, cu un diametru de 12 metri și o suprafață totală de peste 150 de metri pătrați.

Lucrările au inclus și finalizarea picturilor din absida altarului, instalarea sistemelor de iluminat și acustică și amenajarea esplanadei din jurul edificiului.

În aprilie 2025, pe turla mare a Catedralei Naționale, cunoscută drept Turla Pantocrator, a fost montată o cruce de aproximativ șapte tone.

O cruce inalta de sapte metri si care cantareste sapte tone, este montata pe turla mare a Catedralei Nationale, marti, 8 aprilie 2025, in Bucuresti. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO

26 Octombrie 2025 – Sfințirea Catedralei

Duminică, 26 octombrie 2025, Catedrala Națională va fi sfințită.

Slujba va fi oficiată de Patriarhul României, Daniel, împreună cu Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I, în prezența ierarhilor Bisericii Ortodoxe Române, a reprezentanților bisericilor surori și a mii de credincioși veniți din întreaga țară.

Evenimentul încheie un proiect început în urmă cu mai bine de un secol și simbolizează împlinirea dorinței exprimate încă din vremea regelui Carol I, ridicarea unei catedrale reprezentative pentru întreaga națiune română.

Trecerea la ora de iarnă nu are legătură directă cu condițiile meteorologice, ci cu lumina naturală.

Pe măsură ce zilele devin mai scurte, ora oficială este ajustată astfel încât răsăritul să aibă loc mai devreme, pentru ca oamenii să beneficieze de mai multă lumină dimineața.

România va trece oficial la ora de iarnă în noaptea de sâmbătă spre duminică, 25 spre 26 octombrie 2025, când ceasurile se vor da înapoi cu o oră. Astfel, ora 4:00 va deveni ora 3:00, iar ziua de duminică va fi cea mai lungă din an, va avea 25 de ore.

De ce schimbăm ora?

Ora de iarnă, denumită și „ora standard”, marchează revenirea la ritmul natural al luminii solare. Aceasta este opusul orei de vară, introdusă pentru a profita mai mult de lumina naturală pe timpul serii.

Trecerea la ora de iarnă înseamnă dimineți mai luminoase și seri întunecate mai devreme, odată cu scurtarea zilelor din sezonul rece.

Cum ne influențează trecerea la ora de iarnă

Medicii și specialiștii în somnologie atrag atenția că schimbarea orei poate influența ritmul biologic, în special în primele zile, când pot apărea stări de oboseală, dificultăți de concentrare și somn mai puțin odihnitor.

Pentru o adaptare mai ușoară, specialiștii recomandă ajustarea treptată a programului de somn cu câteva zile înainte, prin culcarea cu 15–20 de minute mai devreme. Expunerea la lumină naturală dimineața ajută organismul să se sincronizeze mai repede cu noul ritm, iar mesele ușoare și evitarea cafelei seara contribuie la un somn mai bun.

Se recomandă, de asemenea, menținerea unui program constant pentru orele de masă și odihnă, efectuarea de mișcare în aer liber și evitarea expunerii la ecrane seara.

În primele zile după trecerea la ora de iarnă, atenția în trafic trebuie sporită, deoarece oboseala și vizibilitatea redusă pot influența reflexele.

Cei mai afectați sunt copiii și vârstnicii, al căror organism are nevoie de mai mult timp pentru a se adapta.

Dezbaterea europeană

În Uniunea Europeană, schimbarea orei este tot mai contestată. Parlamentul European a propus în ultimii ani renunțarea la sistemul de trecere între ora de vară și cea de iarnă, considerându-l depășit și dăunător sănătății. Până la o decizie finală comună, statele membre continuă să aplice actualul sistem.

Pe lângă Parlamentul European, care a votat pentru eliminarea schimbării orei în 2019, Comisia Europeană propusese aceeași măsură după o consultare publică în 2018, la care au participat 4,6 milioane de persoane, 84% fiind favorabile.

În acel moment, decizia a rămas blocată din lipsă de consens între statele membre, fiind necesară o majoritate calificată în Consiliu.

România va reveni la ora de vară în primăvara anului viitor, în noaptea de 29 martie 2026, când ceasurile se vor da înainte cu o oră, de la 3:00 la 4:00.

Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării, a fost întrebat, la Antena 3 CNN, cât de pregătită este țara noastră să reziste în fața unei agresiuni rusești, în contextul în care românii au cea mai mare încredere în instituția Armatei.

