Rafael Grossi, șeful agenției nucleare a ONU, susține că prioritatea este accesul la instalațiile nucleare iraniene.
Grossi vrea ca inspectorii să evalueze impactul loviturilor americane și israeliene asupra unităților din programul nuclear iranian.
Șeful agenției nucleare a ONU a declarat că prioritatea zero a inspectorilor săi este revenirea la instalațiile nucleare iraniene pentru a evalua impactul recentelor atacuri militare asupra programului nuclear al Teheranului, potrivit Al Jazeera.
Rapoartele AIEA: războiul cu Israel și atacurile americane au întârziat programul nuclear doar cu câteva luniGrosi, șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), a făcut declarația în timpul unei vizite la Viena.
Grosi a cerut și o soluție pe termen lung pentru programul nuclear iranian.
Rapoartele AIEA indică faptul că războiul de 12 zile al Israelului și atacurile americane au întârziat programul nuclear doar cu câteva luni.
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că atacurile americane au reprezentat un succes și că siturile nucleare au fost distruse.
Articolul Rafael Grossi, șeful Agenției Nucleare a ONU: „Prioritatea zero este evaluarea impactului atacurilor militare asupra programului nuclear al Iranului” apare prima dată în Mediafax.
România continuă să importe masiv produse alimentare, în ciuda faptului că deține resurse agricole considerabile. Potrivit lui Călin Costinaș, directorul executiv al Profi și unul dintre cei mai perfomanți manageri din România, principala cauză a dezechilibrului este lipsa unei strategii naționale coerente pentru dezvoltarea industriei agroalimentare.
„Este o ironie greu de ignorat în peisajul economic al României. Una dintre cele mai fertile țări din Europa importă majoritatea alimentelor pe care le consumă. Rafturile din retail spun povestea unui paradox devenit cotidian: carne procesată din vest, lactate din centrul Europei, dulciuri și conserve de oriunde, mai puțin de aici”, declară Costinaș.
Avem grâu, legume, lapte, dar importăm biscuiți, murături, supe instant și lactateDeficitul comercial total al României a depășit 35 de miliarde de euro, iar sectorul alimentar contribuie semnificativ la această problemă, cu un minus de peste 3 miliarde de euro în 2023, a declarat Călin Costinaș într-un punct de vedere. Cele mai mari pierderi se înregistrează la carne și preparate din carne, lactate, produse de cofetărie și ciocolată, biscuiți, conserve vegetale și supe instant, aceste categorii însumând un deficit de aproximativ 2,74 miliarde de euro. Suma reflectă diferența dintre importuri și exporturi, în defavoarea României.
Exportăm materii prime, precum grâul, și importăm produse finite – biscuiți sau conserve vegetale, adesea la prețuri mult mai mari decât valoarea materiilor exportate: „În timp ce oferim materie primă pieței europene, rafturile din retail sunt dominate de produse finite din Polonia, Germania sau Italia”, arată specialistul în retail, care conduce și grupul de lucru „Produs românesc”, din cadrul Clubului Fermierilor Români. Grupul sprijină fermierii și integrarea produselor locale pe rafturile magazinelor, creând conexiuni între producători, procesatori și retaileri.
Același lucru se întâmplă și în sectorul conservelor: deși avem producție agricolă, România importă murături, fiind singura țară din regiune care aduce borcane din afara țării. Producătorii locali nu pot concura eficient, mai ales când costul ambalajelor importate din Turcia sau Ucraina ajunge aproape de cel al produsului finit.
Modelul Poloniei arată ce-i lipsește RomânieiCostinaș a subliniat că, spre deosebire de România, țări comparabile ca dimensiuni, precum Polonia, au reușit să transforme agricultura într-un motor de export. Investind în procesare, distribuție și branding, Polonia a ajuns la un excedent alimentar de 7 miliarde de euro, devenind unul dintre liderii europeni în exportul de produse precum ciocolata, deși nu este producător de cacao.
Lipsa infrastructurii, accesul dificil la finanțare și fragmentarea lanțurilor de valoare împiedică dezvoltarea unei industrii agroalimentare competitive, în România. Pe lângă lipsa ambalajelor produse intern, producătorii locali se confruntă cu dificultăți în scalarea producției și reticența instituțiilor financiare în susținerea extinderii afacerilor lor.
