Сборщик RSS-лент

Autoritățile chineze au executat rapid 11 membri ai unei clan de crimă organizată din nord-estul Myanmarului, condamnați la moarte, într-unul dintre cele mai dure semnale transmise împotriva rețelelor de fraudă online care au prosperat ani la rând la granița chino-birmaneză.

China este țara care recurge la execuții în cel mai mare număr la nivel global, potrivit organizațiilor pentru drepturile omului, însă cifra exactă rămâne secret de stat. În mod frecvent, pedepse capitale sunt aplicate și în dosare de corupție, însă cazul clanului Ming, parte dintr-un grup mai larg de clanuri influente din Laukkaing, a fost prezentat de autorități drept mult mai grav, prin prisma acuzațiilor de abuzuri, tortură și crime asociate industriei de escrocherii, relatează BBC.

Patru clanuri, un oraș de frontieră și o economie a fraudei

Din 2009, patru clanuri etnice chineze, Ming, Bau, Wei și Liu, au dominat orașul de frontieră Laukkaing, din statul Shan, una dintre cele mai sărace regiuni ale Myanmarului. Ascensiunea lor a început după o operațiune militară condusă de generalul Min Aung Hlaing, actualul lider al juntei instalate prin lovitura de stat, care a împins în afara zonei armata insurgentă etnică MNDAA, ce controlase regiunea din anii ’80.

Odată instalate la putere, cele patru clanuri au preluat controlul economic al orașului și au schimbat treptat modelul tradițional, bazat pe opiu și metamfetamină, cu unul centrat pe cazinouri și, ulterior, pe frauda online. Potrivit informațiilor făcute publice, ele au păstrat relații strânse cu armata Myanmarului: în decembrie 2021, după preluarea puterii prin lovitura de stat, Min Aung Hlaing l-a omagiat pe Liu Zhengxiang, patriarhul clanului Liu, la Nay Pyi Taw, acordându-i un titlu onorific pentru „contribuții extraordinare la dezvoltarea statului”.

Conglomeratul Fully Light, controlat de clanul Liu, ar fi dezvoltat afaceri profitabile în mai multe regiuni ale Myanmarului, în timp ce membri ai celor patru familii au fost asociați politic cu partidul sprijinit de armată, USDP.

Tortura era „de rutină”

În spatele fațadei de prosperitate, lucrurile au devenit, potrivit relatărilor, printre cei mai brutale din Asia. Tortura ar fi fost o practică obișnuită, iar zeci de mii de lucrători – majoritatea chinezi – ar fi fost atrași cu promisiuni de joburi bine plătite, doar pentru a fi închiși și forțați să opereze escrocherii sofisticate. Majoritatea victimelor ar fi fost, de asemenea, cetățeni chinezi.

Pe rețelele sociale, numărul plângerilor a crescut, atât din partea victimelor, cât și din partea familiilor celor captivi, iar presiunea publică a devenit dificil de ignorat pentru Beijing.

Punctul de ruptură: Crouching Tiger Villa și ofensiva din 2023

Un moment-cheie a fost incidentul din octombrie 2023, într-un complex notoriu din Laukkaing numit Crouching Tiger Villa, administrat de familia Ming. În timpul a ceea ce ar fi fost o tentativă de evadare, gardienii ar fi ucis mai mulți cetățeni chinezi. După acest episod, autoritățile chineze au fost împinse să reacționeze.

În acest context, MNDAA și aliații săi au atacat și au recucerit Laukkaing, ca parte a ofensivei lor împotriva armatei Myanmarului în războiul civil în desfășurare. Gruparea insurgentă a declarat că va elimina complet afacerile de fraudă din zonă.

Conducătorii celor patru clanuri au fost reținuți, iar peste 60 de rude și asociați au fost predați poliției chineze. Potrivit autorităților, Ming Xuechang, patriarhul clanului Ming, s-ar fi sinucis după capturare. În timpul interogatoriilor, unul dintre membrii familiei ar fi recunoscut că a ucis o persoană aleasă la întâmplare „pentru a-și demonstra forța” – un detaliu pe care China l-a făcut public pentru a justifica duritatea tratamentului aplicat.

Urmează alte execuții, în timp ce frauda se mută

Cinci membri ai familiei Bau ar mai aștepta execuția, iar procesele pentru clanurile Wei și Liu nu s-au încheiat încă, potrivit informațiilor disponibile.

