Rusia comite toate cele șase crime grave împotriva copiilor definite de Consiliul de Securitate al ONU, potrivit bilanțului prezentat luni de Procurorul General al Ucrainei, Ruslan Kravcenko. În cele 1.342 de zile de război, 661 de copii au fost uciși, 2.203 au fost răniți, iar peste 4.500 de școli și grădinițe au fost distruse sau grav avariate.
„Ținta sunt copiii ucraineni. După fiecare atac rusesc asupra orașelor pașnice, vedem același lucru: copii uciși, copii răniți, vieți distruse”, a scris Kravcenko pe Telegram, citat de Interfax-Ukraine.
Terorism țintit împotriva copiilorPe lângă pierderile de vieți, mărturiile oficiale arată un tablou și mai amplu al suferinței: Rusia a deportat peste 19.000 de copii ucraineni și a comis cel puțin 23 de cazuri documentate de violență sexuală împotriva minorilor. „Aceasta nu este o întâmplare. Este terorism țintit”, a transmis Procurorul General.
Ultimele atacuri confirmă gravitatea situației. Duminică, în timpul unui raid nocturn al dronelor Shahed asupra Kievului, o tânără de 19 ani și mama ei au fost ucise, iar șapte copii au fost răniți. În aceeași zi, în regiunea Sumî, un microbuz a fost lovit, rănind alți doi copii de 8 și 15 ani.
„Aceste crime nu au termen de prescripție”Procurorii ucraineni investighează în prezent 5.363 de cauze penale privind crime împotriva copiilor comise de forțele ruse, iar autoritățile afirmă că fiecare dintre acestea are rolul de a demonstra o politică deliberată de teroare îndreptată împotriva populației ucrainene.
„Vom face totul pentru ca toți criminalii de război, de la executanți la conducerea rusă, să fie trași la răspundere. Aceste crime nu au termen de prescripție”, a încheiat Kravcenko.
Autoritățile din Muntenegru au anunțat luni reținerea a zeci de cetățeni turci și azeri după ce un bărbat a fost înjunghiat sâmbătă seara în urma unui schimb de insulte cu un grup de turci. Poliția a raportat că rănile nu i-au pus viața în pericol.
Duminică, situația a escaladat. Zeci de localnici au vandalizat vehicule cu plăcuțe turcești, iar mai mulți cetățeni turci au fost nevoiți să se baricadeze într-un cazinou pentru a evita represaliile.
După incidente, forțele de ordine au reținut doi suspecți direct implicați în atac, „un cetățean turc și unul azer”, alături de alți 45 de turci și azeri care nu dețineau documente legale de ședere. Potrivit Reuters, opt persoane au primit decizii de deportare, iar șapte au fost amendate.
Premierul Milojko Spajić a comunicat că regimul fără vize pentru cetățenii turci va fi suspendat temporar, precizând că autoritățile vor căuta o soluție prin dialog cu Ankara: „Vom iniția discuții intense cu Republica Turcia pentru a găsi, în spiritul bunei cooperări, cel mai bun model în interesul nostru reciproc”, a transmis acesta pe X.
„Nu trebuie să existe loc pentru vina colectivă sau stigmatizarea unui întreg popor”, a declarat președintele Muntenegrului, Jakov Milatović, condamnând atât violențele, cât și modul în care comunitatea turcă a fost țintită de unii localnici după incidentele din capitală. El a subliniat nevoia unei politici de imigrație „ferme împotriva abuzurilor și criminalității, corecte față de toți cei care respectă legile”.
Muntenegru găzduiește peste 13.000 de cetățeni turci, într-un stat cu doar 620.000 de locuitori și economie puternic dependentă de turism. Oficialii spun că numărul turcilor care caută locuri de muncă sau deschid afaceri este în creștere, pe măsură ce țara se pregătește pentru aderarea la Uniunea Europeană.
Șefa diplomației nord-coreene, Chon Son Hui, a fost primită luni la Kremlin de președintele rus Vladimir Putin, într-o nouă rundă de discuții care confirmă consolidarea relațiilor dintre Rusia și Coreea de Nord, potrivit AP.
Întâlnirea are loc la o lună după ce Putin și liderul nord-coreean Kim Jong Un s-au văzut la Beijing, la ceremonia militară ce a marcat 80 de ani de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Putin i-a transmis lui Chon Son Hui urări de bine pentru Kim Jong Un, amintind că discuțiile lor de la Beijing au fost „foarte călduroase”, potrivit imaginilor difuzate de televiziunile ruse.
Înaintea întâlnirii cu președintele rus, Chon Son Hui a discutat cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, care a lăudat trupele nord-coreene pentru „actele eroice” comise în sprijinul armatei ruse în regiunea Kursk, după incursiunea surpriză a forțelor ucrainene.
„Aceste fapte eroice vor întări și mai mult legăturile de prietenie și unitate istorică în lupta noastră comună pentru dreptate”, a spus Lavrov.
Diplomata nord-coreeană a salutat „progresele considerabile” în relațiile bilaterale și a reafirmat sprijinul „neclintit” al Phenianului pentru politica Rusiei de apărare a suveranității și integrității teritoriale.
Președintele SUA, Donald Trump, nu a exclus luni posibilitatea de a candida pentru un al treilea mandat la Casa Albă la alegerile din 2028, spunând „i-ar plăcea foarte mult să o facă”. Totuși, Trump a respins posibilitatea de a candida la funcția de vicepreședinte în 2028, scrie BBC.
În timp ce se afla în drum spre Japonia, Trump le-a spus reporterilor aflați la bordul avionului Air Force One că deși i s-ar „permite” să candideze din nou la funcția de vicepreședinte, nu intenționează să facă un astfel de pas.
