Șeful guvernului canadian, Mark Carney va vizita Norvegia pentru a observa exercițiul NATO „Cold Response”, condus de autoritățile norvegiene.
Exercițiul Alianței are loc o dată la doi ani și implică aproximativ 25.000 de militari din 14 state, printre care Canada, Statele Unite, Regatul Unit, Germania, Țările de Jos, Franța, Suedia și Finlanda, care se antrenează pentru operațiuni terestre, aeriene și navale în condiții arctice.
Pe lângă observarea exercițiului militar, premierul de la Ottawa urmează să se întâlnească cu omologul său norvegian, Jonas Gahr Støre. Pe agenda întâlnirii se află teme precum comerțul, investițiile, energia curată, mineralele critice și sectorul aerospațial.
„Canada este și va fi pentru totdeauna o națiune arctică. În fața noilor amenințări, consolidăm colaborarea în domeniul apărării cu partenerii noștri arctici pentru a crea o lume mai puternică, mai prosperă și mai sigură pentru Canada și pentru toți”, se arată în comunicatul emis de biroul premierului canadian, citat de Associated Press.
În plus, Carney va participa la Summitul Canada-Nordic, unde se va întâlni cu liderii țărilor nordice pentru a discuta modalități de consolidare a cooperării geopolitice.
De asemenea, înainte de întoarcerea în Canada, prim-ministrul canadian se va opri la Londra cu scopul de a se întâlni cu Keir Starmer, premierul Marii Britanii. Cei doi vor discuta subiecte legate de apărare și de războiul din Orientul Mijlociu.
„Am făcut o mică excursie pentru că am simțit că trebuie să o facem ca să scăpăm de vreun rău. Cred că veți vedea că va fi o excursie pe termen scurt. Pe termen scurt. Pe termen scurt!”, a spus Trump în deschiderea conferinței republicane.
„Lumea ne respectă acum mai mult decât ne-a respectat vreodată. Împreună cu partenerii noștri israelieni, zdrobim inamicul într-o demonstrație copleșitoare de îndemânare tehnică și forță militară.
Capacitatea Iranului în materie de drone și rachete este complet demolată. Marina lor a dispărut. Totul zace pe fundul oceanului – 46 de nave. Vă vine să credeți?
De fapt, m-am supărat puțin pe oamenii noștri. Am spus: „Ce navă de calitate era aceea? Era de cea mai bună calitate?” Am întrebat: „De ce nu am capturat pur și simplu nava? O vom folosi. De ce am scufundat-o?”
A spus că e mai distractiv să o scufundăm. Asta au spus și ei. Le place mai mult să le scufunde. Spun că e mai sigur să le scufunde. Cred că probabil e adevărat”, a povestit Trump.
Liderul american a vorbit și despre asasinarea lui Qassem Soleimani în primul său mandat.
„Liderii lor teroriști au dispărut sau numără minutele până când vor dispărea. Gândiți-vă – au avut lideri, iar acum au dispărut.
Am avut lideri noi în locul lor. Și acum nimeni nu are nicio idee cine sunt oamenii care vor fi conducătorii țării.
Nu vom ceda până când inamicul nu va fi învins total și decisiv.
Am câștigat deja în multe feluri, dar nu am câștigat suficient.
Mergem mai hotărâți ca niciodată să obținem victoria finală, care va pune capăt odată pentru totdeauna acestui pericol de lungă durată.
Statele Unite ale Americii sunt cea mai mare și mai excepțională națiune din istoria omenirii și nu vom mai fi amenințați de teroriști malefici și nebuni”, a spus Trump.
„Se va termina destul de repede”Iranul trebuia să fie o țară mare și puternică. I-am învins complet. Și știi, nu știu când strigă „unchiule”, dar ar fi trebuit să strige acum două zile, nu? Dar nu le-a mai rămas nimic. (…) Dacă nu am fi făcut acel atac B-2, Israelul ar fi fost șters de pe pământ. (…) Într-o săptămână, urmau să ne atace 100%. Erau pregătiți. (…) Se va termina destul de repede”, a mai spus Trump.
„Europa trebuie să fie pregătită să se apere împotriva altor posibile amenințări asimetrice, care pentru regiunea noastră, pentru Grecia, pentru Cipru și pentru Mediterana în ansamblu, s-ar putea traduce în fluxuri mari de refugiați”, a declarat el într-un discurs susținut în Cipru alături de președintele țării, Nikos Christodoulidis, și de președintele Franței, Emmanuel Macron, scrie EFE.
„Întreaga lume se confruntă cu o tulburare fără precedent”Liderul conservator grec a subliniat că țările membre ale Uniunii Europene (UE) trebuie să rămână „în permanență în alertă la evenimente”, mai ales când se știe „că aceste tipuri de conflicte și realinieri geopolitice sunt adesea însoțite de strămutări de populații”.
„Întreaga lume se confruntă cu o tulburare fără precedent, nu doar politică și militară, ci și economică, cu consecințe încă necunoscute în domeniul energiei, transportului maritim și comerțului”, a adăugat Mitsotakis.
Politicianul grec a subliniat că libertatea navigației, pe care a descris-o drept o „cerință” pentru „bunăstarea popoarelor”, este „în prezent atacată”.
Misiunea navală europeană „Aspides”În acest sens, el a cerut țărilor UE să consolideze misiunea navală europeană „Aspides” din Marea Roșie , aflată sub comanda operațională a Greciei, cu mai multe nave, cu scopul de a proteja comerțul maritim din această regiune.
„Puține țări europene participă (la misiune), așa că va trebui să ne demonstrăm solidaritatea într-un mod mai practic”, a subliniat Mitsotakis cu privire la „Aspides”, răspunsul UE la atacurile houthi asupra navelor din Marea Roșie.
Revenirea pe calea diplomațieiÎn ceea ce privește războiul declanșat de atacurile SUA și Israelului împotriva Iranului , premierul grec a subliniat că „încă de la început” au cerut „tuturor părților să revină pe calea diplomației”.
Mitsotakis a cerut Iranului să „abandoneze ambițiile sale nucleare și să înceteze amenințările împotriva Israelului și a țărilor din Golful Persic”.
Între timp, el a subliniat că „operațiunile la scară largă pe teritoriul libanez, în special în sudul Libanului, trebuie respinse”.
În cele din urmă, liderul conservator a subliniat că securitatea Ciprului, țara UE cea mai apropiată de conflict, este pentru Grecia o chestiune de „prioritate națională fundamentală”.