Deși cele patru familii aveau legături cu autoritățile de pe partea chineză a frontierei, în provincia Yunnan, amploarea abuzurilor și faptul că victimele erau în principal chinezi au făcut ca fenomenul să devină „prea aproape de casă” pentru Beijing. Campania împotriva escrocheriilor din Laukkaing este descrisă drept una dintre cele mai decisive de până acum.

În paralel, China ar fi exercitat presiuni și pentru extrădarea unor figuri de afaceri acuzate că au condus imperii ale fraudei în regiune, inclusiv din Thailanda și Cambodgia. De asemenea, zeci de mii de cetățeni chinezi care lucrau în centre de scam ar fi fost aduși înapoi în China pentru a fi judecați.

Cu toate acestea, industria fraudei online nu pare să fi dispărut, ci să se fi adaptat. În Cambodgia, se consideră în continuare că această activitate rămâne una dintre cele mai mari surse de bani, în pofida presiunilor internaționale. În Myanmar, rețelele s-au mutat către noi zone, chiar dacă unele complexe cunoscute de la granița thailandezo-birmaneză au fost forțate să se închidă.

Membrii Consiliului de administraţie au apreciat că presiunile salariale pot rămâne ridicate „cel puţin în viitorul apropiat”, pe fondul evoluţiei recente şi anticipate a inflaţiei şi al comportamentului anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt, dar şi în contextul majorării salariului minim brut pe economie de la 1 iulie 2026 şi al „deficienţelor structurale persistente” ale pieţei muncii.

„S-a apreciat că dinamica costurilor cu forţa de muncă rămâne preocupantă (…) majorarea salariului minim (…) şi deficienţele structurale persistente ale pieţei muncii (…) ar putea reamplifica presiunile asupra salariilor din mediul privat”, se arată în document.

În sens contrar, BNR notează că ar urma să acţioneze măsurile de consolidare fiscală din 2025 şi de la începutul anului curent, inclusiv componenta de politică salarială şi de angajări în sectorul public, cu potenţiale efecte de temperare asupra cererii de consum, a costurilor şi profiturilor companiilor, precum şi asupra activităţii investiţionale.

Totodată, banca centrală indică faptul că, pe lângă consolidarea fiscală, presiunile din piaţa muncii ar putea fi influenţate şi de factori precum utilizarea angajaţilor extracomunitari, extinderea digitalizării şi automatizării, dar şi de tensiunile comerciale globale, elemente care ar putea contribui la moderarea costurilor cu forţa de muncă.

Potrivit surselor Bloomberg, SpaceX a discutat fezabilitatea unui acord cu Tesla, idee susținută de unii investitori, iar separat este explorată și o posibilă tranzacție cu xAI în perspectiva unei listări publice. Nu a fost luată o decizie finală, iar companiile ar putea rămâne separate.

Într-un scenariu analizat anterior de Reuters, SpaceX și xAI au intrat în discuții privind o fuziune înaintea unui IPO, iar acțiunile xAI ar urma să fie schimbate pe acțiuni SpaceX. În acest context, două entități înregistrate în Nevada, create pe 21 ianuarie, ar fi fost constituite pentru a facilita tranzacția; documente corporative consultate de Reuters îl indică pe directorul financiar al SpaceX, Bret Johnsen, în structura acestora.

Miza strategică a unor astfel de combinații ar fi legată de planul lui Musk privind dezvoltarea unor centre de date pentru AI „în spațiu”, alimentate cu energie solară, idee pe care antreprenorul a susținut-o public, argumentând că spațiul ar putea devenveni, în câțiva ani, locul cu cel mai mic cost pentru operarea infrastructurii AI.

Discuțiile vin în paralel cu speculațiile privind o listare SpaceX: compania ar lua în calcul o ofertă publică în jurul lunii iunie 2026, cu o țintă de finanțare de până la 50 de miliarde de dolari și o evaluare de circa 1,5 trilioane de dolari, potrivit Financial Times.

Meci spectaculos, cu răsturnări de scor și două eliminări

PAOK, echipă antrenată de românul Răzvan Lucescu, a deschis scorul prin Georgios Giakoumakis (min. 20), însă Lyon a egalat prin Himbert (min. 34). Finalul primei reprize a adus un moment-cheie: Konstantelias a primit al doilea cartonaș galben și a fost eliminat (min. 41), iar grecii au rămas în zece.

După pauză, lyonezii au profitat de superioritatea numerică și au trecut în avantaj prin Merah (min. 55), dar PAOK a revenit la 2-2 după golul lui Meïté, cu o lovitură de cap la un corner (min. 67). Finalul a fost însă al francezilor: Karabec a ratat un penalty (min. 83), apoi a marcat pentru 3-2 (min. 87), iar Alejandro Gomes a închis tabela în prelungiri (90+3), pentru 4-2.