România are nevoie de un plan asumat, nu de o revoluție alimentarăSoluția, oferită de executivul de top în retail nu constă într-o revoluție alimentară, ci într-un plan național care să pornească de la cererea pieței și să construiască infrastructura necesară: „România are nevoie de un plan. Un plan care să pornească de la cererea reală și să lucreze înapoi spre producție. Nu invers! Un plan care să aducă la aceeași masă autorități, producători, retaileri și finanțatori. Să identifice unde se rupe lanțul: de ce nu avem murături românești la scară mare? Unde sunt borcanele, logistica, capitalul de stocuri? Ce ingrediente lipsesc? Ce putem procesa aici?
Apoi, avem nevoie de infrastructură. Publică sau sprijinită de parteneriate. Centre de colectare, ambalaje produse local, spații de stocare, linii de frig, linii de procesare. Nu putem construi industria fără mecanică de bază.” De asemenea, este nevoie de mecanisme de finanțare, care „înțeleg riscul agroalimentar și își asumă sprijinul pentru dezvoltarea afacerilor deja validate”.
Cu peste 35 de ani de experiență în antreprenoriat și managementul companiilor de retail susținute de fonduri de investiții, Călin Costinaș consideră că „nu există oportunitate mai mare decât o piață care consumă mai mult decât produce, deoarece deficitul este, până la urmă, o hartă a ceea ce am putea construi”, perspectivă care se potrivește perfect situației din România.
Articolul Exportăm ieftin materia primă, importăm scump produsele finite. Fără un plan coerent, România rămâne doar o piață de desfacere apare prima dată în Mediafax.
Ministrul apărării naționale, Liviu-Ionuț Moșteanu, a avut o întâlnire bilaterală cu omologul francez, Sebastien Lecornu, în marja Summitului NATO desfășurat la Haga, potrivit unui comunicat transmis de Biroul de presă al MApN.
Cei doi oficiali au discutat despre consolidarea Grupului de Luptă aliat din România, desfășurat la Cincu și condus de Franța, cu participarea militarilor din Belgia, Luxemburg și Spania.
Partea română a subliniat importanța creșterii interoperabilității și a atingerii capacității operaționale finale la nivel de brigadă.
Discuțiile au inclus și teme de securitate regională, în special în zona Mării Negre, precum și continuarea sprijinului pentru Ucraina și Republica Moldova.
Ministrul român l-a invitat pe omologul său francez la exercițiul multinațional „Dacian Fall”, planificat pentru această toamnă, ca parte a aprofundării cooperării militare bilaterale.
Totodată, ministrul Moșteanu i-a oferit omologului francez Emblema de Onoare a Armatei României.
Articolul Discuții pentru consolidarea Grupului de Luptă de la Cincu între Franța și România apare prima dată în Mediafax.
SUA vor menține deschisă opțiunea negocierii unui acord de pace înainte de a aplica noi sancțiuni Rusiei a declarat secretarul de Stat Marco Rubio într-un interviu acordat Politico.
Statele Unite nu vor impune, deocamdată, noi sancțiuni împotriva Rusiei, a declarat Secretarul de Stat Marco Rubio într-un interviu acordat Politico citat de Reuters.
Rubio a explicat că Washingtonul vrea să păstreze spațiu pentru negocieri privind o eventuală încetare a focului în conflictul cu Ucraina.
„Dacă avem o șansă reală de a-i aduce la masa negocierilor, o vom valorifica”„Dacă facem acum ceea ce toată lumea vrea, adică să venim și să-i zdrobim cu sancțiuni, probabil pierdem capacitatea de a mai discuta cu ei despre încetarea focului”, a spus Rubio.
El a adăugat că președintele Donald Trump va decide „momentul și contextul potrivit” pentru eventuale măsuri economice suplimentare și că administrația colaborează cu Congresul pentru a-i oferi președintelui flexibilitatea necesară.
„Dacă avem o șansă reală de a-i aduce la masa negocierilor, o vom valorifica”, a mai spus Rubio.
Articolul Marco Rubio despre impunerea de sancțiuni Rusiei de către SUA: „Dacă-i zdrobim cu sancțiuni, probabil pierdem capacitatea de a mai discuta cu ei” apare prima dată în Mediafax.
Deputatul PNL de Iași, Alexandru Muraru, avertizează că progresul lucrărilor la Autostrada Unirii (A8) este extrem de lent.
Într-o declarație oficială de presă transmisă miercuri Muraru atrage atenția că, deși lucrările pe tronsonul Moțca–Târgu Neamț au început de peste un an, doar 10% din proiect a fost realizat, iar șantierul este practic blocat.