„Armata română este pregătită, se pregătește în continuare. Pregătirile noastre sau marea majoritate a pregătirilor noastre importante se fac alături de aliații noștri în NATO (…) Sunt peste 5.000 de soldați din mai multe țări europene, în principal din Franța, care fac un exercițiu major în șapte poligoane din țară”, a spus Moșteanu.

Întrebat câte ore ar putea rezista România, în scenariul în care ar fi atacată, până ar ajunge ajutorul din partea aliaților, ministrul a afirmat că „sunt niște discuții absolut teoretice, greu de evaluat (…) Nu sunt niște planuri care sunt publice, nu sunt de discutat la televizor. Armata română este pregătită și se pregătește”.

Rezistă România 48 de ore în fața Rusiei, până la ajutorul partenerilor?

Ministrul Ionuț Moșteanu a mai fost întrebat și dacă România ar putea rezista 48 de ore în cazul unei agresiuni venite din partea Rusiei, până la sosirea ajutorului partenerilor occidentali

„Bineînțeles. Partenerii sunt aici. În momentul ăsta avem aproximativ 5.000 de soldați, trupe și cu echipamente, cam jumătate din partea Statelor Unite și restul din partea statelor europene, în principal Franța, care sunt pe teritoriul țării noastre”, a conchis ministrul.

Diana Buzoianu susține că dronele aflate deja în funcțiune au și stații de măsurare a calității aerului. „Săptămâna următoare îmi doresc să propunem o legislație care să ne arate live cu o medie de o oră ce aer respirăm. Astăzi dacă ne uităm cu toții pe site-ul autorității naționale, cu privire la Registrul Calității Aerului, avem o medie din ultimele 24 de ore. Poate vă amintiți la ultimul incendiu din București, cum senzorii arătau verde și eram în plin incendiu și străzile erau pline cu fum”, a declarat ministra Mediului la B1 TV.

Ea spune că se întâmplă acest lucru pentru că în prezent standardul de monitorizare a calității aerului este media din ultimele 24 de ore.

„O să modificăm asta și chiar săptămâna următoare sper să venim cu un ordin pentru a avea monitorizare pe medie orară. Pentru că oamenii când se uită pe aceste site-uri vor să vadă ce aer respiră acum, nu ce aer au respirat în medie în ultimele 24 de ore”, a adăugat Buzoianu.

Sâmbătă, 25 octombrie, podcastul „Altceva cu Adrian Artene” l-a avut ca invitat pe Adrian Buga, doctor în istoria artei, expert al Ministerului Culturii și consultant al Familiei Regale. În această ediție specială – difuzată în ziua în care, în anul 1921, se năștea Regele Mihai I al României – Adrian Buga face dezvăluiri, printre altele, și despre regele Carol al II-lea.

Discuția a atins subiecte delicate, printre care și modul în care s-a format cultul personalității regelui Carol al II-lea, dar și contextul social care a favorizat ascensiunea mișcării legionare în România. În acest sens, Adrian Buga subliniază că efectul de propagandă din România din anii 30-40 este copiat pe structura dictatorului fascist Benito Mussolini.

„În 1937, România semnează un tratat cu Germania și cu Italia, în cheia propagandei. Tot ce înseamnă imaginarul sau efectul de propagandă din România este copiat de pe structura lui Mussolini”, a explicat Adrian Buga, subliniind influența regimurilor totalitare asupra construcției imaginii publice a regelui.

„Carol al II-lea începe să aibă un stil în arhitectură al său (…) deci începe să construiască tipologia asta similară cu stilul Mussolinian, cu ce se întâmplă în Italia. În opera de artă este portretizat cât de bine se poate. Televiziunea și tot ce înseamnă centrul cinematografiei din România începe să-l portretizeze destul de eroic și toate aceste dimensiuni îi dau o imagine de rege falnic, viteaz, atotștiutor, iar tipul acesta de propagandă, destul de vitriolantă, vine și pe filonul relațiilor personale pe care le-a avut cu diferitele femei din viața sa”, mai explică Adrian Buga. 

