Un avion privat de tip Cessna Citation III s-a prăbușit luni într-o zonă industrială din localitatea San Mateo Atenco, la aproximativ 30 de kilometri vest de Ciudad de Mexico, provocând moartea tuturor celor zece persoane aflate la bord, printre care trei copii.
Aeronava decolase din stațiunea Acapulco și se afla în aer de aproximativ 30 de minute când a încercat o aterizare de urgență pe un teren de fotbal, scrie Independent.
Avionul a lovit însă un depozit din apropiere, impactul fiind urmat de un incendiu puternic și degajări masive de fum.
Autoritățile au confirmat că la bord se aflau opt pasageri și doi membri ai echipajului.
Cei trei copii aveau vârste de 2, 4 și 9 ani, potrivit presei locale.
Pilotul avionului avea 61 de ani, iar copilotul 72 de ani.
Celelalte victime aveau vârste cuprinse între 31 și 60 de ani, mai multe dintre ele fiind, cel mai probabil, membri ai aceleiași familii.
Primarul localității San Mateo Atenco a anunțat evacuarea preventivă a aproximativ 130 de persoane din zonă, din cauza incendiului și a riscului generat de rezervoarele de combustibil și gaz din clădirea lovită.
Autoritățile au precizat că în depozit nu se aflau muncitori în momentul accidentului.
Ancheta privind cauzele prăbușirii a fost deschisă, iar autoritățile mexicane urmează să stabilească motivele care au dus la tentativa de aterizare de urgență.
Spiritul sărbătorilor ajunge și în subteranul Bucureștiului. Metrorex anunță că metroul lui Moș Crăciun circulă în această perioadă pe Magistralele 1 și 3, spre bucuria pasagerilor.
Trenul special are decorațiuni de Crăciun și oferă o atmosferă diferită pe traseele zilnice ale transportului public. Inițiativa se alătură luminilor și ornamentelor care împodobesc Bucureștiul la suprafață, în această perioadă festivă.
Reprezentanții Metrorex precizează că decorarea trenurilor reprezintă un gest simplu, dar cu impact pozitiv asupra călătorilor. Chiar și în drumurile obișnuite spre serviciu sau la cumpărături, pasagerii pot simți magia sărbătorilor mai aproape.
Metrorex a publicat și un material video cu metroul lui Moș Crăciun, pentru a împărtăși atmosfera festivă cu publicul larg.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat, marți, că planurile de pace revizuite, negociate de SUA, ar putea fi prezentate Rusiei în câteva zile, în urma discuțiilor de la Berlin.
Președintele ucrainean a părăsit Germania încrezător că propunerile negociate cu SUA vor fi finalizate în curând, după ce a primit garanții cruciale de securitate din partea aliaților săi europeni și a Washingtonului, scrie The Independent.
Anunțul lui Zelenski vine după două zile de discuții la Berlin. Luni, oficialii americani au declarat că au rezolvat „90%” din problemele dintre Rusia și Ucraina, dar, în ciuda tonului pozitiv, nu este clar dacă sfârșitul războiului este mai aproape, mai ales că partea rusă este absentă de la discuțiile actuale, potrivit The Guardian.
Președintele ucrainean a declarat că, dacă Rusia va respinge propunerile, ar fi „o cerere justă” să se solicite SUA mai multe arme și sancțiuni suplimentare împotriva Moscovei.
Volodimir Zelenski a anunțat că Ucraina și SUA ar putea avea o nouă rundă de discuții de pace în Statele Unite chiar în acest weekend, după consultările dintre Washington și Moscova.
„Ne bazăm pe cinci documente. Unele dintre ele se referă la garanții de securitate: obligatorii din punct de vedere juridic, adică votate și aprobate de Congresul SUA”, a spus Zelenski, adăugând că garanțiile vor „reflecta articolul 5” al NATO.
Oficialii americani nu dau detalii despre conținutul pachetului de securitatePotrivit The Guardian, oficialii americani au refuzat să ofere detalii specifice despre ce ar putea include pachetul de securitate și ce s-ar întâmpla dacă Rusia ar încerca să cucerească mai mult teritoriu după încheierea unui acord de pace. Cu toate acestea, ei au confirmat că SUA nu intenționează să trimită trupe terestre în Ucraina.
În continuare, principalul punct de divergență între echipa ucraineană și negociatorii americani rămâne problema teritoriului. În timp ce Trump dorește ca Ucraina să renunțe la părțile din regiunea Donbas pe care le mai deține, Ucraina vrea înghețarea liniilor la punctul actual de contact.
