Potrivit clubului Steaua București, Emerich Ienei va fi înmormântat sâmbătă, la ora 14.00, la Cimitirul Municipal Rulikowski din Oradea.
General de brigade (ret) Emerich Jenei va fi înmormântat cu onoruri militare, transmit reprezentanții clubului.
Născut pe 22 martie 1937 în Agrișu Mare, comuna Târnova (Arad), Emeric Ienei a jucat pentru UTA și CCA (Steaua) între anii 1955 și 1969, și a fost, mai apoi, antrenorul care a câștigat Cupa Campionilor Europeni în 1986, cu Steaua, realizând cea mai mare performanță din istoria fotbalului românesc.
Emeric Jenei a stat și pe banca echipei naționale în două mandate, în perioadele 1996 – 1990 și ianuarie – iunie 2000.
Marele antrenor a murit la locuința sa din Oradea miercuri dimineață.
Producătorul de medicamente împotriva obezității Metsera a anunțat vineri că a acceptat oferta de achiziție în valoare de 10 miliarde de dolari a companiei Pfizer, punând capăt unei lupte acerbe între gigantul farmaceutic din New York și rivalul său danez Novo Nordisk.
Pfizer părea să fi încheiat achiziția în septembrie, înainte ca Novo să intervină cu o ofertă nesolicitată, declanșând o luptă strategică pentru un activ râvnit pe piața în creștere a produselor pentru slăbit. Pfizer încearcă să pătrundă pe această piață pentru a depăși eșecurile interne din trecut în dezvoltarea medicamentelor pentru slăbit.
Pfizer va plăti 86,25 dolari pe acțiune în numerar, o primă de 3,69% față de închiderea de vineri a Metsera, a declarat Metsera într-un comunicat.
Oferta include 65,60 dolari pe acțiune în numerar și un drept de valoare contingent care dă dreptul deținătorilor la plăți suplimentare de până la 20,65 dolari pe acțiune în numerar.
Sâmbătă, Novo Nordisk a declarat că nu va face o ofertă mai mare pentru achiziționarea Metsera, potrivit Reuters.
„În urma unui proces competitiv și după o analiză atentă, Novo Nordisk nu va mări oferta pentru achiziționarea Metsera”, a declarat producătorul danez de medicamente într-un comunicat.
Jocul escaladat al fuziunilor și achizițiilor a determinat creșterea acțiunilor Metsera în ultima săptămână. De la momentul în care Novo a intervenit cu oferta sa până la închiderea de vineri, acțiunile Metsera au câștigat aproape 60%, ducând valoarea sa de piață la 8,75 miliarde de dolari.
Metsera a spus că propunerea Novo prezenta „riscuri juridice și de reglementare inacceptabil de mari” în comparație cu fuziunea propusă cu Pfizer, citând o solicitare din partea Comisiei Federale pentru Comerț din SUA de a discuta riscurile unei tranzacții cu Novo. Autoritatea de reglementare a trimis o scrisoare către Novo și Metsera, afirmând că tranzacția propusă de acestea risca să încalce legile antitrust din SUA.
Pfizer a transmis că este mulțumită de faptul că a ajuns la un acord revizuit cu Metsera și se așteaptă să finalizeze fuziunea la scurt timp după adunarea acționarilor Metsera din 13 noiembrie.
Războiul ofertelor dintre Pfizer și Novo a dus prețul de la oferta de 7,3 miliarde de dolari a Pfizer din septembrie la nivelul actual.
Oficialii spitalului din Gaza au anunțat că au primit cadavrele a 15 palestinieni returnați din Israel în conformitate cu termenii acordului de încetare a focului negociat de SUA. Cadavrele au fost aduse sâmbătă la spitalul Nasser din Khan Younis.
Acest lucru a urmat returnării de către militanții palestinieni a cadavrului unui ostatic israelian în ziua precedentă.