Referindu-se la al treilea mandat, Trump a spus că nu s-a „gândit cu adevărat la asta”, deși are „cele mai bune rezultate la sondaje” pe care le-ar fi avut vreodată.
Constituția SUA nu permite un al treilea mandat de președinteSăptămâna trecută, fostul consilier al lui Trump, Steve Bannon, a declarat într-un interviu pentru publicația The Economist că există un „plan” pentru a-i asigura lui Trump un al treilea mandat.
„Trump va fi președinte în 2028, iar oamenii ar trebui să se obișnuiască cu această idee. (…) La momentul potrivit, vom dezvălui care este planul”, a spus Bannon în cadrul interviului.
În prezent, cel de-al 22-lea amendament al Constituției SUA interzice președinților să candideze pentru un al treilea mandat. Abrogarea amendamentului ar necesita aprobarea a două treimi din Camera Reprezentanților și Senat.
Potrivit Reuters, unii susținători au sugerat că o modalitate de a ocoli interdicția din Constituția SUA ar fi ca Trump să candideze la funcția de vicepreședinte, un alt candidat care ar obține funcția de președinte să demisioneze, iar Trump să preia, astfel, rolul.
ZTE Corporation, lider global în tehnologie și inovare, anunță disponibilitatea pe piața din România a smartphone-ului ultra-slim nubia Air.
nubia Air marchează un pas important înainte în segmentul „Air-style”, combinând o baterie masivă de 5.000 mAh, un ecran AMOLED de 6,78 inci cu rezoluție 1.5K și certificări de impermeabilitate de top – IP69K, IP69 și IP68 – într-un design spectaculos, cu o ramă de doar 5,9 mm grosime și o greutate de numai 172 de grame.
Conform filosofiei de brand „Be yourself”, nubia Air are un aspect estetic de nivel flagship, durabilitate și o experiență profund integrată cu AI, fiind disponibil prin canalul de distribuție ZTE, la un preț care începe de la 1299 Lei.
Citeşte comunicatul integral AICI
De la Alpii și Dolomiții din nord până la pârtiile din regiunea centrală italiană Abruzzo, prețurile sunt pe cale să crească cu până la 40% față de 2021, potrivit unui raport întocmit de autoritatea de supraveghere Assoutenti.
Un permis „Dolomiti Superski”, care oferă acces la toate cele 12 stațiuni din scumpele Dolomiti, va costa schiorii 86 € pe zi în acest sezon. În Roccaraso, o stațiune populară din Apenini din Abruzzo, care a devenit supraaglomerată în sezonul trecut după ce a fost promovată de o vedetă TikTok, costul unui permis de schi zilnic este de așteptat să crească la 60 €, potrivit The Guardian.
În același timp, costul abonamentelor de schi sezoniere va varia între 755 de euro pentru un adult în Roccaraso și până la 1.800 de euro în valea Aosta.
Costul de închiriere a echipamentului de schi a crescut, la fel ca și prețurile hotelurilor și restaurantelor.
Gabriele Melluso, președintele Assoutenti, a declarat că majorările de prețuri, pe care operatorii stațiunilor de schi le atribuie creșterii prețurilor la energie, costurilor de întreținere a stațiunilor și cererii mai mari de echipamente de calitate superioară, sunt „complet nejustificate și inacceptabile […] atât pentru că inflația în Italia este sub control, cât și pentru că tarifele la energie, care au crescut costurile pentru operatorii stațiunilor de schi în 2022, au revenit la normal”.
Turismul montan, în scădereEl a adăugat că prețurile sunt acum atât de mari încât persoanele mai puțin înstărite au fost nevoite să renunțe complet la tradiționala settimana bianca, sau vacanța la schi.
El a remarcat o scădere bruscă a turismului montan în sezonul 2024-2025, cu 1 milion de italieni mai puțin pe pârtii față de anul precedent, din cauza creșterii costurilor.
În ciuda creșterii prețurilor, Italia rămâne o destinație mai ieftină pentru schi în Europa de Vest decât Elveția, Franța și Austria.
Îngrijorarea cu privire la costuri survine în contextul în care țara se pregătește să găzduiască Jocurile Olimpice de iarnă de la Milano Cortina, între 6 și 22 februarie. Ministrul de externe al Italiei, Antonio Tajani, a declarat vineri că Italia a înaintat ONU o propunere prin care solicită o „armistițiu global” pe durata evenimentului. „Cu Milano Cortina, trebuie să transmitem și un mesaj de pace și dialog… pentru a opri războiul pe durata Jocurilor”, a spus el.
„România nu este suficient conectată la rețeaua de energie din vestul Europei, mai ales pe direcția Ungaria–Austria. Din acest motiv, nu putem cumpăra energie în orele de seară și, în următorii 2-3 ani, va fi nevoie să importăm pentru a acoperi deficitul. Am cerut sprijinul Comisarului pentru a avansa proiectele de conectare împreună cu statele implicate”, a scris pe Facebook Ilie Bolojan.
El spune că a discutat și despre investițiile în stocarea energiei: „România a făcut progrese importante în energia fotovoltaică, prin parcuri solare și proiecte individuale, dar nu s-au dezvoltat suficient și capacitățile de stocare, astfel încât energia produsă în timpul zilei să poată fi utilizată seara”.
Un alt subiect a vizat nevoia României de a păstra un echilibru între sursele de energie: „Gazul și energia nucleară vor rămâne importante în următorii ani, iar în același timp trebuie să continuăm eforturile de decarbonizare pentru a menține siguranța energetică a României pe termen lung”.