Momentan, nu este clar cum vor proceda cele două părți în ceea ce privește problema teritorială, Zelenski sugerând anterior că o soluție de compromis, cum ar fi o zonă economică liberă, ar fi teoretic posibilă dacă poporul ucrainean ar decide acest lucru prin organizarea unui referendum.
Parlamentul francez a aprobat marți bugetul asigurărilor sociale pentru anul 2026.
Votul este un succes politic important pentru prim-ministrul Sébastien Lecornu, fiind un semnal pozitiv pentru piețele financiare, scrie POLITICO.
Până acum, au existat îngrijorări legate de controlul finanțelor publice ale Franței.
Legea stabilește cheltuielile pentru sistemul public de sănătate și pentru pensii. Proiectul a trecut săptămâna trecută de Adunarea Națională, camera inferioară a Parlamentului, însă respingerea sa de către Senat în weekend a impus organizarea unui nou vot.
Senatul, dominat de conservatori, a respins inițial textul din cauza temerilor că măsurile propuse nu reduc suficient deficitul bugetar.
Pentru a obține sprijin politic și pentru a menține stabilitatea guvernului, Sébastien Lecornu a acceptat includerea unei prevederi care suspendă până în 2027 legea adoptată în 2023.
Acea lege a crescut vârsta de pensionare pentru majoritatea angajaților de la 62 la 64 de ani.
Executivul francez trebuie acum să obțină aprobarea bugetului de stat pentru anul viitor, un act legislativ separat.
Prima tentativă a Adunării Naționale de a adopta bugetul de stat s-a încheiat cu un vot aproape unanim împotriva proiectului.
Atunci, textul a primit numeroase amendamente considerate inacceptabile sau contradictorii.
Reprezentanții celor două camere ale Parlamentului urmează să se întâlnească vineri pentru a elabora un text comun, în cadrul unei conferințe de conciliere. Un oficial al Adunării Naționale a descris acest moment drept unul de „decizie”.
Conform estimărilor actuale, planurile fiscale ale Franței pentru 2026 indică un deficit bugetar de 5,3% din produsul intern brut. Acest nivel depășește ținta de 4,7% din PIB propusă inițial de guvern și apreciată de Comisia Europeană.
În luna octombrie, Sébastien Lecornu a declarat că acordul final asupra politicilor fiscale nu ar trebui să conducă la un deficit bugetar mai mare de 5% din PIB în anul 2026.
Surse apropiate discuțiilor au declarat marți că întâlnirea nu a produs niciun progres semnificativ, iar viitorul inițiativei este din ce în ce mai incert, scrie Reuters.
Programul FCAS, estimat la aproximativ 100 de miliarde de euro, urmărește să creeze un sistem aerian de luptă care să înlocuiască avioanele Rafale ale Franței și Eurofighter-urile utilizate de Germania și Spania până în jurul anului 2040.
Programul FCAS, „foarte puțin probabil” în forma actualăPotrivit uneia dintre surse, programul FCAS este acum „foarte puțin probabil” să continue în forma actuală.
Franța ar dori amânarea unei decizii-cheie până anul viitor, în timp ce Germania insista ca aceasta să fie finalizată până la sfârșitul anului 2025.
Inițial, un anunț privind avansarea proiectului într-o etapă următoare era programat pentru această săptămână, cu ocazia reuniunii liderilor UE de la Bruxelles.
Divergențe structurale în programul FCAS: combat cloud și droneNegocierile din cadrul programului FCAS sunt complicate și de lipsa unui acord privind sistemele de drone și așa-numitul „combat cloud”, infrastructura digitală menită să conecteze aeronavele, dronele și forțele terestre într-un sistem integrat de luptă.
Aceste componente sunt considerate esențiale pentru viitorul avion de luptă european.
Programul FCAS, afectat de rivalitatea Dassault–AirbusLa baza conflictului din programul FCAS se află disputa dintre contractorul francez Dassault Aviation și grupul european Airbus, partenerul german în proiect.
Dassault dorește un rol de lider industrial, poziție pe care Germania o consideră inacceptabilă.
Sursele indică faptul că Berlinul refuză să accepte o subordonare tehnologică într-un proiect de asemenea anvergură.