Parlamentarul liberal susține că această întârziere pune în pericol absorbția fondurilor europene alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care au termen-limită de utilizare la finalul anului 2026. El cere Ministerului Transporturilor să prezinte urgent un plan de intervenție și un raport detaliat cu privire la fiecare tronson al autostrăzii.
„Autostrada A8 este un proiect esențial pentru dezvoltarea Moldovei și pentru securitatea strategică a României. Avem datoria să livrăm rezultate concrete, nu doar promisiuni”, a declarat Alexandru Muraru.
Articolul Autostrada Unirii (A8): Lucrările sunt blocate. Dacă nu se iau măsuri urgente, riscăm pierderea fondurilor PNRR apare prima dată în Mediafax.
Discuția gravitează în jurul temei siguranței rutiere, analizată din două perspective esențiale: cea a specialistului în condus preventiv și cea a asiguratorului care lucrează zilnic cu realitățile din teren în ceea ce privește accidentele auto din România.
Titi Aur explică ce înseamnă, în termeni practici, conducerea defensivă, evidențiind faptul că educația în trafic este esențială pentru prevenirea accidentelor. În opinia sa, includerea condusului defensiv în curricula școlară ar putea transforma în mod semnificativ comportamentul rutier al românilor. Totodată, el analizează principalele greșeli pe care le fac șoferii și oferă recomandări clare pentru reacția în situații critice.
Lucian Marin, din perspectiva Allianz-Țiriac, prezintă o imagine de ansamblu a celor mai frecvente tipuri de accidente din România și arată cum lipsa pregătirii în condusul defensiv contribuie direct la numărul mare de incidente rutiere. El subliniază și rolul datelor în analiza daunelor și în elaborarea unor soluții de prevenție.
Pentru șoferii care vor să își asume un rol mai activ în siguranța rutieră, episodul oferă nu doar sfaturi practice, ci și exemple de bune practici și soluții aplicate. De altfel, o campanie recentă subliniază efectele concrete ale educației rutiere: potrivit Gândul, șoferii din București și Ilfov care dețin certificat de conducere defensivă pot beneficia de reduceri de până la 20% la pachetul de polițele RCA și CASCO oferit de Allianz-Țiriac – mai multe informații despre ofertă aici.
Episodul va fi disponibil luni, 30 iunie, pe canalul YouTube ProMotor România, începând cu ora 12:00.
Articolul ProMotor lansează episodul 77 din „Podcast cu Prioritate”, avându-i invitați pe Titi Aur și Lucian Marin. Episodul este susținut de Allianz-Țiriac apare prima dată în Mediafax.
Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a postat pe pagina oficială a ministerului al cărui portofoliu îl ocupă un mesaj „mai personal”, în care explică măsurile „de criză” pe care are de gând să le aplice în mandatul său.
Una dintre cele mai nepopulare rămâne „redimensionarea burselor”, astfel: vor rămâne doar două tipuri de burse – bursele sociale și bursele de merit, pentru primii 15% din clasă, care au medii peste 9.
„Creșterea spectaculoasă din ultimii ani nu poate să fie susținută. Cred că a fost o intenție bună, dar este nesustenabilă! Avem unul din cele mai generoase sisteme europene de burse, fără să fim una din forțele economice ale lumii sau să avem un impact clar demonstrat pe tot sistemul actual de burse. Dar, mai important, sincer și direct spus, mai ales acum în criză, nu ne mai permitem financiar acest sistem”, a justificat David în mesajul de pe Facebook, care a adăugat: „Simbolic, voi renunța lunar la 25% din salariul meu de la minister pentru 2 burse de merit și 7 sociale”.
În bursele sociale vor fi integrate și bursele mamelor minore.
„Per Aspera Ad Astra”În prezent, cuantumul burselor este acesta:
Indemnizația de ministru este de 21.840 de lei. 25% din această sumă reprezintă 5.460 de lei, suma pe care, simbolic, ministrul Educației o va îndrepta lunar către 9 burse.
„Pun acest al doilea mandat sub două angajamente, și anume „Per Aspera Ad Astra” și „Sapere Aude”, probabil bine sintetizate de formula kantiană „Cerul înstelat deasupra mea și legea morală în mine”! Altfel spus, da, dacă îndrăznim să credem în ceea ce facem cu raționalitate și morală, prin asperitățile crizei de acum, vom ajunge la binele pe care ni-l dorim”, a scris Daniel David în același mesaj.
Articolul Ministrul Educației, Daniel David: „Vor rămâne doar două tipuri de burse – bursele sociale și bursele de merit apare prima dată în Mediafax.