Ediția poate fi urmărită integral mai jos:

„Am trimis săptămâna aceasta ultimul proiect de ordonanță de urgență, care sperăm noi să fie adoptat săptămâna viitoare împreună cu hotărârea de reorganizare. Este o ordonanță de urgență care este absolut esențială pentru a rezolva inclusiv niște observații venite de la Ministerul Justiției, dar și care clarifică foarte onest că este nevoie de criterii de performanță. Eu am trăit această realitate absolut aberantă, în care încercând să introduc criterii de performanță, mi s-a explicat atât: nu e scris în lege că trebuie să fie criterii de performanță. Am trecut expres în lege că trebuie să fie criterii de performanță”, a spus Diana Buzoianu la B1 Tv.

Ea spune că au fost modificate inclusiv condițiile pe care trebuie să le îndeplinească directorii care doresc să participe la concurs, astfel încât să nu mai fie doar oameni din sistem, ci și unii mai noi, mai tineri, care pot aduce experiența lor.

„Și după ce vom trece această ordonanță de urgență, practic avem și hotărârea de reorganizare care stabilește foarte clar că se va aduce la 12 direcții regionale”, a adăugat ministra Mediului.

Ea mai spune că un lucru foarte important este că va fi clarificată contabilitatea Romsilva: „Pentru că până acum Romsilva a făcut o grămadă de activități, o parte dintre ele secundare, care de fapt, în realitate, mâncau bani de la activitatea principală și anume de administrare a pădurilor. (…0 Eu nu mai vreau să ducem bani de la principala activitate a Romsilvei, să-i ducem ca să finanțăm orice altceva, hoteluri și mai știu eu ce”.

„Până acum au fost gândite programe pe termen scurt în loc de programe strategice, că aici de fapt este o problemă esențială: Unde ducem banii de pe taxele pe mediu sau de pe certificatele verzi? Pentru anul viitor am schimbat strategia. Adică anul acesta și până anul acesta programele de succes gândite de AFM erau mai degrabă programele care duceau la vouchere date în două secunde. Era această voucheriadă în care dacă se puteau da în două secunde era cel mai de succes program posibil al anului respectiv. Nu asta rezolvă, de fapt, problema pe mediu. Deci problema să aruncăm în stânga și în dreapta cu vouchere ca să ne asigurăm că toată lumea este mulțumită și de fapt în realitate nu se rezolvă problema mai mare, nu ne duce nicăieri”, a spus sâmbătă, la B1, Diana Buzoianu.

Ea susține că anul acesta o parte semnificativă din banii din PNRR au fost pierduți în urma negocierilor cu Comisia Europeană.

„Acolo sunt proiecte strategice pentru România: apă canal pentru comunități, comunități care nu au astăzi, nu au văzut apă potabilă în zona respectivă, nu au acces la canalizare. Acolo sunt proiecte precum centrul de aport voluntar, adică locurile în care să poată aduce cetățenii mobila lor, deșeuri toxice, deșeuri vegetale. Toate aceste programe și-au pierdut finanțarea. O parte semnificativă dintre ele. Am reușit să salvăm o parte prin negocierea cu Comisia. O parte, aproape o treime din acești bani au fost pierduți. Și vorbim de proiecte care începuseră deja”, a spus ministra Mediului.

O parte din proiecte, mutate pe AFM

Ea susține că o parte din aceste proiecte au fost mutate pe AFM.

„Dacă am de ales între a da vouchere pentru termopane, deși este un proiect nobil, deși are și beneficiile lui, sau între a da a finaliza proiecte de apă și canalizare în localități care nu au apă și canalizare în 2025, pentru mine este o decizie foarte simplă, inclusiv de mediu, că îmi doresc ca oamenii să aibă înainte de orice acces la apă”, a explicat ministra.

În ceea ce privește programul Casa Verde, Diana Buzoianu susține că acesta este gestionat prin programul RepowerEU de Ministerul Fondurilor Europene: „Noi de fapt în realitate avem o problemă foarte mare legată de programele de fotovoltaice, pentru că am investit foarte mult în programele de fotovoltaice, dar nu am dat în stocare, exact. (…) Trebuie să schimbăm asta, pentru că resursele pe care noi le avem sunt limitate”.

„Anul viitor s-ar putea să nu mai avem proiecte noi cu vouchere, e adevărat, dar o să finalizăm proiecte în care comune care nu au avut niciodată apă și canal, vor avea apă și canal. Și eu cred că asta este un câștig uriaș pentru România”, a adăugat Diana Buzoianu.

În acest episod, Adrian Buga relatează, bazat pe sursele de cercetare istorică, viața din Principatele Române din secolul XIX, înainte de venirea Principelui Carol.