Premierul arată că, în a doua parte a discuției, au fost analizate soluțiile pentru reabilitarea blocurilor de locuințe: „România are un fond important de locuințe care necesită modernizare, iar aceste programe sunt necesare pentru reducerea consumului de energie și creșterea eficienței energetice”.
Direcția Generală de Trafic (DGT) ar putea introduce noi reguli privind alcoolul pentru toți șoferii, inclusiv pentru cei care conduc trotinete electrice și biciclete, în țară.
DGT a sugerat o limită universală de alcool de 0.2 g pe litru în sânge sau 0.1 mg pe litru în aerul expirat, potrivit Independent.
Conform datelor DGT, în 2022 au fost înregistrate 4.283 de accidente în care a fost implicat alcoolul (cu 20% mai multe decât în 2018), soldate cu 312 decese și 518 răniți grav.
Limita legală scăzută prevăzută pentru sfârșitul anului 2025 ar face dificilă conducerea autovehiculelor de către turiști după „chiar și un pahar mic de vin sau bere”, a afirmat Majorca Daily Bulletin.
„Propunerea de reducere a limitei la 0.2 g/l ar trebui înțeleasă ca „niciun pahar de alcool dacă am de gând să conduc” și ar trebui să clarifice incompatibilitatea acesteia cu conducerea”, a declarat Jesús Monclús, directorul Departamentului de Siguranță Rutieră și Prevenire al Fundației Mapfre.
Valoarea amenziiȘoferii riscă o amendă de 500 € până la 1.000 € dacă depășesc noul prag sugerat.
În Marea Britanie, limitele de alcoolemie la volan sunt de 0.8 g per litru de sânge sau 0.35 mg per litru de aer expirat în Anglia, Țara Galilor și Irlanda de Nord. Limita din Scoția este mai mică, de 0.5 mg per litru de sânge sau 0.22 mg per litru de aer expirat.
De asemenea, pot fi deduse puncte din permisul de conducere al călătorului. Spania utilizează un sistem de 12 puncte.
Conform normelor actuale, Spania permite până la 0.5 g/l în sânge sau 0.25 mg/l în aerul expirat pentru majoritatea șoferilor.
Conducerea sub influența alcoolului constituie o infracțiune penală în această țară atunci când concentrația de alcool în sânge depășește 1.2 g/l sau concentrația de alcool în aerul expirat depășește 0.60 mg/l.
Sancțiunile pot include interzicerea de a conduce pe o perioadă de până la patru ani, cu posibile pedepse cu închisoarea de șase luni pentru recidiviști.
Călătorii care refuză să se supună testului cu alcooltestul pot fi acuzați de o infracțiune penală separată.
Álvaro Gómez, directorul Observatorului Național pentru Siguranța Rutieră al DGT, a declarat: „Prin această reducere a nivelului maxim legal de alcool în sânge, sperăm să reducem procentul de șoferi care se urcă la volan după ce au consumat alcool și, astfel, numărul accidentelor asociate.
„Impactul este așteptat nu numai la limita de 0.2-0.5 g/l, ci și la niveluri mai ridicate. În Suedia și Norvegia, două țări de referință, s-a observat o reducere semnificativă a accidentelor după implementarea limitei de 0.2 g/l”.
Vladimir Putin a semnat luni o lege prin care denunță acordul de gestionare și reprocesare a plutoniului încheiat între Rusia și Statele Unite în anul 2000, marcând sfârșitul oficial al unei înțelegeri menite să limiteze producerea de arme nucleare.
Documentul prevedea ca fiecare parte să reproceseze 34 de tone de plutoniu provenit din armele din perioada Războiului Rece, transformându-l în combustibil pentru centralele nucleare.
Acordul, modificat în 2010, fusese deja suspendat unilateral de Moscova în 2016, în contextul deteriorării relațiilor cu Washingtonul, pe vremea administrației Barack Obama.
Legea semnată acum, aprobată anterior de Parlamentul rus, constituie o denunțare formală a înțelegerii, considerată de Kremlin „depășită”.
SUA estimaseră la momentul semnării că acordul ar fi eliminat material suficient pentru fabricarea a aproximativ 17.000 de arme nucleare.
Decizia, în contextul tensiunilor dintre Moscova și OccidentDecizia vine pe fondul tensiunilor tot mai mari dintre Rusia și Occident, alimentate de invazia Ucrainei și de amenințările nucleare lansate de Moscova.
În 2024, Putin a semnat un decret care reduce pragul pentru folosirea armelor nucleare, iar duminică a anunțat testarea cu succes a noii rachete de croazieră Burevestnik, cu propulsie nucleară.
Între timp, negocierile de pace dintre Moscova și Kiev rămân blocate, în ciuda încercărilor de mediere ale președintelui american Donald Trump, scrie Le Figaro.
O întâlnire planificată între Trump și Putin la Budapesta a fost amânată pe termen nelimitat, liderul american declarând că nu dorește „discuții de dragul discuțiilor”.
„Domnul Drulă spune ce vrea. Noi am votat abținere la acest proiect și, în general, ne abținem de la toate proiectele pentru care se invocă procedura de urgență, dar ele vin peste noapte. Dacă era o urgență, putea să vină cu acest proiect acum 3-5 luni, USR fiind la guvernare din mai”, a declarat Peiu.
El a explicat ce înțelege prin urgență: situații critice precum inundații sau explozii care pun în pericol comunități, nu modificări legislative administrative care pot fi adoptate normal de coaliție.
„Nu înțelegem urgența unui astfel de demers și nu vom susține urgența demersurilor care nu sunt urgență pentru populație”, a subliniat liderul AUR.
Peiu a precizat că AUR nu votează împotriva proiectelor în sine, ci doar contestă invocarea procedurii de urgență fără justificare reală.
