Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a declarat că România și Turcia au construit un parteneriat solid pentru protejarea securității la Marea Neagră.
Țoiu insistă, totodată, pe ideea că, împreună cu Bulgaria și Ucraina, cele două state au contribuit la menținerea stabilității în regiune și la asigurarea fluxurilor comerciale în ultimii ani.
Într-un interviu acordat agenției turce de știri, Anadolu, în marja celui de-al 36-lea Summit NATO de la Ankara, șefa diplomației române afirmă că reuniunea are o semnificație aparte pentru România, la două decenii de la aderarea țării la Alianța Nord-Atlantică:
„Această întâlnire este esențială, deoarece NATO este necesar mai mult ca niciodată pentru descurajarea și apărarea colectivă”, a declarat Oana Țoiu.
Țoiu: „Interes crescut al României pentru sprijinirea industriei de apărare”Ministrul a subliniat că România urmărește să își consolideze rolul în industria de apărare a Alianței, pe fondul creșterii interesului pentru dezvoltarea capacităților militare europene.
„Interesul pentru sprijinirea industriei de apărare a crescut”, a afirmat ea, adăugând că România își propune să devină un furnizor mai important în cadrul NATO, în timp ce stimulează crearea de locuri de muncă și dezvoltarea economiei naționale.
Referindu-se la cooperarea regională, Oana Țoiu a evidențiat relația strategică dintre București și Ankara în domeniul securității maritime.
Țoiu: „Rolul Turciei a fost recunoscut”„România are un parteneriat puternic cu Turcia în protejarea împreună a Mării Negre”, a spus Țoiu.
Potrivit acesteia, colaborarea dintre România, Turcia, Bulgaria și Ucraina a contribuit la menținerea rutelor de transport și la asigurarea exporturilor de cereale din regiune, în pofida războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.
Șefa diplomației române a apreciat, de asemenea, rolul jucat de Ankara în dosarele regionale.
„Rolul Turciei și cel al ministrului de Externe Hakan Fidan în facilitarea discuțiilor din Orientul Mijlociu a fost recunoscut în cadrul întâlnirilor noastre de astăzi”, a spus Oana Țoiu.
„România are încredere în Turcia”Ea a precizat că România își menține încrederea în parteneriatul strategic cu Turcia în ceea ce privește securitatea la Marea Neagră și a remarcat implicarea tot mai mare a companiilor turcești în proiecte industriale din România.
Țoiu a amintit, în acest context, participarea acestora la Forumul Industrial NATO din 2025, organizat în România.
Relația UE – TurciaÎn ceea ce privește relațiile dintre Ankara și Uniunea Europeană, ministrul român de Externe a declarat că acest subiect se află constant pe agenda discuțiilor cu omologul său turc, Hakan Fidan.
„Viitorul pe care îl avem în vedere pentru Turcia este axat pe parcursul său european”, a afirmat Oana Țoiu.
Întâlnirea, la care participă și președintele Consiliului European, António Costa, este privită ca o încercare de relansare a dialogului dintre Bruxelles și Ankara, într-un moment crucial, în care Turcia a devenit un partener tot mai important pentru securitatea europeană, anunță Euronews.
Europa caută un partener strategic într-o perioadă de incertitudineDupă reducerea implicării Statelor Unite în apărarea Europei și pe fondul războiului din Ucraina, Uniunea Europeană încearcă să își consolideze cooperarea cu statele-cheie din regiune. Turcia, membră NATO și una dintre principalele puteri militare ale Alianței, este considerată un actor esențial atât pentru securitatea Mării Negre, cât și pentru gestionarea migrației, aprovizionarea cu energie și dezvoltarea industriei europene de apărare.
Summitul NATO din Ankara. Sursa foto: Hepta/Mediafax Foto
Bruxellesul analizează extinderea cooperării cu Ankara inclusiv în domeniul producției de armament și al proiectelor comune din industria de apărare.
Relațiile rămân marcate de numeroase divergențeDeși interesul strategic este în creștere, relațiile dintre UE și Turcia continuă să fie afectate de tensiuni politice. În ultimele luni, oficialii europeni au criticat deteriorarea statului de drept, restrângerea libertății presei și presiunile asupra opoziției. Un nou val de critici a apărut după arestarea primarului Istanbulului, Ekrem İmamoğlu, unul dintre principalii rivali politici ai lui Erdoğan.
Organizațiile pentru drepturile omului susțin că, înaintea summitului NATO, autoritățile turce au reținut aproximativ 200 de persoane în cadrul unor operațiuni de securitate. Eurodeputați europeni avertizează că apropierea dintre Bruxelles și Ankara nu poate avea loc în detrimentul valorilor fundamentale ale Uniunii Europene.
Dosarul apărării, principalul subiect al discuțiilorUnul dintre cele mai importante puncte de pe agenda întâlnirii îl reprezintă cooperarea în domeniul apărării. Turcia speră să participe mai activ la programul european SAFE, fondul de 150 de miliarde de euro destinat consolidării industriei de apărare europene. Totuși, opoziția Greciei și Ciprului limitează în prezent accesul Ankarei la proiectele finanțate prin acest mecanism.
Înaintea cinei oficiale, Ursula von der Leyen a declarat, în marja summitului NATO, că există „o oportunitate largă pentru o cooperare foarte apropiată” între Uniunea Europeană și Turcia, fără a oferi însă detalii privind viitoarele proiecte comune.
Umbra incidentului „Sofagate”Întâlnirea readuce în atenție și episodul devenit celebru în 2021, când Ursula von der Leyen a rămas fără loc la reuniunea oficială cu Recep Tayyip Erdoğan și fostul președinte al Consiliului European, Charles Michel. Incidentul, cunoscut drept „Sofagate”, a provocat un scandal diplomatic și a fost interpretat drept o lipsă de respect față de șefa Comisiei Europene. Întrebat despre acest episod înaintea noii vizite, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a răspuns ironic că, de această dată, participanții „vor sta la masa de cină, așa cum este normal”.
O relație care pendulează între pragmatism și valoriDiplomații europeni consideră că întâlnirea de la Ankara ar putea marca începutul unei relații mai pragmatice între Uniunea Europeană și Turcia, determinată în mare măsură de noile provocări de securitate. Totuși, oficialii europeni insistă că orice apropiere trebuie să fie însoțită de progrese concrete în privința respectării statului de drept, a libertăților fundamentale și a standardelor democratice, condiții considerate esențiale pentru evoluția relației dintre Bruxelles și Ankara.