Diferențe strategice între Franța și Germania în programul FCASUn alt obstacol major în programul FCAS este diferența de nevoi militare. Franța are nevoie de avioane capabile să transporte focoase nucleare și să opereze de pe portavioane, în timp ce Germania, care nu deține portavioane, a decis deja să achiziționeze avioane americane F-35 pentru misiunile nucleare din cadrul NATO.
Marți, directorul Dassault a pus sub semnul întrebării viitorul programului FCAS, sugerând că succesul acestuia depinde de disponibilitatea Germaniei de a-și reduce dependența de importurile de armament din Statele Unite.
Ministerele apărării din Franța și Germania nu au comentat oficial situația până în prezent.
Ramiz Alakbarov a declarat în fața Consiliului de Securitate al ONU că situația din Gaza este în continuare instabilă, în pofida armistițiului aflat în vigoare.
Oficialul ONU a condamnat uciderea civililor, inclusiv a femeilor și copiilor, și a cerut tuturor părților să dea dovadă de reținere pentru a preveni o nouă escaladare a conflictului.
„Armistițiul rămâne fragil, dar oferă o oportunitate critică”, a spus Alakbarov, precizând că Națiunile Unite sunt pregătite să sprijine eforturile de stabilizare a situației.
Totodată, oficialul ONU a atras atenția asupra situației umanitare grave din Gaza, unde distribuirea ajutoarelor continuă, însă în condiții extrem de dificile.
Alakbarov a dat ca exemplu moartea unui bebeluș de două săptămâni, decedat din cauza expunerii, și a avertizat că rezervele de alimente și medicamente sunt critice.
Potrivit acestuia, o mare parte din ajutoare se află în depozite din Iordania, iar Israelul este îndemnat să permită accesul „asistenței vitale” în Gaza.
De asemenea, oficialul ONU a condamnat îndepărtarea drapelului Națiunilor Unite și arborarea unui steag israelian pe o clădire aparținând UNRWA, scrie Al Jazeera.
O companie de investiții fondată de ginerele lui Trump, Jared Kushner, s-a retras din proiectul de construcție a unui hotel în valoare de 500 de milioane de dolari în Belgrad, relatează Radio Free Europe/Radio Liberty.
Informația vine în contextul în care planurile de construcție au generat controverse aprinse cu privire la amplasamentul acestuia, care a fost distrus în timpul bombardamentelor NATO din 1999.
Vestea, raportată pentru prima dată de The Wall Street Journal, a venit la câteva ore după ce Parchetul pentru Crimă Organizată din Serbia a depus o acuzare împotriva ministrului Culturii, Nikola Selakovic, pentru că ar fi eliminat ilegal statutul de patrimoniu cultural al clădirilor.
„Viziunea noastră pentru proiectul din Belgrad era să oferim un design elegant și inspirator, care să onoreze progresul Serbiei. Deoarece proiectele semnificative ar trebui să unească, nu să dezbine, și din respect pentru poporul sârb și orașul Belgrad, ne retragem cererea”, se arată în comunicatul obținut de RFE/RL.
Ce prevedea planul de construcțieKushner a anunțat anul trecut complexul Trump Tower în valoare de 500 de milioane de dolari în centrul Belgradului.
Proiectul, conceput de arhitectul Nikola Dobrovic, se concentra pe două structuri moderniste din cărămidă, neocupate, din centrul Belgradului, fostul sediu al Statului Major al Armatei Iugoslave. Acest monument a fost construit în 1964 și a fost parțial distrus de atacurile aeriene ale NATO în 1999, ca parte a unei campanii menite să împiedice forțele sârbe să atace anumite zone din Kosovo, care încă făcea parte din țară. În prezent, acesta este un simbol național puternic pentru mulți sârbi.
Reuniunea a inclus sesiuni dedicate cooperării în domeniul securității și apărării, eforturilor comune pentru sprijinirea Ucrainei și consolidării stabilității în regiunea Mării Negre. Oficialii români și americani au discutat despre competiția strategică internațională, securitatea economică și cooperarea în cercetare, subliniind importanța coproducției în industria de apărare și a securității frontierelor.
Dialogul Strategic România–Statele Unite a consolidat rezultatele întâlnirilor recente la nivel înalt, inclusiv consultările dintre ministrul Afacerilor Externe al României, Oana Țoiu, și secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, precum și reuniunile dedicate cooperării energetice și apărării desfășurate la Washington, Atena și București.
Dialogul Strategic România–Statele Unite și angajamentul față de NATOAmbele părți și-au reafirmat sprijinul ferm pentru NATO, considerată piatra de temelie a apărării colective. În cadrul Dialogului Strategic România–Statele Unite, a fost reiterat angajamentul Alianței ca statele membre să investească până la cinci procente din PIB în apărare.