„Am o carte în bibliotecă din 1847 în chirilică, practica doctorului de casă. Primele pagini sunt despre cum să ne spălăm pe mâini. Deci cea mai mare problemă a medicilor care vin ulterior o dată cu Carol I era de a învăța oamenii să se spele pe mâini, de a deschide geamurile, de a merge la medic.

Țăranii erau speriați de a merge la o educație sumară care nici măcar nu se încheie în 1930-1940. În continuare funcționează și apoi trece după cel de-Al Doilea Război Mondial, în perioada comunistă. Deci, din păcate, țăranul mai degrabă încerca să-și trateze bolile prin leacurile băbești”, spune istoricul Radu Buga

La acea perioadă, țăranii din Principatele Române erau încă „legați de glie”, principalul lor interes fiind agricultura. În anul 1866, Carol a fost proclamat ca domnitor al Principatelor Române. Acesta a devenit rege 15 ani mai târziu, primind titulatura Carol I al României. El a domnit timp de 40 de ani, perioadă în care a pus bazele României moderne.

O parte din bijuteriile care nu au fost furate, precum și unele dintre cele mai prețioase piese ale Muzeului Luvru au fost transferate vineri la Banca Franței, potrivit unei surse polițienești, care a confirmat o informație difuzată de RTL.

Operațiunea a fost desfășurată sub escortă motorizată.

Această manevră are loc la cinci zile după spectaculosul jaf din galeria Apollo, comis de un grup de patru infractori cu ajutorul unui camion cu platformă elevatoare.

Colecțiile au fost depozitate în camera blindată principală a Băncii Franței, un seif îngropat la 26 de metri sub pământ, unde se află deja aproape toate rezervele de aur ale Franței, precum și mai multe comori naționale.

Procurorul Laure Beccuau din Paris asigură într-un interviu acordat JDD sâmbătă că „hoții nu vor obține această sumă”, referindu-se la cele 88 de milioane de euro, la cât este evaluată prada jafului de la Lucru. Aceasta precizează totuși că „cu cât trece timpul, cu atât va fi mai dificil să găsim bijuteriile, și mai ales intacte”, salutând în același timp „înaltă specializare a serviciilor de poliție implicate”. Un dispozitiv acum consolidat, cu o sută de anchetatori mobilizați față de cei aproximativ șaizeci inițiali. „Este o muncă titanică”, spune procurorul, menționând că au fost prelevate peste 150 de probe și că se analizează în prezent imaginile de supraveghere video ale muzeului și ale Prefecturii de Poliție.

Majoritatea oamenilor își amintesc repede: este acea perioadă ciudată din fiecare toamnă, când Europa și Statele Unite nu mai sunt sincronizate, deoarece trec de la ora de vară la ora standard.

Majoritatea țărilor nu respectă ora de vară. Iar pentru cele care o respectă — în special în Europa și America de Nord — data schimbării orei variază, în parte din cauza modului în care au fost elaborate legile referitoare la timp în diferite locuri.

În țările care respectă această practică, ceasurile sunt date cu o oră înainte față de ora standard în luna martie, pentru a profita la maximum de orele de lumină suplimentare din emisfera nordică. Ceasurile „se dau înapoi” din nou în toamnă la ora standard.

În Marea Britanie și Europa, acest lucru are loc la ora 2 dimineața, în ultima duminică din octombrie. Dar în SUA și Canada, ceasurile se dau înapoi cu o oră la ora 2 dimineața, în prima duminică din noiembrie.

Această săptămână intermediară înseamnă că diferența de fus orar dintre cele două maluri ale Atlanticului — de exemplu, între Londra și New York — este cu o oră mai mică decât de obicei, ceea ce poate provoca haos în coordonarea apelurilor sau a altor întâlniri.

Ideea orei de vară a fost discutată timp de câteva sute de ani, dar nu a devenit o practică comună standardizată, consacrată prin lege în multe țări, decât la începutul secolului al XX-lea.

Europa a adoptat măsura în timpul Primului Război Mondial

Europa a adoptat-o pentru prima dată în timpul Primului Război Mondial, ca măsură de conservare a energiei în timp de război. Germania și Austria au început să-și schimbe ceasurile cu o oră în vara anului 1916. Marea Britanie și alte țări implicate în război au urmat curând, la fel ca Statele Unite și Canada.

De-a lungul anilor s-au depus eforturi pentru a coordona setările de timp în Europa, iar din 2002 toate statele membre ale Uniunii Europene și-au ajustat ceasurile de două ori pe an, în aceleași zile din martie și octombrie.