Ca parte a acordului, Israelul a returnat rămășițele a 15 palestinieni pentru fiecare ostatic israelian.
Israelul a declarat sâmbătă că rămășițele unui ostatic returnate din Gaza în noaptea precedentă aparțin unui bărbat israelian care a murit în timp ce lupta împotriva Hamas în atacul militanților din 7 octombrie 2023, care a declanșat războiul.
Identificarea a marcat un alt pas înainte pentru fragilul armistițiu negociat de SUA. Cadavrul ostaticului a fost identificat ca fiind al lui Lior Rudaeff, potrivit unei declarații a biroului prim-ministrului Benjamin Netanyahu, potrivit AP.
Forumul Familiilor Ostatici și Dispăruți a declarat că Rudaeff s-a născut în Argentina și s-a mutat în copilărie în Kibbutz Nir Yitzhak, o comunitate agricolă din sudul Israelului. El a fost voluntar timp de peste 40 de ani ca șofer de ambulanță și a fost membru al echipei de intervenție în caz de urgență a comunității.
De la intrarea în vigoare a armistițiului, pe 10 octombrie, militanții palestinieni au eliberat rămășițele a 23 de ostatici, inclusiv trupul lui Rudaeff, cinci rămânând încă în Gaza.
Până în prezent, Israelul a predat cadavrele a 285 de palestinieni, potrivit Crucii Roșii și Ministerului Sănătății din Gaza.
140 de mine marine au fost descoperite și neutralizate în Marea Neagră de la începutul războiului din Ucraina, susține Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării.
Ministrul Apărării Ionuț Moșteanu a participat vineri la prezentarea, în Portul Militar Constanța, a vânătorului de mine M 271 „Căpitan Constantin Dumitrescu”, fost HMS PEMBROKE în Marina Regală Britanică, achiziționat de Guvern.
El a scris sâmbătă pe Facebook despre căpitan-comandor Mădălina Drăgan-Ghigalău și echipajul navei „Căpitan Constantin Dumitrescu”.
Operațiuni de deminare în Marea Neagră„Am cunoscut-o pe doamna comandor care a condus echipajul vânătorului de mine „Căpitan Constantin Dumitrescu” într-o misiune de 41 de zile și peste 4.000 de mile marine, din Marea Nordului până la Constanța.
Este comandantul navei, o profesionistă desăvârșită, cu o echipă remarcabilă în spate.
Cu această navă și cu echipajul condus de doamna căpitan-comandor, România va participa în operațiunile de deminare în Marea Neagră – o misiune vitală pentru libertatea de navigație și siguranța rutelor comerciale”, adaugă Ionuț Moșteanu.
El spune că, de la începutul războiului din Ucraina declanșat de Rusia, au fost descoperite și neutralizate peste 140 de mine marine, iar peste 11.000 de nave comerciale au navigat în siguranță pe culoarele marcate de forțele aliate.
Românca Carmen Andreea Herea a obținut, vineri, o performanță incredibilă, calificându-se în semifinalele turneului WTA 125 desfășurat la Austin, Texas. Competiția are premii în valoare de 115.000 de dolari.
Sportiva de 19 ani a întrecut-o pe americanca Malaika Rapolu, cu scorul de 6-1, 6-3, într-un meci care a durat doar 63 de minute.
Clasată pe locul 775 mondial și prezentă la turneu datorită unui wild card, Carmen Herea reușește astfel cel mai bun rezultat al carierei sale.
Studentă la Universitatea din Texas, Carmen a jucat pentru prima dată împotriva Malaikăi Rapolu, care are 22 de ani și ocupă poziția 461 în clasamentul WTA.
În faza semifinalelor, Herea o va înfrunta pe mexicanca Renata Zarazúa, în vârstă de 28 de ani, aflată pe locul 82 WTA și a treia favorită a competiției, anunță FR Tenis.