Procedura de urgență pentru legea de implementare a Referendumului privind bugetul Capitalei a fost respinsă în Parlament, prin votul PSD, PNL și AUR. Cătălin Drulă susține că această blocare împiedică alocarea corectă a resurselor pentru marile proiecte ale orașului în 2026.
Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a anunțat, duminică, faptul că aproape 200 de soldați ruși au intrat în Pokrovsk, în regiunea Donețk, considerat un oraș strategic pe linia frontului.
Kievul anunță că luptele din zonă sunt „extrem de dinamice și intense”, însă trupele ucrainene nu sunt încercuite și au reușit să recucerească unele zone din jurul orașului și să stabilizeze situația, notează POLITICO.
Situația „dificilă” din Pokrovsk a fost confirmată și de președintele ucrainean Volodimir Zelenski în discursul său video de duminică seară. Acesta a subliniat că succesul în acest oraș situat strategic este „extrem de important”.
Potrivit Radio Free Europe/Radio Liberty, orașul Pokrovsk, care mai are în prezent aproximativ 7.000 de locuitori din cei peste 60.000 dinainte de război, deține noduri rutiere și feroviare cruciale și a fost amenințat cu încercuirea de către forțele rusești aproape tot anul.
Trump: Putin ar trebui să pună capăt războiului în loc să testeze rachetePreședintele Statelor Unite, Donald Trump, l-a criticat luni pe omologul său rus, Vladimir Putin, spunând că anunțul său despre un test cu rachetă de croazieră cu propulsie nucleară nu a fost „adecvat”.„Ar trebui să pună capăt războiului [din Ucraina], scrie Baha.
Un război care ar fi trebuit să dureze o săptămână este acum în curând în al patrulea an. Asta ar trebui să facă în loc să testeze rachete”, a declarat președintele SUA în timp ce răspundea la întrebările jurnaliștilor la bordul Air Force One.
Anterior, Putin a vorbit despre testarea rachetei de croazieră cu propulsie nucleară Burevestnik, pe care a descris-o ca fiind „reușită”. El a adăugat că arma „nu are egal în lume”.
Ucraina a distrus sistemul rusesc de apărare aeriană Buk, în valoare de 45 de milioane de dolari, afirmă armataForțele ucrainene au detectat și distrus cu succes un sistem de rachete antiaeriene rusesc Buk-M3 de ultimă generație, evaluat la 45 de milioane de dolari, au raportat Forțele Terestre ale Ucrainei pe 26 octombrie.
Buk -M3 este unul dintre principalele mijloace de apărare aeriană ale Rusiei , utilizat pentru a ataca ținte în aer, la sol și pe apă.
Brigada „Pădurea Neagră” a Ucrainei a lovit ținta într-o locație nespecificată, a declarat armata . Brigada a distribuit imagini video ale operațiunii.
Kyiv Independent nu a putut verifica aceste afirmații.
Moscova a fost vizată de un atac ucrainean cu droneZeci de drone ucrainene au vizat capitala rusă în noaptea de duminică spre luni, potrivit primarului Serghei Sobianin. De asemenea, Ministerul rus al Apărării a afirmat că alte 193 de drone au fost interceptate pe teritoriul Rusiei, notează The Kyiv Independent.
Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a anunțat începând din noapte zilei de duminică că orașul a fost ținta unui atac masiv cu drone, lansat de Ucraina.
Luptă
Prin infiltrarea pozițiilor ucrainene în grupuri mici de infanterie, Rusia a acumulat aproximativ 200 de soldați în Pokrovsk, a raportat Statul Major General. Acest personal se angajează în ciocniri „intense” cu arme ușoare și drone cu trupele ucrainene din oraș.
Lituania închide pe termen nelimitat punctele de trecere a frontierei cu Belarus, după ce baloanele au încălcat spațiul aerian pentru a treia noapte consecutivBaloanele „de contrabandă” lansate din Belarus au perturbat traficul aerian de patru ori în ultima săptămână. Lituania a închis punctele de trecere a frontierei cu Belarus pentru „o perioadă nedeterminată” ca răspuns.
Șeful diplomației estoniene: Rusia testează hotărârea NATO pe fondul incertitudinii legate de TrumpPentru prima dată de la invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia, un membru NATO a invocat oficial articolul 4 din tratatul fondator al alianței după o încălcare majoră a spațiului aerian.
Ministrul estonian de externe, Margus Tsahkna, explică pentru Talk to Al Jazeera de ce provocările repetate ale Rusiei sunt mai mult decât incidente izolate – ele reprezintă un test al credibilității NATO.
În timp ce președintele Statelor Unite, Donald Trump, pune la îndoială valoarea apărării colective, Tsahkna avertizează că consensul european în materie de securitate se destramă, iar ezitările ar putea aduce pericol.
Summitul de acțiune al Ucrainei, care se întrunește la Washington, solicită returnarea copiilor răpiți și garanții de securitate„Îi aducem pe oameni împreună pentru a învăța… pentru a se educa și pentru a-și folosi vocile pentru a se adresa oficialilor aleși și a sprijini Ucraina”, a declarat Marianna Tretiak, președinta consiliului de administrație al Coaliției Americane pentru Ucraina (ACU), pentru Kyiv Independent.
Președinta Consiliului de Administrație al Tesla, Robyn Denholm, le-a cerut luni acționarilor să voteze pentru pachetul salarial al CEO-ului Elon Musk, evaluat la aproape 1 trilion de dolari, înaintea adunării anuale a companiei din 6 noiembrie.
