Сборщик RSS-лент

„UNIFARM SA, compania națională de medicamente și produse farmaceutice din România, aflată sub autoritatea Ministerului Sănătății – este astăzi o companie puternică și stabilă financiar, cu o cifră de afaceri de peste 274 de milioane de lei. Mai mult decât atât, rezultatul net cumulat ajunge la aproape un miliard de lei, iar toate datoriile istorice au fost eliminate integral”, se arată în mesajul publicat de Rogobete, pe Facebook. 

Ministrul a precizat că, în anul 2022, compania UNIFARM se confrunta cu datorii totale de peste 1,26 miliarde de lei, dintre care peste un miliard de lei reprezentau obligații către bugetul de stat.

Acesta a precizat că, în prezent, compania nu mai are datorii la stat, dar și că întreprinderea a fost adusă pe baze solide.

Potrivit raportului de activitate din perioada 2022–2026, cifra de afaceri a companiei a crescut, de la aproximativ 79 milioane lei în 2022 la peste 274 milioane lei astăzi, înregistrând o creștere de peste 246%. 

De asemenea, capitalurile proprii ale companiei au trecut de la –708 milioane lei la +68 milioane lei, cu o corecție de peste 770 milioane lei, „după ani de dezechilibre majore”, a scris ministrul.

În ceea ce privește capacitatea operațională a companiei, Rogobete a mai precizat că portofoliul a crescut de la 3 molecule active la peste 1.300 de produse. Rețeaua de medicamente sute de spitale și mii de farmacii, potrivit ministrului. 

De asemenea, compania dispune de un depozit central autorizat GDP, certificări ISO și sute de autorizații de punere pe piață obținute.

Ministrul a mai afirmat că, între anii 2023 și 2025, UNIFARM a sprijinit sistemul sanitar din România, livrând produse derivate din plasmă, noradrenalină livrată către aproape 300 de unități sanitare, antivirale pentru spitale și farmacii dar și peste 800.000 de flacoane de soluții perfuzabile.

„În 2022, UNIFARM era într-un punct critic: pierderi de peste 400 milioane lei, risc real de insolvență și o funcționare profund afectată. Astăzi, este un pilon de stabilitate pentru sistemul de sănătate.Această transformare demonstrează ce se poate construi atunci când o companie publică strategică este administrată cu rigoare, responsabilitate și consecvență”, a scris Rogobete. 

Președintele Nicușor Dan a fost întrebat joi seara cum percepe starea de spririt a românilor.

Șeful statului a spus că lucurul cel mai important este că a scăzut puterea de cumpărare, a fost o inflație de 10%, ceea ce înseamnă că cumpărăm cu 10% mai puțin.

„Acesta e lucrul cel mai important pentru români, așa cum percep eu realitatea. Dincolo de asta, ca și media, în opinia publică lucrurile par mai rele decât sunt. Am citit recent un sondaj legat de nivelul taxelor pe proprietate în România, comparat cu Uniunea Europeană. Și la întrebarea credeți că taxele din România, taxele pe proprietate din România, adică pe case, terenuri și mașini, taxele de proprietate din România sunt mai mari sau mai mici decât în Uniunea Europeană? Mulți, dacă nu mă înșel între 60-70%, spuneau că sunt mai mari. Și, în realitate, ele sunt chiar sensibil mai mici”, a declarat președintele la Digi24.

Nicușor Dan spune că există o stare de tensiune în societate și că imaginea despre funcționarea coaliției de guvernare nu este perfectă.

„Există o stare de tesiune în societate, există multe nemulțumiri care s-au acumulat și atunci, cumva, pe anumite aspecte, cum este asta, funcționarea coaliției, cred că imaginea nu este perfectă”, a mai spus șeful statului.

Despre funcționarea coaliției, președintele a spus: „Să împaci aceste două lucruri e dificil. Ce e important este că ei împreună reușesc să atingă niște obiective de etapă, cum ar fi OCDE-ul, cum ar fi negocierea PNRR-ului și o mare oportunitate care va fi pentru 2026 de a lua până în august o sumă importantă de bani europeni. Așa e în politică când partidele care compun coaliția au opțiuni diferite pe multe teme”

„Protocolul ăsta spune că până în aprilie 2027 există un prim-ministru numit PNL. În momentul acesta nu există o altă alternativă. PNL are un președinte, președintele ocupă poziția de prim-ministru”, a spus Dan, joi, la Digi24. 

