„Citesc tot mai des declarații ale unor oameni, și culmea, unii dintre ei fiind chiar bugetari prin natura funcțiilor pe care le ocupă, care vorbesc despre angajații din sistemul public ca și cum ar sta cu mâna întinsă la stat atunci când își încasează salariile. Susțin cu tărie utilizarea eficientă a fondurilor publice. Este o prioritate pentru orice om responsabil din administrație. Avem nevoie de reforme corecte, coerente, bine gândite, care să aducă eficiență și echilibru în sistem. Dar de aici și până la a pune o etichetă jignitoare pe toți cei care lucrează în sistemul public este o distanță mare. Și periculoasă. Oamenii care își fac treaba cu seriozitate, fie că lucrează într-o primărie mică sau într-un minister, nu stau cu mâna întinsă. Muncesc. Plătesc taxe. Își cresc copiii. Se dedică unei munci care, uneori, e grea și neapreciată”, scrie duminică pe Facebook Marius Constantin Budăi.
El spune că nu este de acord cum unii îi separă pe români fie după locul de muncă, la privat sau la stat, fie după vârstă, tineri sau seniori„Mă întristează să văd cum unii, și spuneam chiar ei însăși bugetari fiind prin natura funcțiilor pe care le ocupă, transmit, direct sau indirect, ideea că ”ei sunt bugetarii buni” și ceilalți sunt ”bugetarii răi, trântorii, ineficienții”. Nu pot fi de acord cu asta. Sper că sunt doar formulări neinspirate și că, în fond, nu despre dispreț la adresa oamenilor este vorba. Oamenii nu sunt cifre. Fiecare are o poveste, o familie, griji, speranțe și rolul lui în bunul mers al statului”, susține fostul ministru al Muncii.
El spune că, cu sprijinul acestor lucrători în sistemul public, sunt implementate programe de guvernare, sunt atrase fonduri europene, se oferă educație, sănătate, protecție socială și se asigură ordinea publică și siguranța pentru toți.
„Da, reforme, da eficiență, dar nu făcute la nervi. Nu împotriva oamenilor, ci pentru oameni. Nu prin stigmatizare. Putem lucra împreună pentru o administrație eficientă, dar fără să uităm respectul pentru oamenii care o țin în picioare zi de zi”, adaugă Budăi.
Articolul Budăi: Unii vorbesc despre bugetari ca și cum ar sta cu mâna întinsă când își încasează salariile apare prima dată în Mediafax.
Dispeceratul Național Salvamont anunță că sâmbătă s-au primit 21 de apeluri prin care se solicita intervenția de urgență a salvamontiștilor.
Cele mai multe solicitări, 5, au fost făcute pentru Salvamont Bran, 4 apeluri au fost înregistrate pentru Salvamont Prahova, 3 apeluri pentru Salvamont Județul Brașov și două pentru Salvamont Cluj.
În cazul intervențiilor au fost salvate 23 de persoane. Dintre acestea, 9 au fost transportate cu ambulanțele SAJ, SMURD sau Salvamont la spital și 3 persoane au fost salvate și transportate la spital cu elicopterele SMURD.
O persoană a fost găsită decedată cu ajutorul dronei și predată Serviciului IML.
S-au primit și 30 de apeluri prin care se solicitau sfaturi și informații despre diferite trasee turistice din zona montană.
Articolul 23 de persoane au fost salvate sâmbătă din zonele montane de salvamontiști apare prima dată în Mediafax.
Congresmanul Alexandria Ocasio-Cortez spune că este o „încălcare gravă” a Constituției și „un motiv absolut și clar de punere sub acuzare”.
„A riscat impulsiv să lanseze un război care ne poate prinde în capcană generații întregi”, a afirmat ea pe X.
Rashida Tlaib condamnă, de asemenea, ceea ce ea numește „încălcarea flagrantă” a Constituției SUA și solicită Congresului să intervină imediat: „Am văzut unde ne-au adus decenii de război fără sfârșit în Orientul Mijlociu – toate bazate pe minciuna ”armelor de distrugere în masă”. Nu vom cădea din nou în capcană”.
Și congresmanul Jim McGovern a reacționat: „Trump tocmai a bombardat Iranul fără aprobarea Congresului, târându-ne ilegal în război în Orientul Mijlociu. Nu ne-am învățat lecția?”.