Viitorul Tesla se sprijină pe MuskResponsabilii Tesla spun că Musk rămâne esențial pentru direcția viitoare a companiei, aflată într-o tranziție majoră către tehnologii avansate. Conducerea autonomă Full Self Driving (un software care urmărește să permită mașinilor să circule singure, fără intervenția șoferului) și programul de roboți umanoizi Optimus sunt considerați cei doi piloni de creștere pe termen lung.
„Fără Elon, Tesla ar putea pierde semnificativ din valoare, deoarece compania noastră s-ar putea să nu mai fie evaluată pentru ceea ce ne propunem să devenim”, a avertizat șefa boardului Tesla, citată de CNBC. Ea a transmis că viziunea lui Musk este o componentă a valorii percepute de investitori.
Control pentru viitoarea „armată de roboți”Pachetul salarial, prezentat în septembrie, include 12 tranșe de acțiuni acordate exclusiv condiționat de atingerea unor obiective financiare și operaționale foarte ambițioase. În cazul în care Tesla reușește să bifeze aceste repere, Musk ar primi peste 423 de milioane de acțiuni suplimentare, consolidându-și influența în deciziile strategice ale companiei.
Musk a declarat în repetate rânduri că dorește o putere de vot mai mare, în special în contextul extinderii programului Optimus: „Nu mă simt confortabil să construiesc această armată de roboți dacă nu am cel puțin o influență puternică”.
Acționari și activiști împotriva pachetuluiInițiativa a atras nemulțumiri din partea unor grupuri de acționari, sindicate și activiști, care au lansat site-ul Take Back Tesla pentru a mobiliza opoziția față de pachet. Contestatarii argumentează că poziționările publice recente ale lui Musk, inclusiv asocierea cu mișcări politice de dreapta și promovarea teoriilor conspirației, au deteriorat imaginea brandului și nu ar trebui „răsplătite” cu un pachet salarial fără precedent. De asemenea, firma de consultanță ISS a recomandat acționarilor să respingă propunerea.
Deznodământul votului va clarifica nu doar viitorul remunerației lui Musk, ci și proporția în care Tesla își leagă destinele de cel mai vizibil lider din industria tehnologiei auto: „Dacă nu reușim să-l motivăm pe Elon să obțină lucruri mărețe printr-un plan echitabil bazat pe performanță, riscăm ca Tesla să piardă timpul, talentul și viziunea sa”, a subliniat Robyn Denholm.
Tesla a raportat recent rezultate financiare mixte: veniturile au crescut cu 12% în trimestrul al treilea, însă profitul nu a atins așteptările analiștilor. Respingerea pachetului ar putea pune și mai multe dubii asupra viitorului companiei.
Votul asupra planului de remunerație se încheie pe 5 noiembrie, la 23:59 în SUA (Coasta de Est).
După un debut fără eșec în preliminariile pentru Euro, naționala pregătită de Costin Curelea joacă în luna noiembrie împotriva Finlandei, în deplasare, și Spaniei, la Sibiu, în încercarea de a obține cea de-a 5-a participare consecutivă la un european de tineret.
Naționala de tineret revine astfel la Sibiu. Partida este programată marți, 18 noiembrie, de la ora 19.00, pe stadionul Municipal din Sibiu.
Biletele pentru meciul cu Spania vor fi disponibile online începând de marți, 28 octombrie.
Prețul biletelor, la tribune, este între 20 și 30 de lei. În funcție de cererea de bilete, vor fi deschise și peluzele, unde prețul este de 20 de lei.
Atât copiii cu vârsta sub 15 ani, cât și tinerii între 15 și 24 de ani, vor beneficia de un preț preferențial de 10 lei în momentul achiziționării biletelor.
Procedura de urgență pentru legea de implementare a Referendumului privind bugetul Capitalei a fost respinsă în Parlament, prin votul PSD, PNL și AUR.
Cătălin Drulă susține că această blocare împiedică alocarea corectă a resurselor pentru marile proiecte ale orașului în 2026.
Parlamentarii PSD, PNL și AUR au respins, luni, procedura de urgență pentru adoptarea legii care ar fi implementat Referendumul pentru bugetul Capitalei, anunță Drulă.
El explică că procedura de urgență era necesară „pentru ca legea să fie adoptată la timp pentru bugetul Capitalei pe 2026” și atrage atenția că sistemul actual favorizează sectoarele și Ilfovul, „secătuind bugetul Capitalei de resursele de dezvoltare necesare marilor proiecte”.
Proiectele metropolitane rămân fără resurseDrulă amintește că aproape 500.000 de bucureșteni au votat DA în 2024 pentru referendumul propus de Nicușor Dan, iar voința lor este până acum ignorată de politicieni.
„Toate proiectele metropolitane sunt lăsate fără resurse: reabilitările de bulevarde și șosele, investițiile în sistemul de termoficare, regenerarea urbană pe spații publice extinse”.
În paralel, banii sunt folosiți pentru „vapoare de pavele și fântâni cântătoare”, în loc să susțină funcționarea întregului oraș, afirmă Drulă.
„Nu vom renunța până nu vedem referendumul implementat”Potrivit lui Drulă, legea depusă în Parlament „nu este a mea, ci a acestui oraș, și transpune exact viziunea lui Nicușor Dan, cu care am discutat acest text înainte de a-l depune”.
„Nu vom renunța până nu vedem referendumul implementat, oricâte piedici ar pune PSD, PNL și AUR”.
Drulă avertizează că bucureștenii „nu vor uita cine a adus orașul în situația actuală și cine se opune voinței lor”, adăugând că „Orașul nostru nu se poate întoarce la a fi condus de găști și grupuri de interese”.
Jumbo avea deja un magazin în acel centru comercial, ceea ce pare să dea sens deciziei, însă retailerul și-a ddezvăluit de ceva vreme strategia de a deschide magazine Jumbo de tip hipermarket. Astfel, gigantul grec a decis să cumpere întregul centru Veso Mare, devenind proprietar, nu doar chiriaș.
