Сборщик RSS-лент

În cadul unei conferinţe de specialitate, The Econo­mist Romania Government Roundtable 2026, preşedintele, premierul şi miniştrii cabinetului şi-au enunţat politicile ce le urmăresc, într-o vreme în care sentimentul general este că guvernul Bolojan nu are niciun orizont şi că singurul lucru pe care ştie să-l facă, şi-l face cu asupra de măsură, este să majoreze poverile fiscale

Indicele de referinţă BET a încheiat luna martie 2026 sub semnul unei volatilităţi accentuate, marcând prima scădere lunară după o serie neîntreruptă de aprecieri începută în aprilie 2025.

Cristian Erbaşu, proprietarul companiei Construcţii Erbaşu, spune că pentru a avea eficienţă este nevoie de dezvoltarea atât a reţelei de auto­străzi, cât şi a drumurilor naţionale şi judeţene.

Preţul mediu cerut pentru un apartament vechi cu trei camere din Bucureşti a ajuns în martie 2026 la 137.923 de euro, în creştere cu 1.154 de euro, respectiv 0,8% faţă de februarie 2026.

Compania Selectsoft din Baia Mare, specializată în dezvol­ta­rea de soluţii ERP perso­nali­zate pentru IMM-uri, ţin­teşte o creştere a businessului de 20% anul acesta după ce a încheiat 2025 cu o cifră de afaceri de aproximativ 6,5 mil. lei, cu 15,4% mai mare faţă de 2024, potrivit datelor fur­nizate de reprezentanţii firmei.

Antreprenorii trebuie să acorde o atenţie sporită schimbărilor frecvente din legislaţia fiscală, într-un context în care o modificare apărută „peste noapte“ poate afecta semnificativ planificarea financiară a unei companii, susţine Monica Chiurtu, partener în cadrul Popovici, Niţu, Stoica şi Asociaţii.

Vasile Serioja Ruscovan, fondatorul Kapamed, un busi­ness activ în piaţa dispozitivelor medicale, este antreprenor de 13 ani. De altfel, aceasta e cea de-a treia încercare în business.

AJ BRAND, o companie care acti­vează în domeniul energiei regenera­bile, spune că se gândeşte la o even­tuală listare la Bursă, încurajată fiind de evoluţia cifrei de afaceri şi de efervescenţa din sector.

Navigaţia a prins mult avânt în ultimii ani, iar vacanţele pe barcă au devenit tot mai cerute în contextul în care experienţele reprezintă o compo­nentă importantă în „pachetul“ de călă­torii. Odată cu cererea pentru vacanţele pe mare a crescut şi nevoia de skipperi, cei care se ocupă de navigat, fără de care nu poate pleca barca de la mal.

Andrei Foaliş, administrator al fermei Foaliş din judeţul Bihor, care lucrează 310 hectare de teren şi are şi 172 de bovine de lapte, spune că pentru a avea o productivitate bună într-o fermă integrată trebuie să ţii cont în primul rând de rasa anima­lelor şi mai apoi de o infrastructură bună şi de lucrări făcute la timp.

Stomatologia din România este un caz aparte în Europa: de la 1990 încoace, sistemul este aproape integral privat, iar casele de asigurări decontează sume atât de mici încât foarte puţini medici aleg să lucreze cu ele.

Banii pe care îi pui deoparte lunar au un scop, chiar dacă uneori nu e foarte clar definit. Pentru unii, economiile aduc siguranţă şi linişte în faţa situaţiilor neprevăzute.

Viitorul României nu ţine doar de o dezvoltare a economiei locale, ci şi de crearea unui cadru potrivit pentru a-i convinge pe tineri să rămână în ţară sau să se întoarcă din afară. Pentru tinerele generaţii, un salariu bun nu mai reprezintă singurul factor care înclină balanţa deciziei de a rămâne în ţară, ci tinerii au nevoie de mult mai mult.

Unii dintre cei mai mari actori din industria mon­dială a bunurilor de larg consum, respectiv Nestlé, L’Oreal, Mars, Ferrero şi Colgate-Palmolive, „produc“ României un deficit comercial care sare de 1 miliard de euro.

Nicoleta Papp, una dintre câştigătoarele exerciţiului de tranzacţionare organizat de Ziarul Financiar în parteneriat cu Estinvest, a obţinut un randa­ment de aproximativ 10,3% în trei săptămâni, mizând pe un portofoliu concentrat şi pe oportunităţi punctuale din piaţă, inclusiv acţiuni nou listate.