Articolul SUA: Democrații condamnă intervenția fără aprobarea Congresului apare prima dată în Mediafax.
Iranul a emis primul său răspuns oficial la recentele lovituri aeriene americane, ministrul de externe Seyed Abbas Araghchi condamnând atacul drept „scandalos”, „extrem de periculos” și o „încălcare criminală a dreptului internațional”, potrivit Sky News.
Într-o declarație postată pe platforma X, Araghchi a afirmat că aceste lovituri reprezintă o încălcare gravă a Cartei ONU și a avertizat că toate statele membre ar trebui să fie alarmate.
„În conformitate cu Carta ONU și prevederile sale privind autoapărarea, Iranul își rezervă toate opțiunile pentru a-și proteja suveranitatea, interesele și populația”, a declarat el.
Articolul Iranul ia în calcul „toate opțiunile” după loviturile SUA și consideră atacul o gravă încălcare a Cartei ONU apare prima dată în Mediafax.
Iranul a declarat că „nu există semne de contaminare” la instalațiile sale nucleare din Isfahan, Fordow și Natanz, în urma recentelor lovituri aeriene ale Statelor Unite, scrie Sky News.
Potrivit presei de stat iraniene, Centrul Național pentru Siguranța Nucleară a confirmat că detectorii de radiații din aceste locații nu au indicat nicio eliberare radioactivă. Autoritățile au transmis populației că „nu există pericol pentru locuitorii din jurul acestor situri”.
Referitor la instalația de la Fordow, aflată în adâncime sub pământ, un politician iranian a declarat agenției Fars că aceasta nu a suferit daune serioase. El a precizat că zonele afectate erau „la suprafață” și că „pot fi reparate”.
Articolul Iranul anunță că nu există scurgeri radioactive după loviturile aeriene americane asupra instalațiilor nucleare apare prima dată în Mediafax.
Într-o declarație citată de BBC, Hamas spune că atacul este o „încălcare flagrantă a dreptului internațional și o amenințare directă la adresa păcii și stabilității internaționale”.
Hamas a atacat Israelul pe 7 octombrie 2023, ucigând aproximativ 1.200 de persoane. Ofensiva militară a Israelului în Gaza, ca răspuns la atac, a ucis zeci de mii de palestinieni.
Hamas, un grup armat și o mișcare politică palestiniană, este desemnat grup terorist de multe țări, inclusiv SUA, Regatul Unit și Israel.
Articolul Hamas condamnă „agresiunea flagrantă” a SUA în Iran apare prima dată în Mediafax.
Gala de închidere a celei de-a 23-a ediţii a Festivalului Internaţional de Film Transilvania a avut loc sâmbătă seara la Teatrul Naţional din Cluj-Napoca. Trofeul Transilvania, în valoare de 10.000 de euro, a fost acordat filmului Pământ străin (To a Land Unknown, Marea Britanie), o dramă intensă despre doi refugiaţi palestinieni care trăiesc în Atena, între mici înşelătorii şi speranţa unei vieţi mai bune în Germania. Într-un climat al disperării şi compromisurilor morale, unul dintre ei alunecă tot mai adânc într-o spirală a manipulării şi exploatării celor din jur, transmit organizatorii festivalului.
Într-un mesaj video prezentat la Gală, regizorul Mahdi Fleifel a subliniat dificultatea realizării filmului: „A fost mai degrabă o chestiune de supravieţuire decât de storytelling. Ne-am zbătut aproape 10 ani ca să-l facem”. El a transmis şi un apel la pace: „Problema din Palestina nu sunt palestinienii, ci ocupaţia – şi aceasta trebuie să înceteze”.
Despre drama refugiaţilor este vorba şi în Xoftex (Germania), pentru care regizorul Noaz Deshe a câştigat Premiul pentru Cea mai bună regie, în valoare de 3.500 euro, oferit de Institutul Cultural Român, în timp ce Premiul Special al Juriului, în valoare de 1.500 de euro, oferit de Institutul Cultural Român, a mers către Debut (Debut, or, Objects of the Field of Debris as Currently Catalogued, SUA), primul film regizat de Julian Castronovo, care explorează cu umor graniţa fragilă dintre realitate şi fals, dar şi nevoia umană de a construi poveşti.