Prețul plătit pentru această achiziție se ridică undeva la 10 milioane de euro, achitat integral în numerar (din propriile fonduri, fără împrumuturi), așa cum reiese din comunicatul oficial transmis de companie.
După tranzacție, Jumbo deține 100% din acțiunile firmei HERALD 2, care reprezintă toate drepturile de proprietate asupra centrului comercial.
„Retailerul grec Jumbo a finalizat recent achiziția a 100% din acțiunile filialei „HERALD HELLAS S.A. CU ADMINISTRATOR UNIC PENTRU DEZVOLTARE IMOBILIARĂ ȘI SERVICII 2” (HERALD 2), proprietara centrului comercial VESO MARE din Patras, Grecia. Tranzacția s-a ridicat la 10.825.621 EUR și a fost plătită în numerar din fondurile disponibile ale companiei. Astfel, Jumbo devine unicul acționar al HERALD 2, deținând 100% din drepturile de vot ale acesteia, reprezentate de 196.036.762 de acțiuni ordinare înregistrate, cu o valoare nominală de 0,04 EUR fiecare”, se arată în comunicat.
Această achiziție marchează o expansiune semnificativă a Jumbo în sectorul imobiliar din Grecia, similară cu strategia adoptată în România. În 2023, Jumbo a achiziționat centrul comercial Liberty Center din cartierul bucureștean Rahova, tranzacție estimată la aproximativ 20 de milioane de euro. Ulterior, centrul a fost transformat în „Jumbo Mall”, cu deschiderea oficială în noiembrie 2024.
Ce planuri are retailerulCompania intenționează să deschidă un nou magazin la fiecare trei ani în Grecia, potrivit planurilor de extindere anunțate.
De asemenea, două noi hipermarketuri vor fi inaugurate în Cipru în următorii cinci ani, iar în Bulgaria este planificată deschiderea unui hipermarket nou în doi-trei ani.
În România, ritmul de deschidere a câte unui hipermarket pe an va fi menținut.
Grupul a precizat totodată că va continua să investească constant în dezvoltarea magazinului online pe toate piețele în care activează, consolidându-și astfel prezența în comerțul electronic.
Performanța vânzărilor pe țări în ultimele 9 luni GreciaÎn septembrie 2025, vânzările nete ale companiei-mamă – excluzând vânzările intragrup – au crescut cu aproximativ 6% față de anul anterior. Per ansamblu, în primele nouă luni ale anului 2025, vânzările nete ale companiei-mamă au înregistrat o creștere de circa 9% față de aceeași perioadă din 2024.
CipruVânzările rețelei au crescut cu aproximativ 5% în septembrie 2025 comparativ cu anul precedent. În total, pentru primele nouă luni ale anului, creșterea a fost de aproximativ 8%.
BulgariaVânzările rețelei au rămas la același nivel în septembrie 2025, iar pentru primele nouă luni ale anului, creșterea a fost de aproximativ 3%.
RomâniaVânzările rețelei (inclusiv cele realizate prin magazinul online au fost stabile în septembrie 2025, iar pe parcursul primelor nouă luni ale anului s-a înregistrat o creștere de aproximativ 6% față de anul anterior.
În prima jumătate a anului 2025, în orașul Timișoara, România, a fost deschis un nou hipermagazin privat, al doilea magazin Jumbo din oraș.
La data de 30.06.2025, rețeaua Grupului număra 89 de magazine, dintre care 53 în Grecia, 6 în Cipru, 10 în Bulgaria și 20 în România, iar magazinul online era activ în Grecia, Cipru și România.
Luni, la bordul Air Force One, președintele american a spus că relația dintre cei doi este una „bună”. „A avut o perioadă proastă. A avut un moment prost. Dar îmi place de Elon și bănuiesc că îmi va plăcea mereu”, a zis Trump.
Cei doi s-au reîntâlnit luna trecută în Arizona, la funeraliile activistului conservator Charlie Kirk.
Afirmațiile marchează o detensionare a relației dintre cei doi, după ce miliardarul a sugerat că ar putea sprijini candidați rivali republicanilor sau chiar înființa un nou partid.
Aparenta conciliere ar putea avea implicații financiare în perspectiva alegerilor intermediare din 2026 și generale din 2028.
Relația dintre cei doi a început să se deterioreze după ce Elon Musk a criticat „Legea Mare și Frumoasă” a președintelui Trump.
Pelerinii pot afla durata de așteptare pentru închinare, locația capătului rândului, programul evenimentelor și rutele de acces către Dealul Patriarhiei.
Platforma oferă date despre timpul de așteptare pentru închinarea la Sfintele moaște și unde se află capătul rândului.
Datele sunt actualizate cu ajutorul voluntarilor „Tineri în acțiune” ai Arhiepiscopiei Bucureștilor, care sunt permanent alături de pelerini.
Platforma poate fi consultată de pe site-ul Arhiepiscopiei Bucureștilor accesând secțiunea specială dedicată hramului Catedralei Patriarhale, cu icoana Sfântului Dimitrie cel Nou.
Sunt puse la dispoziția pelerinilor informații precum programul evenimentelor din ziua respectivă, ce sfinte moaște sunt așezate la închinare, recomandări, rute de acces și transport către Dealul Patriarhiei și altele.
De asemenea, există și o secțiune cu întrebări frecvente precum: Pot veni cu copii mici?; Există rând prioritar? și Unde pot aprinde o lumânare?, anunță basilica.ro.