Statele Unite au apreciat eforturile României în respectarea angajamentelor financiare și rolul său de lider regional în zona Mării Negre.
Cooperare energetică și securitate regionalăUn capitol esențial al discuțiilor a vizat securitatea energetică. Delegațiile au evidențiat rolul României ca hub energetic regional și au trecut în revistă proiecte strategice precum construirea Reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, implementarea tehnologiei nucleare SMR și dezvoltarea resurselor de gaze naturale din Marea Neagră, în parteneriat cu companii americane.
De asemenea, a fost analizat potențialul Coridorului Vertical pentru diversificarea surselor de gaze ale Europei Centrale și de Est.
Dimensiunea educațională și de securitate internăRomânia și Statele Unite vor continua schimburile educaționale, culturale și profesionale. Partea americană a salutat sprijinul financiar al României pentru programul FLEX, subliniind importanța relațiilor interumane pentru protejarea libertăților fundamentale și buna guvernanță.
Totodată, cooperarea în aplicarea legii și securitatea frontierelor rămân priorități comune în combaterea crimei organizate, migrației ilegale, terorismului și amenințărilor cibernetice.
Potrivit unui comunicat de presă transmis de MAE, România a semnat marți Convenția care stabilește înființarea unei Comisii internaționale pentru cererile de despăgubiri ale Ucrainei.
Documentul a fost semnat de secretarul de stat din Ministerul Afacerilor Externe, Clara-Alexandra Volintiru, responsabilă de relații interinstituționale, cooperare pentru dezvoltare și drepturile omului.
Semnarea a avut loc marți, în cadrul Conferinței diplomatice de la Haga, organizată de Consiliul Europei și Regatul Țărilor de Jos.
La eveniment au fost prezenți Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, care deține președinția rotativă a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, Dick Schoof, prim-ministrul Regatului Țărilor de Jos, Alain Berset, secretarul general al Consiliului Europei, și Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate.
Secretarul de stat al MAE, Clara-Alexandra Volintiru, a vorbit marți despre „poziția consecventă a României de utilizare a tuturor instrumentelor de drept internațional pentru tragerea la răspundere a celor vinovați pentru agresiunea împotriva Ucrainei.”
Scopul Conferinței diplomatice de la Haga a fost adoptarea și semnarea, completă, a Convenției de înființare a Comisiei internaționale pentru cererile de despăgubiri ale Ucrainei.
Documentul a fost semnat de 34 de state și de Uniunea Europeană.
Comisia internațională pentru cererile de despăgubiri ale Ucrainei reprezintă a doua parte a mecanismului de despăgubire pentru agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei.
Prima parte a mecanismului constă în Registrul daunelor cauzate de agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei.
Comisia va funcționa ca structură independentă în cadrul Consiliului Europei, cu personalitate juridică internațională.
Aceasta va fi un organism administrativ care va lua decizii privind cererile de despăgubiri pentru daune, pierderi sau vătămări cauzate prin fapte internaționale ilicite comise de Federația Rusă în sau împotriva Ucrainei.
Victor Negrescu a afirmat marți, întrebat în ce condiții ar trebui să treacă PSD în Opoziție, că și-ar dori ca ideile propuse de către partid să fie preluate în actul de guvernare, în mod special cele privind relansarea economiei.
Europarlamentarul PSD a subliniat că „este foarte complicat pentru noi să venim cu propuneri viabile, lăudate inclusiv de oameni politici și de experți din zona de dreapta și să vedem că aceste măsuri nu sunt implementate”.
„Cu siguranță o să vedem care este rezultatul analizei și va exista o discuție amplă în coaliție să vedem în ce măsură ideile Partidului Social-Democrat sunt luate în considerare la nivelul pe care ni-l dorim. (…) Nu este un joc, nu este vorba de o bătălia orgoliilor, este vorba strict, pur și simplu, de reprezentarea celor care ne-au votat într-un context politic și economic dificil pentru România”, a mai spus Negrescu.
Întrebat și despre care este stadiul discuțiilor privind reforma administrativă, dacă este complet blocată momentan până la trecerea actualelor reforme, Victor Negrescu a afirmat că aceste aspecte vor fi discutate în ședința coaliției.
„Urmează o ședință a coaliției și vor discuta aceste aspecte, nu am detalii suplimentare. Noi nu blocăm niciun fel de reformă, o bună parte din elemente, din ce înțeleg, au fost clarificate”, a conchis Victor Negrescu.