Premiul pentru Cea mai Bună Interpretare a fost acordat actriţei Ghjuvanna Benedetti pentru rolul din Regatul (The Kingdom, r. Julien Colonna, Franţa), în care interpretează o adolescentă crescută în umbra violentă a tatălui ei mafiot, în Corsica anilor ’90.
În competiţia Zilelor Filmului Românesc, Anul nou care n-a fost (r. Bogdan Mureşanu), o tragicomedie plasată în ajunul Revoluţiei din 1989, a primit Premiul pentru Lungmetraj. Premiul ZFR pentru Debut a fost acordat documentarului Viitor luminos (r. Andra MacMasters), o incursiune fascinantă, prin imagini de arhivă, într-un festival pentru tineret desfăşurat în 1989 în Coreea de Nord.
În competiţia What’s Up, Doc?, premiul a revenit filmului ce crează „o coregrafie vizuală delicată”, după cum motivează juriul. Filmul Saturn (r. Daniel Tornero) a reuşit să obţină cele mai multe aprecieri în secţiunea dedicată documentarelor şi filmelor hibrid.
Premiul Publicului, pentru un film din Competiţia Oficială, a fost câştigat de Surzenie (Deaf, r. Eva Libertad García López, Spania), în timp ce Anul nou care n-a fost a fost desemnat Cel mai Popular Film românesc din festival.
Gala s-a încheiat cu cuvintele emoţionante ale regizorului Béla Tarr, premiat la TIFF cu Premiul pentru Întreaga Activitate: „Când faci un film, nu te aştepţi ca altcineva dintr-un alt colţ al lumii să-l vadă. Facem filme pentru oameni, pentru cei mai puţin norocoşi, pentru cei care au nevoie să li se spună o poveste. Pentru că, în final, asta suntem cu toţi: nişte oameni”.
Articolul Ce film a câștigat trofeul Transilvania la TIFF 2025 apare prima dată în Mediafax.
„Trump trebuie să suporte consecinţele”, a postat pe X Hizam al-Assad, membru al biroului politic al Houthi.
Anterior, grupul a anunţat că este pregătit să ţintească navele de război ale Marinei SUA din Marea Roşie „în cazul în care inamicul american lansează o agresiune în sprijinul” Israelului.
Rebelii houthi au început să atace nave în Marea Roşie în noiembrie 2023, la început vizând nave care aveau legături cu Israelul, ca reacţie la războiul acestuia din Gaza.
Ulterior, navele de război americane din regiune au devenit ţinte ale Houthi după ce au intervenit pentru a proteja navele din Marea Roşie. SUA au ripostat cu o serie de lovituri aeriene asupra ţintelor Houthi din Yemen, care au continuat până în primăvara acestui an.
Articolul Rebelii Houthi spun că Trump „trebuie să suporte consecinţele” pentru loviturile asupra Iranului apare prima dată în Mediafax.
Potrivit postului public estonian ERR, acest proiect strategic este realizat de Forțele de Apărare ale Estoniei în colaborare cu Centrul Național pentru Investiții în Apărare (RKIK), scrie Charter97.
Până în toamna anului 2025, planul prevede construirea a 28 de buncăre, 10 depozite și amenajarea a până la patru kilometri de șanțuri antitanc, a precizat Armin Siilivask, reprezentant al Institutului Estonian de Energie Nucleară, instituția responsabilă de implementarea fortificației. În prezent, se sapă tranșee cu o lățime de patru metri și o adâncime de doi metri de-a lungul frontierei cu Rusia, în funcție de necesitățile tactice ale armatei.
Linia de apărare baltică la granița cu Rusia – strategie defensivă pe termen lungPotrivit locotenent-colonelului Ainar Afanasiev, comandantul Departamentului de Geniu al Diviziei Forțelor de Apărare, șanțurile antitanc joacă un rol esențial: „Încetinesc inamicul și îl transformă într-o țintă clară pentru armele noastre, atunci când încearcă să deschidă un culoar de trecere.”
Aceste structuri nu sunt doar pentru situații de război. Conform autorităților estoniene, linia de apărare baltică la granița cu Rusia va face parte integrantă din infrastructura de frontieră, contribuind la protecția națională inclusiv în perioade de pace. Romet Niilus, șeful sectorului Piusa al Departamentului de Poliție și Pază a Frontierei, a declarat: „Este o șanț adânc, menit să întârzie și să câștige timp pentru o reacție adecvată în caz de amenințare.”