Îl urmăresc pe Nicușor Dan pas cu pas, îi imortalizează fiecare mișcare, plasați în puncte-cheie, acoperă întreaga zonă, fotografiază și filmează cuplul prezidențial. Sunt „voluntarii” lui Nicușor Dan, cei care alcătuiesc „dispozitivul” foto-video la fiecare eveniment unde șeful statului este prezent, alături de familie, scrie gandul.ro.
Duminică, 26 octombrie 2025, a avut loc slujba de sfințire a Catedralei Naționale, iar Nicușor Dan – însoțit de partenera sa de viață și de copii – a coborât din „duba prezidențială” și a fost întâmpinat de înalții prelați ai Bisericii Ortodoxe Române.
Gândul prezintă imagini cu „voluntarii” lui Nicușor Dan în plină acțiune.
Plasați în cercul interior al președintelui României, operatorii au început să tragă cadru după cadru, din toate direcțiile, în timp ce SPP-iștii asigurau nu numai perimetrul prezidențial, ci și buna desfășurare a activității „voluntarilor” lui Nicușor Dan.
Nu mai puțin de 5 astfel de „voluntari” responsabili cu jurnalul foto-video al președintelui României au imortalizat momentul în care Nicușor Dan a descins din „duba prezidențială”, iar apoi s-a îndreptat împreună cu familia către preoții care îl așteptau în fața Catedralei și a primit binecuvântarea.
Ulterior, cuplul prezidențial a urcat treptele Catedralei Naționale, împodobite cu covor roșu, iar „voluntarii” au continuat să facă fotografii și să filmeze.
Fiecare mișcare a lui Nicușor Dan este urmărită cu atenție, niciun moment nu trece fără o fotografie. După ce cuplul prezidențial a intrat în Catedrala Mântuirii Neamului, unul dintre „voluntari” a încercat să se poziționeze cât mai bine și și-a făcut loc pentru a ajunge, ulterior, în fața lui Nicușor Dan.
Atunci când Nicușor Dan a mers în vacanță, cu familia, doi cameramani au fost, permanent, alături de el.
Nu a lipsit, în luna august a acestui an, nici „duba prezidențială”, care a înlocuit limuzina prezidențială a fostului președinte Iohannis.
Sunt plătiți sau nu acești cameramani?Cei doi cameramani care au fost alături de Nicușor Dan vacanță au urmărit, la rândul lor, fiecare mișcare a șefului statului. Încă nu știe nimeni din ce fonduri sunt plătiți acești cameramani.
În jurul lor a fost păstrat un mister total, singura informație care a apărut în spațul public fiind aceea că „voluntarii” au fost alături de Nicușor Dan și în timpul campaniilor electorale.
Acum, numărul „voluntarilor” lui Nicușor Dan s-a dublat, iar aceștia îl flanchează pe președinte, fiind mai aproape de el, uneori, decât SPP-iștii care sunt însărcinați cu protecția șefului statului.
De altfel, Gândul l-a întrebat pe președintele Nicușor Dan cine plătește această echipă de filmare a „voluntarilor” care îl însoțesc la fiecare eveniment, însă președintele României – după câteva secunde de „meditație” – a spus doar că este vorba despre o activitate „voluntară” pentru „persoana fizică” Nicușor Dan.
Administrația Prezidențială a trimis și un răspuns care exclude din schemă, complet, Președinția României.
„Administrația Prezidențială nu a încheiat contracte de prestări servicii pentru producția clipurilor postate pe contul de TikTok al Președintelui României, Nicușor Dan, și nu a decontat sau achitat nicio sumă pentru realizarea acestora”, se arată în răspunsul primit.
Armata sudaneză nu a recunoscut pierderea bazei, ceea ce ar reprezenta o victorie importantă pentru Forțele de Intervenție Rapidă (RSF) în războiul civil în curs.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat că ultimele lupte au marcat o „escaladare teribilă” a conflictului, adăugând că suferința civililor este „insuportabilă”, relatează agenția de știri AFP.
El-Fasher este ultimul bastion al armatei în vasta regiune vestică a Darfurului și este asediat de RSF și aliații săi de 18 luni, potrivit BBC.
De sâmbătă au fost raportate lupte intense, după ce luptătorii RSF au capturat reședința guvernatorului Darfurului de Nord.
Videoclipurile de pe rețelele sociale verificate de BBC arată acum combatanții RSF sărbătorind capturarea sediului armatei din el-Fasher.
Aceștia susțin că au preluat controlul total asupra el-Fasher, dar aliații locali ai armatei spun că luptele continuă în unele părți ale orașului.
„Epicentrul suferinței”Grupul a fost acuzat că a vizat civili în atacuri aeriene și că a blocat aproape 250.000 de persoane după ce a înconjurat orașul cu un zid de pământ, lăsând mulți oameni în pragul foametei.
Orașul este unul dintre cele mai grave câmpuri de luptă din războiul civil din Sudan, ceea ce a determinat ONU să-l numească „epicentrul suferinței”.
Tom Fletcher, înaltul oficial umanitar al ONU, s-a declarat profund îngrijorat de rapoartele privind victimele civile.
„Cu luptătorii care avansează tot mai mult în oraș și căile de evacuare blocate, sute de mii de civili sunt prinși în capcană și îngroziți – bombardați, înfometați și fără acces la hrană, îngrijiri medicale sau siguranță”, a declarat Fletcher într-un comunicat.
„Civilii trebuie să aibă acces la un culoar de evacuare sigur și să poată beneficia de ajutor”, a adăugat el.
Și SUA au cerut accesul în condiții de siguranță și încearcă să negocieze un armistițiu.
Cucerirea orașului el-Fasher ar fi o revenire crucială pentru RSF după înfrângerea de la Khartoum.