Răzvan Lucescu a fost eliminat de arbitru în minutul 82, în urma protestelor; presa a relatat că tehnicianul ar fi aruncat și o sticlă pe teren.

Lyon termină pe 1; PAOK merge în play-off

Succesul o duce pe Lyon pe primul loc în clasamentul fazei ligii și, implicit, la calificarea directă în optimile competiției.

De cealaltă parte, PAOK încheie pe locul 17, cu 12 puncte, și va juca în play-off-ul pentru optimile Europa League.

Context: accidentul din Timiș care a îndoliat clubul PAOK

Tragedia a avut loc marți, 27 ianuarie 2026, pe DN6–E70, în județul Timiș, în zona Lugojului. Un microbuz cu suporteri ai lui PAOK, care venea din Grecia și se îndrepta spre Franța pentru meciul cu Lyon, a fost implicat într-un accident grav; șapte persoane au murit, iar alți trei suporteri au fost răniți.

Conform rezultatelor toxicologice prezentate public, șoferul microbuzului consumase alcool, cannabis și cocaină; ancheta este în desfășurare.

În urma tragediei, PAOK a cerut UEFA amânarea partidei, însă solicitarea a fost respinsă, iar clubul și Lyon au anunțat că vor organiza un moment de reculegere înaintea jocului.

Apple a raportat joi venituri peste estimările analiștilor pentru trimestrul de sărbători, pe fondul cererii puternice pentru noul iPhone 17, al creșterii diviziei de servicii și al unei redresări accelerate pe piața din China.

Veniturile au urcat cu 16%, la 143,8 miliarde de dolari, în perioada încheiată la 27 decembrie, un nivel record. Analiștii anticipau, în medie, 138,4 miliarde de dolari, conform datelor compilate de Bloomberg, în timp ce Apple prognozase o creștere de 10%–12%.

Directorul general Tim Cook a declarat că iPhone a avut „cel mai bun trimestru din istorie”, pe fondul unei cereri „fără precedent”, cu recorduri în toate regiunile geografice. iPhone rămâne principala sursă de venit a Apple, reprezentând aproximativ jumătate din vânzările totale.

Rezultatele vin într-un moment în care investitorii urmăresc dacă relansarea creșterii poate fi susținută și dacă strategia Apple în zona de inteligență artificială își va regăsi ritmul, după dificultăți recente. Compania a indicat anterior că tarifele ar urma să creeze un impact negativ de 1,4 miliarde de dolari în trimestru, însă performanța din perioada de sărbători sugerează o capacitate de adaptare mai bună decât se temea piața.

Pe piața din China, Apple a raportat venituri de 25,5 miliarde de dolari, în creștere cu 38% față de anul anterior, peste așteptările Wall Street, de 21,8 miliarde de dolari.

Profitul pe acțiune a urcat la 2,84 dolari, depășind estimarea medie de 2,68 dolari.

Sistuația pe segmente

iPhone: venituri de 85,3 miliarde de dolari, peste estimarea de 78,3 miliarde, în creștere cu 23% față de anul anterior;

Servicii: 30 miliarde de dolari, +14%, în linie cu așteptările;

Mac: 8,39 miliarde de dolari, -6,7%, sub estimarea de 9,13 miliarde;

iPad: 8,6 miliarde de dolari, +6,3%, peste estimarea de 8,18 miliarde;

Wearables, Home & Accessories: 11,5 miliarde de dolari, -2,2%, sub așteptările de 12,1 miliarde.

În ultimele luni, Apple și-a recâștigat poziția de lider global la vânzările de smartphone-uri, depășind Samsung Electronics, însă menținerea acestei dominații depinde de deciziile privind prețurile și de dezvoltarea următoarei generații de dispozitive, inclusiv wearables și un posibil iPhone pliabil, a comentat analistul eMarketer Jacob Bourne.

Reacția investitorilor a fost moderată: acțiunile Apple au urcat cu aproximativ 1% în tranzacțiile de după închidere. Titlul era în scădere cu 5% de la începutul anului, comparativ cu un avans de 1,8% pentru indicele S&P 500.

Valoarea hidrocentralelor nefinalizate pe fondul unor blocaje care ţin de mediu, dar al căror grad de execuţie este de cel puţin 60%, este de 1 mld. euro, din care circa 650 de milioane de euro deja au fost investiţi.