Acesta a comentat și afirmațiile premierului Bolojan privind posibilitate unui guvern minoritar. „Știți că domnul Bolojan a făcut studii de matematică. În matematică ei toate, dacă cineva te întreabă, e posibil, răspunzi, da, e posibil. Dar, bineînțeles, e puțin probabil în momentul ăsta. A răspuns teoretic”, a spus Dan. 

Acesta a vorbit și despre eforturile sale de mediere a tensiunilor din coaliție: „Pe chestiuni punctuale am mai mediat între liderii coaliției. Săptămâna asta am discutat cu fiecare dintre cei trei lideri. Și cu domnul Bolojan, și cu domnul Fritz  și cu Sorin Grindeanu. Și nu există, în ceea ce privește politice publice, bineînțeles că există puncte de vedere diferite, dar nu există lucruri care să ne îngrijoreze”. 

Mediafax a obținut pe surse pasaje din stenograme incluse într-un referat al procurorilor, care surprind o discuție între investigatorul cu identitate atribuită Majar Bogdan Cristian și Georgescu Adriana Mihaela.

În dialog, Georgescu își descrie presupusele relațiile la vârful politic și afirmă că are acces direct la Nicușor și Ilie Bolojan, invocând inclusiv deplasări la Cotroceni. Tot în aceeași discuție, ea vorbește despre o posibilă schimbare la conducerea serviciilor, cu referire explicită la SRI, și pomenind două variante: o persoană „cu V” și numele Abrudean ( n.r șeful senatului). „Propunerea este unu cu ‘V’…”, iar „Ori ABRUDAN, e susținut de BOLOJAN”, afirmă Georgescu.

MAJAR BOGDAN CRISTIAN: De noi n-ai mai vorbit nimic, ă?
GEORGESCU ADRIANA MIHAELA: Ce?
MAJAR BOGDAN CRISTIAN: De noi. N-ai mai vorbit nimic.
GEORGESCU ADRIANA MIHAELA: Păi, nu! Vorbesc direct cu NICUȘOR, să mă duc la Cotroceni – ce să mai vorbesc!? – și cu BOLOJAN. Ce să mai vorbesc de voi!? Eu nu am la D.N.A. Oricum, m-a anunțat ieri că schimbă șefu’ serviciilor. Propunerea este unu cu „V”, care e consilier personal, unu cu „V”, nou…
MAJAR BOGDAN CRISTIAN: A’ lu’ NICUȘOR?
GEORGESCU ADRIANA MIHAELA: La S.R.I. Unu cu „V”. Sau o să fie ABRUDAN, care e și pe grupuri și care mi-e și amic, e membru P.N.L. Ori ABRUDAN, e susținut de BOLOJAN, ori ăsta cu „V”, care e deja la Cotroceni.[…]

(…)

MAJAR BOGDAN CRISTIAN: Păi, de-asta, frate, suntem așa!
GEORGESCU ADRIANA MIHAELA: Lu’ DAN i s-a-nchis dosaru’, i-a dat lipsă de control judiciar și i s-a dat un pic de protecție că i-am scris eu lu’ NICUȘOR, pe față! Mi-am asumat să scriu pe WhatsApp, ceea ce a fost periculos! Pe MANU eu l-am scos cu CRISTI ENE și i-am scris lu’ NICUȘOR… Eu mi-am luat niște măsuri de asigurare, în ziua alegerilor, și i-am trimis și lu’ BOLOJAN, și lu’ NICUȘOR, o… tabel cu oamenii care au contribuit. Nu sume, da’…
MAJAR BOGDAN CRISTIAN: Da!
GEORGESCU ADRIANA MIHAELA: Și lu’ BOLOJAN, și lu’ NICUȘOR, și lu’ BLAGA! A mai fost și MIRCEA TOADER la BLAGA și i-a vorbit și va… BLAGA i-a zis lu’ vasi… lu’ ILIE BOLOJAN! Eu-s… d-aia, totuși, sunt în legătură și… și NICUȘOR, și BOLOJAN, îmi răspund… nu că-mi răspund la mesaje… Dacă acționez în vreun fel… Uite, i-am blocat lu’ unu numirea de secretar de …[neinteligibil]… Acum a numit-o. L-a blocat. […] ”

Într-un alt pasaj, Georgescu susține că i-ar fi scris direct lui Nicușor pe WhatsApp și că ar fi trimis un „tabel” cu persoane care au contribuit (fără sume), inclusiv către Bolojan. „Mi-am asumat să scriu pe WhatsApp…” și „i-am trimis și lu’ BOLOJAN, și lu’ NICUȘOR… tabel cu oamenii care au contribuit”, apare în document.