Prin această inițiativă, Estonia transmite un mesaj clar de pregătire și responsabilitate în fața riscurilor din regiunea baltică, consolidând flancul estic al NATO.
Articolul Estonia construiește prima linie de apărare baltică la granița cu Rusia apare prima dată în Mediafax.
El a descris atacurile ca fiind „o operațiune militară spectaculoasă”, fără a intra în detalii despre atacul în sine.
„Iranul, agresorul din Orientul Mijlociu, trebuie să facă pace acum”, a spus el. „Dacă nu o va face, atacurile viitoare vor fi mult mai puternice și mult mai ușor de realizat”.
El a adăugat: „Fie va fi pace, fie va fi o tragedie pentru Iran mult mai mare decât cea pe care am văzut-o în ultimele opt zile. Nu uitați, mai sunt încă multe ținte rămase”.
De asemenea, și premierul israelian Netanyahu a reacționat în urma atacurilor. Acesta a precizat că „decizia curajoasă” a lui Trump de a viza cele trei instalații nucleare „va schimba istoria”.
„America a făcut ceea ce nicio altă țară de pe pământ nu a putut face”, afirmă el.
„Istoria va consemna că președintele Trump a acționat pentru a priva cel mai periculos regim din lume de cele mai periculoase arme din lume.
În cursul nopții de sâmbătă spre duminică, Donald Trump, președintele Statelor Unite ale Americii a anunțat intr-o postare pe Truth Social că SUA au finalizat un atac „foarte reușit” asupra a trei instalații nucleare din Iran.
Un oficial al Departamentului Apărării a declarat că bombardiere americane B-2 au fost utilizate în atacul asupra instalației nucleare subterane de la Fordo. Aceste aeronave pot transporta bombe de tip „bunker-buster”, fiecare cântărind până la aproximativ 13,6 tone, concepute pentru a străpunge fortificații subterane.
Potrivit sursei, în total ar fi fost folosite aproximativ 30 de tone de explozibil în cadrul operațiunii. Deocamdată, nu este confirmat dacă și alte tipuri de avioane de luptă americane au participat la atac.
Articolul Trump afirmă că instalațiile nucleare ale Iranului sunt „distruse complet și total” după atacul american apare prima dată în Mediafax.
Într-o postare pe X, liderul israelian afirmă că „decizia curajoasă” a lui Trump de a viza cele trei instalații nucleare „va schimba istoria”.
„America a făcut ceea ce nicio altă țară de pe pământ nu a putut face”, afirmă el.
„Istoria va consemna că președintele Trump a acționat pentru a priva cel mai periculos regim din lume de cele mai periculoase arme din lume.
„Conducerea sa de astăzi a creat un punct de cotitură în istorie, care poate contribui la conducerea Orientului Mijlociu și a regiunilor învecinate către o perioadă de prosperitate și pace”, a mai spus Netanyahu.
În cursul nopții de sâmbătă spre duminică, Donald Trump, președintele Statelor Unite ale Americii a anunțat intr-o postare pe Truth Social că SUA au finalizat un atac „foarte reușit” asupra a trei instalații nucleare din Iran.
Un oficial al Departamentului Apărării a declarat că bombardiere americane B-2 au fost utilizate în atacul asupra instalației nucleare subterane de la Fordo. Aceste aeronave pot transporta bombe de tip „bunker-buster”, fiecare cântărind până la aproximativ 13,6 tone, concepute pentru a străpunge fortificații subterane.
Potrivit sursei, în total ar fi fost folosite aproximativ 30 de tone de explozibil în cadrul operațiunii. Deocamdată, nu este confirmat dacă și alte tipuri de avioane de luptă americane au participat la atac.
Articolul Reacția lui Netanyahu la bombardamentele SUA în Iran: Decizia curajoasă a lui Trump va schimba istoria apare prima dată în Mediafax.
Potrivit cercetătorilor, studenții care au folosit intensiv ChatGPT pentru redactarea eseurilor au obținut scoruri mai slabe, au demonstrat o implicare cerebrală redusă și o retenție scăzută a informațiilor comparativ cu cei care nu au folosit deloc inteligența artificială. „Participanții din grupul LLM au avut performanțe mai slabe decât cei din grupul Brain-only la toate nivelurile: neural, lingvistic și de scorare”, se arată în raportul citat de The Economic Times.
