Anunțul a fost făcut de Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, care spune că astfel sistemul de sănătate va funcționa fără sincope, iar pacienții nu vor fi puși în situația de a aștepta.
„Guvernul a aprobat alocarea a 1,9 miliarde de lei din Fondul de rezervă bugetară pentru suplimentarea bugetului Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (CNAS). Este o măsură care asigură continuitatea finanțării în sănătate până la finalul anului”, a scris pe Facebook Alexandru Rogobete.
El spune că suma va asigura finanțare pentru decontarea medicamentelor compensate și gratuite, pentru tratamentele din programele naționale de sănătate și pentru serviciile medicale din spitale.
„Este garanția că pacienții își pot continua tratamentele fără riscul unor întreruperi.
CNAS funcționează autonom, însă responsabilitatea mea este să intervin atunci când apar vulnerabilități care pot ajunge la pacient. Această decizie corectează un necesar care nu a fost anticipat și previne apariția unor blocaje cu impact direct asupra oamenilor”, a mai transmis ministrul.
El adaugă că măsura va preveni acumularea de restanțe, va reduce riscurile juridice generate de întârzierile la plată și va asigura funcționarea continuă a sistemului de sănătate până la finalul anului.
„Astăzi, mandatul meu de președinte al Consiliului Județean Constanța încetează prin renunțare la funcție. A fost o decizie foarte grea, asupra căreia am stăruit îndelung. Din respect pentru toți cetățenii județului, indiferent că m-au susținut sau nu, fac public faptul că la baza deciziei mele stă o dezamăgire profundă”, a transmis Florin Mitroi (PNL) într-un mesaj public.
Acesta susține că nu mai poate continua mandatul în condițiile existente în administrația județeană.
„Sunt siderat de dorința acerbă a unora de a ține județul cât mai scufundat, cât mai lipsit de investiții, cât mai invizibil, servind doar interese mărunte. Și la fel de siderat sunt și de marea masă a oamenilor politici și a factorilor de decizie în administrație, care aleg să rămână indiferenți, doar ca să își păstreze funcția. Eu nu pot. Am depus un jurământ, că voi servi interesul cetățeanului. Nu pot să asist nepăsător la ignorarea lui”, a adăugat liberalul.
Florin Mitroi afirmă că a ales să se retragă din funcție în loc să continue mandatul în condiții care i-ar fi limitat activitatea.
„Mi-am dat seama că am două opțiuni: să continui să ocup această funcție până la finalul mandatului, însă să dezamăgesc cetățenii, pentru că nu pot realiza în aceste condiții ce mi-am propus și ce este necesar, fiind limitat, îngrădit, presat în mod constant, sau să renunț la această funcție, din respect pentru voi și pentru mine, pentru a putea realiza ce mi-am propus, însă pe altă cale”, a precizat Mitroi.
În mesajul său, Mitroi subliniază că decizia este una asumată.
„Este o retragere voluntară, asumată. Sper să o vedeți ca pe o decizie onorabilă, și nu o slăbiciune”, a mai transmis acesta.
Florin Mitroi a preluat oficial funcția de președinte al Consiliului Județean Constanța în octombrie 2024, după ce a câștigat alegerile locale din iunie 2024.
Liderul de la Palatul Élysée a fost categoric în fața presei, subliniind că interesele producătorilor locali sunt prioritare.
„Acordul UE-Mercosur nu poate fi semnat. Nu sunt întrunite condițiile. Nu trebuie ca agricultorii noștri să fie sacrificați de acest acord”, a declarat Macron de la Bruxelles, potrivit Le Figaro.
Acesta a continuat, explicând că Franța va lupta pentru o amânare și pentru criterii mult mai stricte de protecție a pieței.
„Europa trebuie să se protejeze mai bine, a insistat Macron, afirmând că obiectivul său este să ceară o amânare a acordului. Cerem ca munca să continue pentru ca lucrurile să fie făcute serios, pentru ca agricultura noastră să fie respectată”.