Cu toate acestea, nu s-a reușit coordonarea schimbării de timp la scară mai largă.

În Statele Unite, o lege din 1966 a impus o oră de vară uniformă la nivel național, deși datele care marchează tranzițiile de două ori pe an s-au schimbat de-a lungul anilor. În 2022, Senatul a aprobat în unanimitate o măsură care ar face ora de vară permanentă în Statele Unite, dar aceasta nu a avansat. Datele actuale au fost stabilite de Congres în 2005.

Mulți nu sunt de acord cu beneficiile schimbărilor de oră sezoniere, iar legislatorii din SUA și Europa au propus chiar eliminarea completă a schimbării de oră. Până în prezent, nu s-a finalizat nicio schimbare.

Operațiunea de recuperare a celor doi turiști morți a fost amânată sâmbătă, din cauza condițiilor meteo.

Potrivit Salvamont Sibiu, trei persoane au alunecat de pe versantul vestic al Vârfului Netedu, spre Valea Arpășelului. Una dintre acestea a reușit să se oprească, însă celelalte două au căzut câteva sute de metri pe pantă abruptă și au suferit leziuni incompatibile cu viața.

Persoana în viață a fost recuperată de elicopterul SMURD, prin trolierea unui salvator montan, și transportată în siguranță la Bâlea Lac.

La locul accidentului a coborât un salvator montan, care a constatat decesul celorlalte două persoane.

„Din cauza terenului extrem de dificil și a condițiilor meteorologice, acestea nu au putut fi recuperate astăzi prin troliere. Operațiunea de recuperare va fi reluată mâine, atât terestru cât și aerian, în funcție de evoluția vremii”, transmite Salvamont.

Din primele informații ale salvatorilor montani, persoanele implicate nu erau echipate corespunzător pentru condițiile de iarnă din zonă.

Robert F Kennedy Jr, secretarul american pentru sănătate, se pregătește să recomande americanilor să consume mai multe grăsimi saturate, contrazicând practic recomandările nutriționale din ultimele decenii, scrie The Guardian.

Ronald Krauss, profesor de pediatrie și medicină la Universitatea din California, San Francisco, care a cercetat intens grăsimile saturate, a descoperit că acestea pot fi mai puțin dăunătoare decât se credea anterior. Totuși, el consideră că „dacă (RFK Jr. – n.r.) va spune că ar trebui să consumăm mai multe grăsimi saturate, cred că acesta este un mesaj greșit”.

Potrivit unui articol publicat în The Hill, RFK Jr a indicat că noile recomandări nutriționale vor „sublinia necesitatea consumului de grăsimi saturate din lactate, carne de calitate, carne proaspătă și legume… când le vom publica, acestea vor oferi tuturor motivele pentru a le introduce în școlile noastre”.

Consumul mare de grăsimi saturate crește colesterolul

În acest context, cercetările lui Krauss arată că „grăsimile saturate sunt relativ neutre” în comparație cu ceea ce credeau oamenii de știință în trecut. În studiile sale, acesta a ajuns la concluzia că reducerea consumului de grăsimi saturate este benefică, însă într-o anumită situație: numai dacă acestea sunt înlocuite cu alimente potrivite. De asemenea, studiile sale au arătat că înlocuirea grăsimilor saturate cu zaharuri și carbohidrați poate crește, de fapt, riscul de boli cardiace.

Cheryl Anderson, membru al consiliului de administrație al American Heart Association și profesor la Universitatea din California, a subliniat faptul că pe măsură ce „populația consumă mai multe grăsimi saturate, cu atât riscul de colesterol ridicat este mai mare și cu atât mai multe persoane dezvoltă boli cardiovasculare”.

În prezent, potrivit Departamentului Agriculturii al Statelor Unite și Institutelor Naționale de Sănătate, procentul recomandat atât la nivelul cantinelor școlare, cât și în rațiile militare este în prezent mai mic sau egal cu 10% din totalul caloriilor provenite din grăsimi saturate.

 

Zverev a câștigat cu 6-4 7-5 într-o partidă de o oră și 33 de minute.

Germanul, locul 3 mondial, va juca duminică în finală cu numărul 2 mondial, Jannik Sinner.

Acesta a trecut în semifinală sâmbătă de australianul Alex De Minaur cu 6-3 6-4.