Decesul lui Watson a fost confirmat pentru BBC de către Laboratorul Cold Spring Harbor, unde a lucrat și a cercetat timp de zeci de ani.
Watson a împărțit premiul Nobel în 1962 cu Maurice Wilkins și Francis Crick pentru descoperirea structurii dublu-helix a ADN-ului.
„Am descoperit secretul vieții”, au declarat ei la acea vreme.
Însă reputația și prestigiul său au fost grav afectate de comentariile sale privind rasa și sexul. Într-o emisiune televizată, el a afirmat că genele sunt responsabile de diferența dintre coeficientul de inteligență mediu al persoanelor de culoare și al celor albe.
ADN-ul a fost descoperit în 1869, dar abia în 1943 oamenii de știință au descoperit că ADN-ul constituie materialul genetic al celulelor. Cu toate acestea, structura ADN-ului a rămas un mister.
Lucrând cu imagini obținute de cercetătoarea Rosalind Franklin de la King’s College, fără știrea acesteia, Crick și Watson au reușit să construiască un model fizic al moleculei. Maurice Wilkins, care a împărțit premiul Nobel cu Crick și Watson, a colaborat cu Franklin pentru a determina structura moleculei de ADN.
Watson și-a vândut medalia de aur Nobel la licitație pentru 4,8 milioane de dolari în 2014, spunând că renunță la medalie deoarece se simțea ostracizat de comunitatea științifică după remarca sa referitoare la rasă. Un miliardar rus a cumpărat-o cu 4,8 milioane de dolari și i-a înapoiat-o imediat.
Watson s-a născut în Chicago în aprilie 1928, fiind fiul lui Jean și James, descendenți ai coloniștilor englezi, scoțieni și irlandezi.
De la lansarea invaziei pe scară largă împotriva Ucrainei, la 24 februarie 2022, Rusia a pierdut aproximativ 1.150.100 de militari, potrivit unui raport al Statului Major al Forțelor Armate ale Ucrainei din 8 noiembrie, scrie The Kyiv Independent.
Cifra include 1.190 de pierderi înregistrate în ultimele 24 de ore.
Raportul mai precizează că Rusia a pierdut și 11.330 de tancuri, 23.544 de vehicule blindate de luptă, 66.795 de vehicule și cisterne de combustibil, 34.321 de sisteme de artilerie, 1.538 de lansatoare multiple de rachete, 1.239 de sisteme de apărare antiaeriană, 428 de avioane, 347 de elicoptere, 78.928 de drone, 28 de nave și ambarcațiuni, precum și un submarin.
Volodimir Zelenski a numit un nou comandant pentru apărarea antiaeriană cu dronePreședintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a numit vineri pe Iuri Cerevașenko în funcția de comandant pentru apărarea antiaeriană cu drone, informează Reuters.
„Sunt multe sarcini în fața noului comandant, pe care le-am stabilit în ședința de Stat Major. În special, integrarea activă a sistemelor fără pilot, în special a dronelor interceptoare, și consolidarea capacităților noastre de apărare antiaeriană cu armament avansat”, se arată în comunicatul publicat de președinția ucraineană.
Cerevașenko a contribuit la formarea primelor structuri de apărare cu drone și, de asemenea, la proiectarea și implementarea dronelor interceptoare.
Atac cu drone rusești la Dnipro: o persoană ucisă și zece răniteUn atac cu drone rusești a lovit orașul Dnipro în noaptea de 8 noiembrie, ucigând o persoană și rănind alte zece, inclusiv doi copii, potrivit autorităților locale.
Rusia lansează un atac nocturn masiv asupra infrastructurii energetice a UcraineiRusia a desfășurat un nou atac de amploare asupra orașelor ucrainene în noaptea de 8 noiembrie, vizând infrastructura energetică printr-o combinație de rachete și drone. Loviturile au provocat incendii la Kiev și au afectat mai multe zone din țară, anunță The Kyiv Independent.