În cadrul unei ședințe de cabinet, alături de președintele Trump, secretarul Apărării, Pete Hegseth, a avertizat Iranul împotriva dezvoltării de arme nucleare, susținând că „Armata va fi pregătită să execute tot ce așteaptă președintele”, citat de AP. 

„Au toate opțiunile pentru a încheia o înțelegere. Nu ar trebui să urmărească capacități nucleare. Și vom fi pregătiți să executăm tot ce așteaptă acest președinte de la Departamentul de Război”, a continuat șeful Pentagonului. 

Declarațiile lui Hegseth continuă să amplifice tensiunile dintre Statele Unite și Iran. Miercuri, președintele Trump a anunțat că mai multe nave de război se îndreaptă spre Orientul Mijlociu. „Sperăm că Iranul va „veni rapid la masa negocierilor” și va negocia un acord corect și echitabil – fără arme nucleare – unul care să fie bun pentru toate părțile. Faceți o înțelegere! Nu au făcut-o, și a existat „Operațiunea Midnight Hammer”, o distrugere majoră a Iranului. Următorul atac va fi mult mai rău!”, transmitea liderul de la Casa Albă printr-un mesaj publicat pe rețele de socializare. 

În fața amenințărilor, autoritățile de la Teheran au declarat că forțele armate sunt „gata să folosească forța”, iar șeful armatei iraniene, Amir Hatami, a anunțat desfășurarea a 1.000 de drone ca măsură defensivă. 

„În ceea ce privește cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni, intenționăm să-l prezentăm în 24 februarie”, a declarat Kaja Kallas, șefa diplomației UE, citată de Ukrainska Pravda. 

Kallas a precizat că statele membre UE propun mai multe tipuri de sancțiuni, inclusiv „interzicerea totală a serviciilor maritime, precum și sancțiuni în domeniul energetic și al îngrășămintelor”.

„Adică, acestea sunt propunerile aflate în discuție. Așadar, lucrările sunt în curs”, a declarat Kallas.

Șefa diplomației UE a precizat că nu poate afirma că există în prezent un acord între statele UE cu privire la conținutul pachetului.

„Nu pot spune că avem un acord în acest moment. Altfel, am fi declarat deja că avem un acord. Dar am avut multe discuții astăzi. Așadar, continuăm să lucrăm la acest subiect”, a declarat Kallas.

În următoarea săptămână, Comisia Europeană (CE) va anunța o propunere pentru cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei.

Franța și-ar dori ca acest pachet să fie „deosebit de dur” cu „flota fantomă a Rusiei”. În același timp, Finlanda și Suedia au îndemnat CE să impună o interdicție mai strictă asupra exporturilor de produse de lux către Rusia, să interzică întreținerea petrolierelor rusești și să reducă cotele UE pentru importurile de îngrășăminte din Rusia, potrivit Euractiv.

În 24 februarie, când se vor împlini 4 ani de la începerea invaziei din Ucraina, un grup de comisari europeni, printre care și comisarul pentru extindere, Marta Kos, vor fi prezenți într-o vizită oficială la Kiev.

Ambasadoarea statului El Salvador în Statele Unite, Milena Mayorga, a confirmat joi semnarea unui acord comercial între cele două state, fără a oferi detalii suplimentare privind conținutul documentului.  

Ambasada americană din El Salvador a anunțat în luna noiembrie că se negociază o înțelegere comercială prin care El Salvador s-a angajat să reducă barierele netarifare, inclusiv prin simplificarea reglementărilor pentru importurile americane, notează Reuters. 

Măsurile ar urma să includă acceptarea standardelor americane privind siguranța vehiculelor, emisiile auto, dispozitivele medicale și produsele farmaceutice, dar și acceptarea reducerii restricțiilor pentru produse precum brânzeturile și carnea provenite din Statele Unite.

În schimb, SUA ar urma să elimine tarifele pentru anumite produse din El Salvador, precum articolele de îmbrăcăminte. 

Președintele Salvadorului, Nayib Bukele, a salutat noul document, afirmând pe X: „Primul Acord Comercial Reciproc din întreaga Emisferă Vestică”. 

Tot joi, președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, a avut o convorbire telefonică cu președintele SUA, Donald Trump, în cadrul căreia cei doi lideri au discutat progresul privind revizuirea acordurilor comerciale dintre Statele Unite, Mexic și Canada. 