Prețurile petrolului rusesc au ajuns la cel mai scăzut nivel de la începerea războiului din Ucraina, pe fondul efectelor sancțiunilor occidentale, a relatat Bloomberg marți.
Țițeiul rusesc expediat din Marea Baltică, Marea Neagră și portul Kozmino din Orientul Îndepărtat a atins un preț mediu puțin peste 40 de dolari pe baril, conform datelor Argus Media.
Situația apare la mai puțin de două luni după ce Statele Unite au impus sancțiuni celor mai mari companii petroliere rusești, Rosneft și Lukoil.
Sancțiunile au venit ca o presiune asupra Moscovei pentru a obține un acord de pace.
Bloomberg menționează că prețul de tranzacționare al petrolului rusesc a scăzut cu 28% în ultimele trei luni, iar prețurile de referință globale au urmat aceeași tendință descendentă.
Veniturile din petrol și gaze reprezintă aproximativ o treime din bugetul federal al Rusiei, exporturile de energie fiind importante pentru finanțarea eforturilor militare.
Uniunea Europeană a încetat, în mare parte, importurile de petrol rusesc după începutul războiului și intenționează să elimine complet importurile de energie din Rusia până la sfârșitul anului 2027.
Țările G7 au stabilit un plafon de preț de 60 de dolari pe baril pentru țițeiul rusesc tranzacționat la nivel global. Majoritatea partenerilor Kievului au redus plafonul la 47,60 dolari la începutul acestui an.
Pentru a găsi noi piețe, companiile rusești au oferit țiței la preț redus cumpărătorilor din India și China.
Administrația Trump a aplicat un tarif suplimentar de 25% Indiei, pe lângă cel inițial, pentru a reduce dependența acesteia de petrolul rusesc.
Veniturile Moscovei din combustibilii fosili în 2025 se estimează aproape la jumătate din valoarea anului trecut, atingând cel mai scăzut nivel lunar de venituri din 2020.
Supranumită „Regina muzicii disco”, Donna Summer a primit o recunoaștere postumă importantă pentru contribuția sa ca textieră și compozitoare. Ea a fost inclusă în rândul marilor autori de cântece ai industriei muzicale americane.
Artista, care a murit în 2012, la vârsta de 63 de ani, a fost celebrată luni, în cadrul unei ceremonii speciale desfășurate la Los Angeles, în prezența familiei sale. Evenimentul a fost condus de Paul Williams, compozitor laureat cu premiul Oscar.
„A schimbat cursul muzicii”„Donna Summer nu este doar una dintre vocile definitorii ale secolului XX. Este una dintre marile compozitoare ale tuturor timpurilor, care a schimbat cursul muzicii”, a declarat celebrul compozitor. „Ea scris cântece atemporale care continuă să inspire lumea să danseze și, mai ales, să simtă iubirea”, a adăugat Williams, citat de Associated Press.
Dorință împlinită după moarteSoțul artistei, Bruce Sudano, a explicat cât de mult ar fi însemnat această recunoaștere pentru Donna Summer în timpul vieții, dincolo de succesul uriaș pe care l-a cunoscut.
„Cu toate premiile și realizările sale, a simțit mereu că munca ei de compozitoare a fost trecută cu vederea. De aceea, această onoare ar fi însemnat enorm pentru ea”, a spus Sudano.
Donna Summer și hiturile care au făcut istorieDonna Summer a semnat sau co-semnat numeroase piese care au marcat istoria muzicii. Între acestea se regăsesc „Love to love you baby”, „I feel love”, „Bad girls” și „She works hard for the money”. Stilul său a îmbinat ritm și blues, soul, pop, funk, rock, disco și muzică electronică. Această combinație a generat hituri de top și albume multi-platină în anii ’70 și ’80. De-a lungul carierei, artista a câștigat cinci premii Grammy.
La aproape cinci decenii de la lansarea sa, melodia „I feel love” ocupă locul 52 în topul „Cea mai frumoasă melodie din toate timpurile”, realizat recent de revista Rolling Stone.
Moștenirea sa continuă și prin colaboratorii apropiați. Compozitorul Pete Bellotte, coautor al unora dintre cele mai cunoscute piese ale Donnei Summer, este nominalizat pentru includerea în ediția din 2026 a aceleiași distincții. Câștigătorii vor fi anunțați la începutul anului viitor.