Pep Guardiola ajunge duminică, la partida Manchester City-Liverpool în Premier League, la meciul cu numărul 1.000 în cariera sa de antrenor.manch
Potrivit BBC, Guardiola a acumulat 715 victorii în toate competițiile de când a preluat conducerea echipei Barcelona B în 2007, câștigând 12 titluri de campion cu Barcelona, Bayern München și City, precum și trei titluri în Liga Campionilor.
Antrenorul în vârstă de 54 de ani a pierdut doar 128 de meciuri, câștigând alte 14 cupe în timpul carierei.
„Pare că am o falsă modestie, dar acest procent, peste 70% victorii, înseamnă că din 10 meciuri câștigăm șapte și remizăm unul sau două. (…) Este vorba de multă muncă. Dedicare, pasiune, iubire – în asta nimeni nu mă poate întrece. Îmi place să analizez secretele a ceea ce poți face adversarilor, să conving jucătorii și să mergem împreună. Jucătorii mă urmează mereu. Mereu”, a spus el pentru BBC Sport.
Întrebat despre faptul că unii îl numesc cel mai mare antrenor din toate timpurile, Guardiola a răspuns zâmbind: „Au perfectă dreptate!”.
Duminică, Guardiola și City se vor confrunta cu Liverpool, cu care au construit o rivalitate clasică, întrucât una dintre cele două echipe a câștigat Premier League în fiecare dintre ultimele opt sezoane.
„Cred că noi i-am împins pe cei de la Liverpool să fie mai buni, iar ei ne-au împins pe noi să fim mai buni, cu siguranță”, a spus Guardiola.
Grupurile de monitorizare au raportat că Rusia a lansat rachete hipersonice Kinzhal, precum și rachete de croazieră și balistice asupra diferitelor regiuni ale țării.
Orașele Kremenchuk, Kiev, Dnipro, Harkov și Cernihiv au fost țintele principale ale atacurilor rusești, loviturile vizând și comunitățile din regiunile Dnipropetrovsk, Harkov și Poltava. Explozii au fost auzite și în orașul Sumy, precum și în regiunea Odesa.
În Kiev, exploziile au fost auzite chiar înainte de ora 4.30 dimineața. Oficialii au raportat că apărarea aeriană a fost activată în oraș în contextul unui atac rus mai amplu cu drone asupra capitalei.
Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a raportat ulterior că a fost semnalat un incendiu, în contextul căderii resturilor de drone provenite din atac. Incendiul a fost stins ulterior, a adăugat primarul.
Serviciul de urgență al Ucrainei a anunțat că patru camioane au luat foc, adăugând că două clădiri și mașini parcate în apropiere au fost, de asemenea, avariate.
Nu au fost furnizate informații cu privire la amploarea incendiilor, nici cu privire la pagubele sau victimele cauzateAtacul asupra capitalei are loc în contextul unui atac mai amplu asupra orașelor situate mai aproape de regiunile de frontieră ale Ucrainei. Alerte de raid aerian pe tot parcursul nopții au avertizat asupra atacurilor cu rachete balistice rusești, care au vizat regiunile centrale, sudice și estice ale Ucrainei.
Ministrul Energiei, Svitlana Hrynchuk, a declarat că atacul „masiv” combinat cu rachete și drone a vizat infrastructura energetică a Ucrainei, ceea ce a dus la întreruperi de urgență a alimentării cu energie electrică în mai multe regiuni.
Serviciul de urgență al Ucrainei a spus că infrastructura energetică a fost lovită în regiunea Odesa în timpul atacului cu rachete balistice.
Rusia a efectuat și un atac cu drone asupra unei clădiri rezidențiale din orașul Dnipro, rănind cel puțin șapte persoane, dintre care doi copii, au raportat oficialii.
Partida Petrolul Ploiești – Oțelul Galați este programată la ora 14.30.