Utilizarea excesivă a ChatGPT afectează memoria și gândirea critică mai mult decât utilizarea GoogleInteresant este faptul că elevii care au utilizat Google au manifestat o activitate cerebrală moderată și au produs conținut mai bine argumentat decât cei care s-au bazat exclusiv pe ChatGPT. Cei din grupul care nu a utilizat deloc unelte AI au arătat cel mai înalt nivel de implicare cognitivă, generând idei originale și analize mai profunde.
Mai mult, utilizarea excesivă a ChatGPT afectează memoria și gândirea critică chiar și pe termen lung. Chiar și după ce participanții din grupul ChatGPT au încercat ulterior să scrie fără ajutor, activitatea lor cerebrală a rămas scăzută, semn al unei posibile „atrofieri” cognitive.
Utilizarea excesivă a ChatGPT afectează memoria și gândirea critică, avertizează cercetătoriiConform studiului, această dependență digitală poate încuraja pasivitatea mentală, reducând capacitatea utilizatorilor de a evalua critic informațiile generate. Mai mult, se atrage atenția asupra biasului algoritmic, în care sugestiile oferite de AI nu reflectă întotdeauna adevărul, ci interesele din spatele seturilor de date antrenate.
Aceste descoperiri sunt un semnal de alarmă pentru generația AI, profesorii și profesioniștii care utilizează zilnic instrumente precum ChatGPT. În timp ce aceste unelte pot spori eficiența, nu trebuie să devină substitut al gândirii proprii.
Articolul Ne topește ChatGPT creierul? Avertisment dur de la MIT apare prima dată în Mediafax.
Directorul politic adjunct al postului public de televiziune din Iran, Hassan Abedini, a apărut în direct la televiziunea de stat chiar acum.
El spune că Iranul a evacuat aceste trei centrale nucleare „cu ceva timp în urmă”. De asemenea, el spune că, chiar dacă ceea ce spune Trump este adevărat, Iranul „nu a suferit o lovitură majoră, deoarece materialele fuseseră deja scoase”.
UPDATE Israelul se află în „deplină coordonare” cu SUA în ceea ce privește atacurile, afirmă un oficial israelianIsraelul se află în „deplină coordonare” cu SUA în ceea ce privește atacurile asupra instalațiilor nucleare iraniene, a declarat un oficial israelian pentru postul public de televiziune israelian Kan, potrivit agenției de știri Reuters.
UPDATE „Fordow a dispărut”Donald Trump a distribuit un mesaj provenit dintr-o sursă de informații open-source, în care se afirma că „Fordow a dispărut”.
Instalația situată la sud de Teheran a fost deja ținta atacurilor israeliene de la începutul conflictului dintre Israel și Iran, acum mai bine de o săptămână.
UPDATETrei înalți oficiali iranieni, care au vorbit sub condiția anonimatului deoarece nu erau autorizați să se exprime public, au declarat că, în opinia lor, forțele americane au bombardat Fordo și Natanz în jurul orei 2:30 dimineața, ora Iranului.
Știrea inițialăÎntr-o postare pe Truth Social, președintele a afirmat că au fost vizate instalațiile din Fordow, Natanz și Esfahan.
„Am finalizat cu succes atacul asupra celor trei situri nucleare din Iran, inclusiv Fordow, Natanz și Isfahan. Toate avioanele se află acum în afara spațiului aerian al Iranului. O încărcătură completă de BOMBE a fost aruncată asupra sitului principal, Fordow. Toate avioanele se îndreaptă în siguranță spre casă. Felicitări marilor noștri războinici americani. Nicio altă armată din lume nu ar fi putut realiza acest lucru. ACUM ESTE MOMENTUL PĂCII! Vă mulțumesc pentru atenția acordată acestei chestiuni.”, a scris prședintele SUA.
Bombardierele B-2 au fost implicate în atacurile SUA asupra Iranului, a declarat un oficial american, potrivit agenției de știri Reuters. Acestea fuseseră mutate anterior pe insula Guam din Pacific.
Articolul Statele Unite au atacat trei instalații nucleare din Iran, afirmă Trump / Israelul se află în „deplină coordonare” cu SUA în ceea ce privește atacurile / Siturile nucleare fuseseră deja evacuate apare prima dată în Mediafax.