Zelenski a transmis pe platforma X că la discuții au participat emisarul special Steve Witkoff, Jared Kushner, ginerele lui Trump, senatorul american Lindsey Graham și secretarul general al NATO, Mark Rutte.

„Am convenit să consolidăm garanțiile de securitate și am dat deja instrucțiuni echipei noastre să actualizeze rapid documentele, astfel încât garanțiile de securitate pentru Ucraina să fie solide, perspectivele reconstrucției postbelice să fie reale, iar totul să să fie realizabil”, a scris Zelenski.

Președintele ucrainean a insistat că prioritatea absolută rămâne obținerea unor garanții credibile, care să arate clar cum vor reacționa partenerii occidentali în cazul unei noi agresiuni ruse.

Zelenski a mai spus că în zilele următoare echipele vor continua negocierile pentru a obține progrese concrete.

În ultima perioadă, administrația Trump a acordat mai puțină atenție războiului din Ucraina, pe fondul conflictului cu Iranul.

Înaintea apelului cu oficialii americani, Zelenski a discutat și cu premierul britanic Keir Starmer și cu premierul norvegian Jonas Gahr Støre.

Companiile aeriene se confruntă cu o penurie de combustibil și prețuri ridicate, după blocarea strâmtorii Ormuz pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, scrie Reuters.

„Dacă acest conflict continuă până la sfârșitul lunii aprilie, ne confruntăm cu un risc privind aprovizionarea la începutul lunii iunie. Dacă se prelungește până în mai, atunci nu știm ce se va întâmpla”, a declarat Michael O’Leary într-o conferință de presă la Londra.

El adaugă că, dacă există riscuri pentru aprovizionarea cu combustibil în iunie, iulie sau august, „atunci noi și alte companii aeriene va trebui să începem să luăm în considerare anularea unor zboruri sau reducerea capacității”.

Directorul a precizat că transportatorul low-cost va decide săptămânal unde să reducă zborurile.

Și compania Lufthansa se pregătește pentru o posibilă penurie de combustibil în afara Europei, potrivit CEO-ulului Carsten Spohr.

Asociația Internațională de Transport Aerian estimează că aproximativ 25% până la 30% din cererea europeană de combustibil pentru avioane provine din Golf, ceea ce, a avertizat aceasta, o plasează printre regiunile cele mai expuse.

Ada Lupu Hausvater a fost desemnată câștigătoarea concursului de proiecte de management organizat pentru Teatrul Naţional „I. L. Caragiale” din Bucureşti.

Ea urmează să preia conducerea instituției pentru un mandat de cinci ani.

Ada Lupu Hausvater a avut un singur contracandidat – pe regizorul Boris Focșa.

Din comisia de evaluare au făcut parte actorul Adrian Găzdaru, regizoarea Theo Herghelegiu, regizorul Hunor Horváth, criticul de teatru Ludmila Patlanjoglu, coregrafa Vava Ștefănescu și Carmen Croitoru, specialist în management cultural, Director General al Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală, profesor și expert în politici și strategii culturale.

Noul mandat al Adei Lupu Hausvater

Finalizarea concursului marchează atât încheierea unei proceduri desfășurate în condiții de transparență administrativă, cât și începutul unei noi etape pentru Teatrul Național București, una dintre cele mai importante instituții culturale din România.

Reprezentanții instituției subliniază că noul mandat presupune gestionarea echilibrată a dimensiunii artistice și a celei manageriale, în acord cu așteptările publicului și ale mediului cultural.

Cine e Ada Lupu Hausvater

Ada Lupu Hausvater are o experiență importantă în management de teatru.

Ea a condus timp de aproape 20 de ani Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Timișoara – a avut, prin urmare, unul dintre cele mai longevive mandate de management din teatrul românesc, cu rezultate măsurabile: a crescut masiv numărul de spectatori, a dezvoltat noi spații artistice, practic a imprimat teatrului o dimensiune culturală de anvergură.

În calitate de regizor, a montat, printre altele, Hamlet, O scrisoare pierdută, Anna Karenina.

Ca stil artistic, îi place să experimenteze piese clasice într-o cheie modernă, anorată în prezent.

Este conferențiar la Universitatea de Vest din Timișoara, unde insistă mult pe relația dintre teatru și societate și pe educația gustului artistic la tineri.

În lumea teatrului, Ada Lupu Hausvater este văzută ca un manager puternic și stabil, capabil să construiască nu doar artistic, ci și instituțional (printre altele, a fost o critică vocală a practicii directorilor interimari în instituțiile de cultură, pe care o consideră „o strategie defectuoasă”).