Prahovenii sunt neînvinși în ultimele patru etape, interval în care au înregistrat două victorii și două remize. În același interval, gălățenii au câștigat trei partide, singurul insucces fiind cel de pe teren propriu cu U Cluj, scor 1-2.
Cele două echipe s-au mai întâlnit în principala întrecere internă de 43 de ori, de 16 ori au câștigat prahovenii, de 14 ori s-au impus gălățenii, iar alte 13 partide s-au terminat la egalitate, scrie LPF în avancronica meciului.
De la ora 17.30, Dinamo București întâlnește FK Csikszereda Miercurea Ciuc.
19 octombrie 2025, Dinamo – Rapid 0-2, a fost singura înfrângere suferită de roș-albi în ultimele 12 etape, în rest au șapte succese și patru remize. Ciucanii au pierdut în runda precedentă, 0-3 cu Farul (deplasare), insuccesul venind după o serie pozitivă formată din două victorii și șase rezultate de egalitate.
Cele două echipe s-au mai întâlnit în principala competiție internă doar în turul sezonului regulat curent, pe 14 iulie 2025, FK Csikszereda – Dinamo 2-2 (M. Sivis – autogol, Z. Bodo / Al. Musi, E. Gnahore).
Meciul FC Rapid-FC Argeș este programat de la ora 20.30.
Cele două echipe s-au mai întâlnit în principala competiţie internă de 77 de ori, de 37 de ori au câştigat bucureştenii, de 24 de ori s-au impus piteştenii, iar alte 16 partide s-au încheiat la egalitate.
Partida este programată de la ora 18.00 în etapa a 8-a și opune ultimele două echipe neînvinse în ediția din acest an a competiției.
Patru jucători aflați în prezent la Rapid București au evoluat în trecut la CSM Oradea. Este vorba de Tudor Fometescu (fundaș, între 2017/22), Tudor Gheorghe (fundaș, 2022/24), Nikola Markovic (pivot, 2018/24) și Edward Petrescu (extremă, 2018/21).
Ambele protagoniste au până acum în competiție 6-0 la general.
„Formația orădeană are un moral excelent după ce a obținut două victorii pe final, la Pitești și Larnaca. În plus, CSM-ul are 3-1 în Grupa C din FIBA Europe Cup, urmând să dispute ultimele două meciuri din sezonul regulat al acestei competiții pe teren propriu. În schimb, feroviarii sunt odihniți. Similar precedentului adversar întâlnit în competiția internă, Rapid București nu a jucat de două săptămâni, fiind echipa care a stat în runda anterioară din LNBM. Echipa alb-vișinie nu are participare internațională”, arată un comunicat al celor de la CSM Oradea.
Conform acestuia, Emmanuel Nzekwesi este incert pentru acest meci. El este tot mai aproape de recuperare completă, dar staff-ul tehnic și cel medical abordează situația cu precauție, pivotul olandez recidivând cu acest tip de accidentare (coapsă).
Votul va începe duminică pentru membrii forțelor de securitate și persoanele strămutate care trăiesc în tabere, iar alegerile generale sunt programate pentru marți.
Rezultatul votului va influența posibilitatea ca prim-ministrul Mohammed Shia al-Sudani să poată exercita un al doilea mandat.
Alegerile au loc pe fondul temerilor privind un nou război între Israel și Iran și potențiale atacuri israeliene sau americane asupra grupurilor susținute de Iran în Irak. Bagdadul încearcă să mențină un echilibru delicat în relațiile sale cu Teheranul și Washingtonul, pe fondul presiunii crescânde din partea administrației Trump cu privire la prezența grupurilor armate legate de Iran.
Al șaptelea scrutinScrutinul din acest an este al șaptelea de la invazia condusă de SUA din 2003, care l-a detronat pe Saddam Hussein, conducătorul autoritar al țării.