Membrii Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) urmează să voteze o rezoluție care solicită interzicerea așa-numitelor „practici de conversie” pentru persoanele transgender – o decizie care ar putea deschide calea pentru introducerea unor sancțiuni penale la nivelul întregului continent.

Consiliul Europei este un organism distinct de Uniunea Europeană, axat pe protecția drepturilor omului, și reprezintă cetățeni din 46 de țări.

Rezoluția a fost inițiată de deputata laburistă britanică Kate Osborne, care promovează o definiție extinsă a practicilor de conversie.

Potrivit textului supus votului, aceste practici includ orice demers psihologic, comportamental sau religios care are ca scop schimbarea, reprimarea sau suprimarea orientării sexuale, identității de gen sau expresiei de gen a unei persoane.

Inițiativa este una extrem de controversată, mai ales în Marea Britanie, unde atât guvernele laburiste, cât și cele conservatoare au încercat, fără succes, să adopte o legislație similară.

Criticii avertizează că o interdicție formulată prea larg ar putea avea efecte neintenționate, inclusiv incriminarea unor discuții legitime dintre părinți și copii sau dintre pacienți și terapeuți.

O parte a îngrijorărilor vizează în special așa-numita „terapie de conversie transgender”, înțeleasă de unii opozanți drept orice formă de sprijin psihologic care nu validează automat tranziția de gen. Activiștii susțin că o astfel de interdicție ar putea limita dialogul deschis și explorarea alternativelor non-medicale, mai ales în cazul minorilor, înainte de luarea unor decizii medicale sau chirurgicale ireversibile.

Controversele au fost amplificate și de poziția Comisiei Europene, care a anunțat la finalul anului trecut intenția de a „combate” terapia de conversie, declanșând reacții similare din partea organizațiilor critice față de politicile de gen.

Înaintea votului de joi, filialele internaționale ale Alianței LGB au făcut apel la susținători să contacteze reprezentanții Consiliului Europei pentru a se opune rezoluției.

Organizația de campanie Sex Matters a avertizat că documentul ar face „și mai dificilă ajutarea copiilor care sunt confuzi în legătură cu sexul lor”.

De asemenea, reprezentanții organizației britanice Christian Concern au criticat moțiunea, afirmând că aceasta ar echivala cu „o interdicție mascată” care ar putea viza biserici și organizații creștine din statele membre ale Consiliului Europei.

În pofida opoziției, susținătorii rezoluției par să aibă sprijin instituțional.

Michael O’Flaherty, comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, a declarat înaintea votului că este „foarte încurajat” de inițiativă.

Votul de joi nu va avea efect legislativ direct, însă ar putea reprezenta un pas politic important către armonizarea legislațiilor naționale și introducerea unor interdicții legale la nivel european.

Clubul din gruia a anunțat că de joi Luka Zahović este noul atacant al echipei.

Acesta a jucat în Slovenia, la Maribor, pentru care a evoluat în 196 de meciuri, a înscris 81 de goluri și a oferit 19 pase decisive.

Alături de aceasta, a cucerit de cinci ori titlul de campion al Sloveniei, fiind golgheterul competiției în două dintre aceste sezoane.

În ultimul an și jumătate, Luka Zahović a îmbrăcat tricoul polonezilor de la Gornik Zabrze, unde a disputat 41 de partide și a contribuit decisiv la 15 goluri. De-a lungul carierei, atacantul a mai jucat în Polonia pentru Pogon Szczecin și la Heerenveen, formație din Țările de Jos.

La nivel internațional, Luka Zahović are 15 selecții pentru Naționala Sloveniei.

În cadrul emisiunii Ai Aflat! Cu Ionuț Cristache, Simion a vorbit, din nou, despre raportul privind anularea alegerilor, publicat în toamna anului trecut, a cărei versiune tradusă a ajuns pe masa membrilor Congresului SUA.

„Am dat acest raport tuturor congresmenilor, tuturor think tank-urilor cu care ne-am întâlnit. E un raport întocmit de Aurelian Pavelescu împreună cu avocați ca Ingrid Mocanu, Adrian Severin și oamenii care au lucrat la această documentare”, a declarat Simion.

Potrivit declarațiilor lui Simion, raportul conține o „expunere a faptelor”. Documentul, regăsit și pe site-ul AUR, cuprinde modul în care autoritățile statului au acționat în perioada anulării alegerilor. Cu toate acestea, raportul neagă existența unor ingerințe ale Federației Ruse.

Reamintim că, săptămâna trecută, George Simion s-a aflat în SUA, în cadrul reuniunii grupului de advocacy „Republicans for National Renewal”.