Totodată, șeful statului a explicat necesitatea unor mecanisme de siguranță clare: „Cerem o clauză de salvgardare. Dacă avem piețe destabilizate, trebuie să putem opri lucrurile”.
În marja discuțiilor de la Bruxelles, Arnaud Rousseau, președintele Federației Naționale a Sindicatelor Exploatanților Agricoli (FNSEA), a cerut Comisiei Europene o „trezire a conștiinței” cu privire la viitorul sectorului. Acesta a declarat că refuză ca sectorul să fie „sacrificat pe altarul comerțului internațional” și estimează că Europa „nu mai are o viziune pentru agricultura sa”.
Furia agricultorilor a fost alimentată nu doar de acordul comercial, ci și de nemulțumirile privind gestionarea dermatozei bovine, un catalizator al furiei care s-a extins, joi, în capitala Belgiei.
Deși Ministrul Transporturilor al Franței a făcut un apel public joi către agricultori să nu împiedice circulația persoanelor și a bunurilor în timpul sărbătorilor de Crăciun, semnalele din partea protestatarilor sunt de neînduplecat. Agricultorii au amenințat miercuri că își vor menține blocajele în timpul sărbătorilor, în fața unui guvern care își menține poziția în gestionarea crizei sanitare bovine.
„Sperăm că administrația Trump, care se caracterizează printr-o abordare rațională și pragmatică, nu va face o greșeală fatală”, se arată în comunicatului ministerului.
Reacția Moscovei vine după ce președintele Trump a ordonat o blocadă a tuturor petrolierele sancționate care intră sau ies din Venezuela, în cadrul eforturilor Statelor Unite de a intensifica presiunea asupra guvernului condus de Nicolas Maduro.
Măsurile americane au dus deja la un embargo după ce SUA au confiscat săptămâna trecută un petrolier sancționat în largul coastelor venezuelene. Ca urmare, mai multe nave încărcate cu milioane de barili de petrol au rămas în apele Venezuelei pentru a evita riscul de a fi sechestrate.
Moscova a subliniat că Venezuela este o țară prietenă, avertizând ca acțiunile americane să nu aibă „consecințe imprevizibile pentru întreaga emisferă vestică”.
Ministerul rus și-a reafirmat solidaritatea cu Venezuela și și-a exprimat speranța pentru normalizarea dialogului între Caracas și Washington.
Presiunile americane asupra guvernului de la Caracas s-au materializat și prin extinderea prezenței militar în regiune, iar începând din luna septembrie, mai multe nave, suspectate de trafic de droguri au fost atacate, fiind astfel ucise 99 de persoane.
DNA a anunțat că procurorii au dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului Radu Cristian, primar al municipiului Mangalia, pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită, în formă continuată (două infracțiuni), spălare a banilor în formă continuată și instigare la folosirea, cu rea-credinţă, a bunurilor sau creditului de care se bucură societatea, într-un scop contrar intereselor acesteia (două infracțiuni).
A mai fost trimis în judecată, în stare de libertate, un administrator de firmă, pentru săvârșirea infracțiunii de folosire, cu rea-credinţă, a bunurilor sau creditului de care se bucură societatea, într-un scop contrar intereselor acesteia.
Conform procurorilor, în perioada 2022 – 2025, Radu Cristian ar fi pretins și primit, atât direct, cât și printr-un intermediar, 622.233 de euro, în legătură cu emiterea unor documente urbanistice și cu inițierea unor hotărâri de consiliu local, precum și în legătură cu alte demersuri ce țin de activitatea de primar.
Astfel, ar fi pretins 80.000 de euro, din care ar fi primit, printr-un intermediar, 42.333 de euro, pentru a lăsa diverse persoane să desfășoare activități de comerț pe plaja sau în zona Portului Turistic Mangalia, fără a fi amendați sau închiși de către Poliția Locală Mangalia. Suma de bani ar fi fost primită sub forma achizițiilor unor obiecte vestimentare de lux.