În vidul de securitate creat după căderea lui Saddam, țara a intrat într-un război civil sângeros care a durat ani de zile și a dus la apariția grupurilor extremiste, printre care și gruparea Statul Islamic. În ultimii ani, însă, violențele s-au calmat. În locul securității, principala preocupare a multor irakieni este acum lipsa locurilor de muncă și serviciile publice deficitare, inclusiv întreruperile regulate de energie electrică, în ciuda bogăției energetice a țării.
Conform legii, 25% din cele 329 de locuri din parlament trebuie să revină femeilor, iar nouă locuri sunt alocate minorităților religioase. Funcția de președinte al parlamentului este, de asemenea, atribuită unui sunnit, conform convenției din sistemul de împărțire a puterii din Irak după 2003, în timp ce prim-ministrul este întotdeauna șiit, iar președintele este kurd.
Prezența la vot a scăzut constant în ultimele alegeri. La ultimele alegeri parlamentare din 2021, prezența la vot a fost de 41%, un minim istoric în era post-Saddam, în scădere față de 44% la alegerile din 2018, care la momentul respectiv reprezentau un minim istoric.
Sunt 7.744 de candidați în competiție, majoritatea provenind din diverse partide, pe lângă câțiva independenți. Printre aceștia se numără blocurile șiite conduse de fostul prim-ministru Nouri al-Maliki, clericul Ammar al-Hakim și mai mulți membri ai grupurilor armate, facțiunile sunnite concurente conduse de fostul președinte al Parlamentului Mohammed al-Halbousi și actualul președinte Mahmoud al-Mashhadani și cele două principale partide kurde, Partidul Democrat din Kurdistan și Uniunea Patriotică din Kurdistan. Mai multe miliții șiite puternice, legate de Iran, participă la alegeri prin intermediul partidelor politice asociate.
Aproape 1,5 milioane de români își serbează sâmbătă onomastica. Aceștia poartă prenume asociate zilei de Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril.
Este vorba de peste 1.470.000 de persoane, potrivit datelor Direcţiei Generale pentru Evidenţa Persoanelor.
Cele mai frecvente nume în rândul bărbaților sunt: Mihai (366.626), Gabriel (335.611) și Mihail (61.110). De asemenea, sunt 52 de români numiți Mișa, 61 Mihalcea și 64 Mihu.
În rândul femeilor, Mihaela este cel mai des întâlnit (367.561), urmat de Gabriela (257.782). O femeie poartă numele Mișu, nouă Gavrila, 12 Michi și 19 Mișa.
Vineri, USDA a informat statele că va pune la dispoziție fonduri pentru a finanța integral programul SNAP, chiar dacă administrația a depus documente la tribunal pentru a bloca decizia lui McConnell, provocând confuzie.
După ce au primit nota USDA, state precum New York, New Jersey și Massachusetts au declarat că au dat instrucțiuni agențiilor statale să acorde integral beneficiile SNAP pentru luna noiembrie.
„Președintele Trump nu ar fi trebuit să pună niciodată poporul american în această situație”, a declarat într-un comunicat guvernatorul statului Massachusetts, Maura Healey, membru al Partidului Democrat.
Beneficiile SNAP au expirat la începutul lunii pentru prima dată în istoria de 60 de ani a programului. Beneficiarii au apelat la cantinele sociale deja suprasolicitate și au făcut sacrificii, cum ar fi renunțarea la medicamente, pentru a-și întinde bugetele limitate.
Beneficiile SNAP sunt plătite lunar americanilor eligibili al căror venit este mai mic de 130% din pragul federal de sărăcie. Beneficiul lunar maxim pentru anul fiscal 2026 este de 298 de dolari pentru o gospodărie cu o singură persoană și de 546 de dolari pentru o gospodărie cu două persoane.
Premierul Ungariei Viktor Orban s-a întâlnit vineri cu președintele american, Donald Trump la Casa Albă pentru prima dată de la realegerea președintelui american.