Dar este probabil un semn că războiul civil va continua, nu se va termina.
Sudanul este devastat de conflicte din 2023, după ce comandanții de vârf ai RSF și ai armatei sudaneze s-au certat și a izbucnit o luptă acerbă pentru putere.
Peste 150.000 de oameni au murit în toată țara și aproximativ 12 milioane au fugit din casele lor, creând una dintre cele mai grave crize umanitare.
Armata controlează cea mai mare parte a nordului și estului, el-Fasher fiind până acum ultimul mare centru urban din Darfur care încă se află în mâinile forțelor guvernamentale și ale aliaților acestora.
RSF controlează aproape tot Darfurul și o mare parte din regiunea vecină Kordofan.
Grupul a declarat anterior că speră să formeze un guvern rival în al-Fasher atunci când va prelua controlul complet.
Sancțiunile impuse de Statele Unite asupra Lukoil și filialelor sale urmăresc blocarea veniturilor care alimentează economia de război a Rusiei. Deși în România nu se folosește țiței rusesc, activitățile ar putea fi afectate, întrucât sancțiunile americane se aplică tuturor entităților controlate în proporție de cel puțin 50% de companiile vizate. În aceste condiții, autoritățile române trebuie să decidă rapid dacă permit vânzarea activelor, intervin direct sau continuă activitatea asumându-și riscurile generate de sancțiuni.
Guvernul vrea retragerea Lukoil din RomâniaÎn România, afacerile Lukoil funcţionează prin rafinăria Petrotel Lukoil de la Ploieşti, a treia rafinărie a țării ca mărime, cu o capacitate de rafinare de aproximativ 2,5 milioane de tone/an şi o reţea de 320 staţii de carburanţi. Acestea sunt operate de Petrotel Lukoil și Lukoil România, companii deținute de traderul elvețian Litasco, aflat în orbita grupului rus, iar viitorul lor devine incert în contextul sancțiunilor.
Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a declarat pentru Politico, vineri, că ar prefera ieșirea de piață a operatorului petrolier, fără ca aceasta să paralizeze infrastructura de rafinare şi distribuţie: „Lukoil va avea acum obligația să își vândă rafinăria Petrotel înainte de termenul-limită” și că „Am fi bucuroși să nu mai avem Lukoil în România”.
Lecţie din modelul bulgarPeste graniţă, în Bulgaria, sitaţia a fost imediat reglementată prin lege: orice vânzare sau transfer al activelor Lukoil – rafinării, terenuri, echipamente, depozite, reţele de distribuţie – necesită aprobarea Consiliului de Miniştri şi avizul Agenţiei de Securitate. Fără aceste aprobări, tranzacţia este nulă. Autorităţile de la Sofia au justificat măsurile drept necesare pentru „protejarea stabilităţii pieţei interne a combustibililor”.
Precedentul este relevant pentru România pentru că arată ce pârghii poate activa statul pentru a controla ieşirea sau vânzarea activelor strategice.
Greu de găsit un cumpărător rapidUn scenariu al vânzării rapide este dificil. Rafinăria Petrotel nu are ieșire la mare, ceea ce îngreunează aprovizionarea cu țiței competitiv, iar rezultatele financiare au fost oscilante în ultimii ani, atât pentru rafinărie, cât și pentru rețeaua de stații de carburanți, arată o analiză a Economica.net.
Exemplul Bulgariei arată cât de dificil poate fi găsit un cumpărător: rafinăria mult mai mare de la Burgas, tot a grupului rus, este scoasă la vânzare de ani de zile fără succes. În plus, sancțiunile americane pot descuraja băncile să finanțeze tranzacții cu entități controlate de grup, blocând procesele comerciale necesare unei preluări.
Lukoil continuă să opereze activ în Belgia, Țările de Jos, România și Bulgaria, menținând o prezență puternică pe piața europeană a combustibililor, iar rafinăria din Burgas rămâne unul dintre principalele motive pentru care Uniunea Europeană nu a impus încă sancțiuni directe companiei ruse.
Scenarii pe masa GuvernuluiInvestitorii occidentali mari par puțin interesați, dată fiind dimensiunea rafinăriei, lipsa accesului la mare și riscurile geopolitice. Variantele cel mai des discutate sunt investitori regionali precum SOCAR sau MOL, sau consorții alcătuite din traderi și companii mai mici, însă și acestea se lovesc de constrângeri financiare și strategice.
Pe masa Guvernului se află mai multe scenarii: de la vânzarea către un operator privat până la o tranziție controlată în care grupul rus își reduce treptat prezența. O implicare directă a statului, după modelul german – unde guvernul de la Berlin a preluat temporar controlul asupra rafinăriei Rosneft-Schwedt pentru a proteja securitatea energetică – însă această soluție este complicată de limitările bugetare și logistice ale României.
Rămâne în discuție și un scenariu de tranziție controlată, în care grupul rus își reduce treptat prezența, iar activele sunt gestionate de un nou operator, astfel încât infrastructura să continue să funcționeze.
Se vor scumpi carburanții?Deciziile trebuie luate într-un calendar foarte strâns. Termenul-limită stabilit de autoritățile americane pentru încetarea colaborărilor cu entitățile vizate este 21 noiembrie 2025. Dacă vânzarea sau reorganizarea nu sunt finalizate până atunci, statul român s-ar putea confrunta cu blocaje operaționale la rafinărie și în rețeaua de distribuție.
Acest lucru ar putea reduce oferta de carburanți pe piața intern și crește dependența de importuri, generând scumpiri și riscuri suplimentare pentru securitatea energetică națională deoarece pierderea unei rafinării reduce semnificativ capacitatea internă de procesare a ţiţeiului.