Navigatorul de pacienţi, o meserie relativ nouă în Ro­mâ­nia, care a intrat în no­men­clatorul oficial al ocupa­ţiilor în 2017, oferă un traseu în sistemul medical pentru pacienţii cu afec­ţiuni grave, de la bolile oncologice, la alte afecţiuni cronice, boli de inimă, diabet.

Piaţa fondurilor de investiţii din România a depăşit pragul de 1,1 milioane de investitori în 2025, după ce doar în ultimii trei ani au intrat în industrie peste 560.000 de noi participanţi, potrivit datelor prezentate de Horia Gustă, preşedintele Asociaţiei Administratorilor de Fonduri (AAF).

Peste 120 de proiecte au fost depuse doar pe componenta de înfiinţare fabrici pe schema DR-23 – Procesare produse agricole, parte din Planul Strategic PAC 2023–2027, derulată prin intermediul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), astfel că suma totată a investiţiilor propuse, de 400 mil. euro, depăşeşte de aproape cinci ori bugetul de 82 mil. euro al măsurii.

Piaţa industrială şi logistică din România se pregăteşte pentru un salt major: de la 8 milioane de metri pătraţi în prezent, stocul va depăşi 10 milioane de metri pătraţi în următorii doi ani, pe fondul livrărilor anuale de circa 1 milion de metri pătraţi, potrivit consultanţilor Colliers.

Ce se întâmplă cu cele trei mari spitale regionale? Gata pe hârtie în 2028, dar numai la unul a început efectiv construcţia

Dinamica costurilor cu forţa de muncă rămâne preo­cu­pantă, susţine BNR, dar direcţia în care vor merge aceste costuri nu este clară, în condiţiile în care măsurile de consolidare fiscală vor acţiona în sensul scăderii, la fel ca şi recursul la angajaţi extracomunitari, extinderea digi­ta­lizării şi automatizării şi tensiunile comerciale globale.

Tot mai multe companii aleg să ofere angajaţilor beneficii din sfera de sănătate şi mişcare, ceea ce face ca segmentul corporate să aibă o creştere tot mai mare în ultima perioadă. Cu un astfel de trend, companiile vor putea fi principalul motor de dezvoltare a sportului de masă pe plan local.

Operatorul de telecomunicaţii Digi Communications (DIGI) se află pe radarul participanţilor la piaţa de capital la început de an, când acţiunile înregistrează o creştere de peste 20%, iar aşteptările investitorilor se îndreaptă către posibila listare a filialei spaniole pe Bursa de Valori din Madrid, spune Costin Brumă, broker la Swiss Capital, invitat la emisiunea ZF Deschi­derea de Astăzi.

Claudia Ioniţă, fondatoarea brandului românesc de haine Couture de Marie, îşi pune baza în experienţa sa din ultimul deceniu de antreprenoriat pentru a depăşi incertitudinea din piaţă şi a consolida businessul pe care l-a creat.

Cosmin Iancu, administrator al fermei Picmar, care lucrează circa 1.100 de hectare în judeţul Ilfov, din care 300 aflate în proprietate, spune că schim­bările climatice afectează din ce în ce mai mult agricultura, iar în acest context a fost nevoie să ia decizii care afectează tipurile de culturi însămânţate. Astfel, astăzi circa 85% din suprafaţa fermei este cultivată cu culturi de toamnă rapiţă, grâu şi orz.

Electro-Alfa International, companie activă în zona de echipa­mente şi infrastructură pentru energie electrică, a publicat pros­pectul pentru listarea la Bursa de Valori Bucureşti, într-o ofertă publică iniţială care poate ajunge la 584 mil. lei, potrivit documentelor aprobate de Autoritatea de Supraveghere Financiară şi con­sultate de ZF.

„PJSC LUKOIL (denumită în conti­nuare Compania) informează că a sem­nat un acord cu compania de investiţii americană Carlyle privind vân­zarea LUKOIL International GmbH (filială deţinută în proporţie de 100% de PJSC LUKOIL, care de­ţine activele interna­ţionale ale Gru­pu­lui LUKOIL).

Peste 100 de milioane de euro este valoarea celor 94 de proiecte depuse de companii din România pentru a accesa fonduri europene prin DR 16, o sesiune prin care se susţine pro­ducţia de cartofi. Cererea a fost dublă faţă de bugetul alocat (51 de milioane de euro), deşi sesiunea a fost deschisă numai 5 zile. Ieri, 29 ianuarie, Agenţia pentru Finanţarea Investi­ţiilor Rurale (AFIR) a publicat lista cu proiectele depuse. Cine se află printre companiile interesate de un sector în care România are deficit?