În cadrul întâlnirii, liderul guvernului de la Budapesta și-a susținut cauza pentru a obține o derogarea de la sancțiunile americane impuse sectorului energetic rus.
Un oficial de la Casa Albă a anunțat că Ungaria a primit excepția cerută și s-a angajat să cumpere gaze naturale lichefiate din SUA în valoare de aproximativ 600 milioane de dolari.
De la începutul Războiului din Ucraina, Ungaria a contiuat să achiziționeze petrol și gaz din Rusia, mișcare ce a atras criticile Uniunii Europene, dar și ai Aliaților Nord-Atlantici. De asemenea, Ungaria s-a opus vehement planurilor Comisiei Europene de a elimina importurile de gaz rusesc până în 2027.
Conform datelor FMI, în 2024 Ungaria depindea de Rusia pentru 74% din gaz și 86% din petrol, iar o oprire a importurilor rusești ar putea reduce PIB-ul cu peste 4%.
În plus, privind alegerile parlamentare din Ungaria din 2026, președintele american și-a arătat susținerea față de Orban, declarând: „Nu a făcut nicio greșeală în privința imigrației. Așadar, este respectat de toată lumea, este plăcut de unii. Îl plac și îl respect. Sunt conduși cum trebuie și de aceea va avea mare succes la următoarele alegeri”.
Decizia vine înaintea unei întâlniri istorice dintre liderul sirian și președintele american Donald Trump, programată pentru luni la Casa Albă, potrivit publicației The Guardian.
Întâlnire istorică între Ahmed al-Sharaa și Donald TrumpVizita lui Ahmed al-Sharaa la Washington va marca prima întâlnire oficială a unui șef de stat sirian la Casa Albă și a doua întrevedere a sa cu Donald Trump. Cei doi lideri s-au mai întâlnit în luna mai, atunci când Trump a anunțat o schimbare majoră a politicii SUA față de Siria, promițând ridicarea treptată a sancțiunilor economice și diplomatice.
Donald Trump laudă conducerea președintelui sirian„Cred că face o treabă foarte bună”, a declarat Trump despre liderul sirian, adăugând că „Siria este o zonă dificilă, iar el este un tip dur, dar m-am înțeles foarte bine cu el”.
Președintele american a subliniat că, prin această decizie, SUA oferă Siriei o șansă să lupte pentru stabilitate și reconstrucție, după ani de conflicte și sancțiuni internaționale.
Contextul ridicării sancțiunilor impuse SirieiConform unui comunicat al Departamentului Trezoreriei SUA, Ahmed al-Sharaa și Anas Khattab erau incluși anterior pe lista persoanelor considerate „teroriști globali”. Ridicarea sancțiunilor semnalează o posibilă normalizare a relațiilor dintre Washington și Damasc, în contextul unei politici americane tot mai orientate spre dialog în Orientul Mijlociu.
„Din 2006, OCHA a documentat peste 9.600 de astfel de atacuri. Aproximativ 1.500 dintre acestea au avut loc doar în acest an, aproximativ 15% din total”, a transmis structura ONU.
Deşi Cisiordania, o regiune locuită de 2.7 milioane de palestinieni este considerată esenţială pentru constituirea unui stat palestinian, guvernele israeliene au continuat extinderea coloniilor.
Peste o jumătate de milion de colonişti israelieni locuiesc în Cisiordania, deşi ONU şi majoritatea statelor consideră că acest colonii nu respectă dreptul internaţional.
De asemenea, OCHA a mai comunicat că până la data de 5 noiembrie, 42 de copii palestinieni au fost ucişi de autorităţile israeliene în decursul anului.
„Asta înseamnă că unul din cinci palestinieni ucişi de forţele israeliene în Cisiordania în 2025 a fost un copil”, a comunicat instituţia, citată de Reuters.