În anul 2023, acesta ar fi pretins și ar fi primit echivalentul sumei de 500.000 euro, prin reducerea prețului de achiziție a activului unei societăți comerciale, pentru cesionarea unor contracte de închiriere privind terenuri aflate în Portul Turistic Mangalia.
În același an, ar fi pretins 50.000 de euro, din care ar fi primit 30.000 de euro, pentru ca două persoane să nu fie controlate de funcționarii primăriei municipiului Mangalia pe parcursul construirii unui imobil în stațiunea Neptun.
În ianuarie-februarie 2025 ar fi pretins și ar fi primit 50.000 euro de la o persoană, pentru ca acesta din urmă să obțină de la primărie un Certificat de atestare a edificării/extinderii construcției realizate fără autorizație de construire pentru un imobil situat în stațiunea Saturn.
Procurorii arată că inculpatul ar fi ascuns mare parte din sumele de bani prin achiziția în anul 2023 a unui hotel din stațiunea Cap Aurora.
În perioada 2022 – 2025, inculpatul i-ar fi instigat pe al doilea inculpat și o altă persoană să cumpere din fondurile firmelor administrate de aceștia două autoturisme marca BMW pentru suma totală de 942.284 lei și să achite din fondurile unei societăți costurile de service pentru unul dintre autoturisme. Cele două autoturisme ar fi fost folosite exclusiv de Radu Cristian, prin punerea lor la dispoziție, cu titlu gratuit, de către reprezentanții firmelor respective.
Procurorii au solicitat instanței de judecată confiscarea extinsă a sumei totale de 2.183.199,15 lei de la inculpatul Radu Cristian, „întrucât acesta nu justifică dobândirea licită a sumei respective”.
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Constanța.
Concret, rundele decisive ale campionatului sunt programate în intervalele 2-3 mai, 9-10 mai, 16-17 mai și 23-24 mai 2026, ceea ce ridică serioase probleme de organizare pentru cluburile care folosesc Arena Națională ca stadion de joc. Situația a determinat Liga Profesionistă de Fotbal să analizeze documentele legale care reglementează administrarea arenei ce se află la Primăria Capitalei.
Descoperirea avocaților LPFOficialii LPF susțin că au identificat o prevedere legală clară care stabilește prioritatea sportului pe Arena Națională. Este vorba despre o Hotărâre de Guvern, prin care stadionul a fost transferat din domeniul public al statului în domeniul public al municipiului București, aflat în administrarea Consiliului General.
Potrivit articolului 2 din acest act normativ, autoritățile locale au obligația „să mențină destinația actuală a imobilelor, respectiv de organizare și desfășurare a activității de educație fizică și sport”.
Justin Ștefan, secretarul general al LPF, a explicat public că această prevedere poate fi interpretată chiar ca o interdicție pentru organizarea de evenimente non-sportive pe stadion, sau, cel puțin, ca o obligație clară de a acorda prioritate fotbalului în fața altor manifestări.
„În sens strict, dacă închiriezi Arena Națională pentru altceva decât activități sportive, încalci legea. Chiar și într-o interpretare mai largă, este inacceptabil ca sportul să nu aibă prioritate pe Arena Națională în fața oricărui alt eveniment care nu este de natură sportivă”, a transmis Justin Ștefan.
LPF ia în calcul acțiunea în instanțăÎn acest context, Liga Profesionistă de Fotbal urmează să notifice Primăria Municipiului București și să solicite stabilirea unor principii clare și transparente care să permită cluburilor din SuperLigă să își desfășoare activitatea în condiții normale.
Mai mult, LPF nu exclude varianta unui demers juridic radical. „Luăm în calcul inclusiv posibilitatea de a solicita instanței competente anularea contractelor de închiriere pentru cele două concerte, în măsura în care vom aprecia că avem șanse reale de câștig”, a precizat oficialul Ligii.
Dacă această inițiativă va merge mai departe, concertele Metallica și Iron Maiden, deja extrem de așteptate de fani, ar putea deveni subiectul unui litigiu de amploare, cu implicații majore asupra modului în care Arena Națională va fi utilizată în viitor.