Proiectele de management depuse în cadrul concursului pot fi consultate public, conform anunțului oficial, pe site-ul MInisterului Culturii.

Nimeni nu știe exact câți imigranți ilegali se află în Marea Britanie: probabil în jur de 1 milion. Ambele mari partide de dreapta, conservatorii și Reform UK, susțin acum deportări în masă. Planurile lor, însă, sunt superficiale. „Operation Restoring Justice” al Reform, care vizează deportarea a 600.000 de persoane în cinci ani, există doar sub forma unui PDF de șase pagini pe site-ul partidului. Jumătate din document sunt imagini, scrie The Economist.

Planul BORDERS al conservatorilor (pentru expulzarea a 750.000 de persoane în aceeași perioadă), de 15 pagini, este doar puțin mai detaliat. Ambele partide consideră că principalele obstacole sunt de natură legală. Dar deportarea a peste 120.000 de persoane pe an reprezintă la fel de mult o provocare logistică cât și legislativă.

Pentru a deporta oamenii, trebuie mai întâi să-i găsești

Datele de la Home Office sunt incomplete. Guvernul are documente doar despre maxim 300.000 dintre aceștia. Asta nu înseamnă că i-ar putea localiza. Cum să găsească restul de 300.000? Schimbul de date și recunoașterea facială, foarte promovate de conservatori și Reform, nu sunt suficiente. Reform ar putea crea noi imigranți ilegali prin respingerea retroactivă a cererilor de azil acceptate anterior. „Nu exclud nimic“, spune Zia Yusuf, purtător de cuvânt pentru probleme interne al partidului.

Ambele partide mizează pe crearea unui departament în stilul American Immigration and Customs Enforcement (ICE), care să înlocuiască ramura Immigration Enforcement (IE) din cadrul Home Office. Deportările la această scară ar necesita raiduri în masă la locurile de muncă (care deja au crescut cu 77% de când Laburștii au venit la putere) și practici de control și oprire asemănătoare cu cele ale ICE.

În 2024, Marea Britanie a înregistrat aproximativ 34.000 de deportări. Aproximativ 75% au fost „voluntare”, nu forțate. Se speră că acest raport 3:1 se va menține. Mai probabil, o proporție mai mare va trebui să vină din deportări forțate, mult mai costisitoare. Ambele partide speră că dublarea celor 7.000 de angajați ai IE va fi suficientă. În realitate, ar putea fi nevoie să fie triplat acest personal, ceea ce înseamnă găsirea și instruirea a 14.000 de noi recruți pentru un job dificil.

Unde să fie cazați cei reținuți?

Marea Britanie are capacitate de detenție pentru mai puțin de 3.000 de migranți. Reform promite să crească acest număr la 24.000 în primele 18 luni de guvernare – echivalentul unei creșteri cu aproape 25% a capacității închisorilor din țară. Guvernele succesive au încercat și eșuat să mărească această capacitate din cauza costurilor ridicate și a reglementărilor de urbanism.

Unde să fie trimiși aceștia? Ambele partide promit să încheie acorduri de returnare cu țările de origine, cum este cel de succes cu Albania. Marea Britanie are deja astfel de acorduri cu Bangladesh și Pakistan, dar acestea nu au avut până acum un impact semnificativ asupra numărului de deportări. Trimiterea unei persoane înapoi implică obținerea documentelor necesare (adesea fără consimțământul lor) pentru a demonstra originea, lucru adesea complicat.

Peste 30% dintre cei care ajung pe bărci mici vin din Afganistan și Iran

Peste 30% dintre cei care ajung pe bărci mici vin din Afganistan și Iran, țări în care Marea Britanie nu poate efectua deportări. Nigel Farage, liderul Reform, spune că nu exclude negocierile cu talibanii. Dacă nu reușește să obțină acordul liderului suprem Haibatullah Akhunzada, va avea nevoie de alte destinații pentru mii de oameni. Conservatorii au pus la punct un program cu Rwanda, care în final a primit doar patru migranți și a costat 700 milioane de lire sterline (aproximativ 930 milioane de dolari).

În ciuda retoricii agresive, Marea Britanie este foarte bună în a integra imigranți și a le permite să prospere. Un guvern determinat să hărțuiască imigranții nu doar că este improbabil să atingă țintele nerealiste, dar va afecta și unul dintre cele mai mari puncte forte ale țării.