Incidentul a fost confirmat vineri de Ministerul Apărării, care a precizat că impactul asupra infrastructurii digitale a fost „extrem de limitat”.
Potrivit publicației 7sur7.be, atacul s-a produs joi, în jurul orei 13:18, când hackerii au anunțat pe canalul lor de Telegram că au lansat un atac de tip DDoS asupra mai multor site-uri ale SGRS. Gruparea a invocat ca motiv declarațiile recente ale ministrului belgian al Apărării, Theo Francken, care afirmase într-un interviu pentru revista Humo că NATO „ar distruge Moscova” dacă Rusia ar ataca Bruxellesul. „Îi recomandăm ministrului belgian să nu mai facă astfel de declarații”, au scris hackerii în mesajul lor.
În timpul atacului cibernetic asupra serviciului de informații militare belgian, site-ul principal al SGRS a devenit temporar inaccesibil, confirmând efectele unui atac DDoS – un tip de agresiune informatică ce presupune supraîncărcarea serverelor cu un volum mare de cereri, fără a permite însă furtul de date.
Ministerul Apărării a precizat că nu există dovezi privind o intruziune în sistem sau scurgeri de informații sensibile. „Site-ul a fost inaccesibil doar pentru o scurtă perioadă, dar este din nou complet funcțional”, a declarat un purtător de cuvânt al instituției.
Nu este prima dată când Belgia este vizată de atacuri cibernetice asupra serviciului de informații militare și a altor instituții. La sfârșitul anului trecut, mai multe site-uri guvernamentale și mass-media au fost atacate de același colectiv. În ultimele zile, NoName057 a reluat campania de destabilizare digitală, vizând miercuri site-urile operatorilor de comunicații Proximus și Scarlet.
Specialiștii avertizează că Belgia ar putea fi ținta altor atacuri cibernetice similare în perioada următoare, în contextul intensificării tensiunilor geopolitice europene.
Trei dintre cei patru judecători în funcţie, Flavio Dino, Alexandre de Moraes şi Cristiano Zanin, au votat pentru respingerea apelului. Ultimul membru al completului poate să-şi exprime votul până la data de 14 noiembrie, iar al cincilea loc din complet a rămas vacant de la sfârşitul lunii octombrie.
În septembrie, Bolsonaro a fost condamnat la 27 de ani şi trei luni de închisoare, fiind găsit vinovat pentru cinci infracţiuni printre care participarea la o organizaţie criminală armată, tentativă de abolire a democraţiei şi organizarea unei lovituri de stat, informează Reuters.
Fostul preşedinte brazilian se află sub arest la domiciliu pentru presupuse încercări de a-l convinge pe preşedintele american, Donald Trump să intervină în procesul său, nefiind pus sub acuzare pentru aceste fapte.
Cazul, calificat de Trump drept o „vânătoare de vrăjitoare” a atras represalii din partea Washingtonului, fiind impuse taxe vamale asupra importurilor din Brazilia, iar vizele unor oficiali din sistemul de justiţie brazilian au fost anulate.
Bolsonaro se află sub arest la domiciliu, iar avocaţii săi ar putea să solicite ca pedeapsa să fie executată în aceleaşi condiţii, invocând problemele de sănătate ale fostului preşedinte.
Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a afirmat vineri că lupta împotriva traficanţilor de droguri trebuie să „respecte suveranitatea statelor”, în cadrul unei conferinţe de presă la Mexico cu omologul său mexican, Claudia Sheinbaum.
„Lupta împotriva traficanţilor de droguri este o cauză care ne leagă pe toţi”, a declarat el, dar „se rezolvă prin cooperarea între state suverane şi respectarea suveranităţii fiecăruia”, potrivit Le Figaro.
Statele Unite efectuează de la începutul lunii septembrie lovituri aeriene regulate în Pacific şi mai ales în Caraibe împotriva navelor pe care le prezintă ca aparţinând traficanţilor de droguri.
